Transilvania şi Dracula <i>vînd</i> ştirile despre România <p> - <i>dialog cu Alison MUTLER</i> -

Publicat în Dilema Veche nr. 184 din 16 Aug 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Eu lucrez în România de şaisprezece ani. Înainte de ’89, am mai fost însă de trei ori aici. Pentru un străin ştiam destul de multe, deoarece am terminat o facultate de limba şi literatura română. Deci ştiam să scriu, să vorbesc, ştiam puţină istorie, ştiam literatură cît de cît. Eu cred că pentru a studia o limbă străină trebuie să ai o atracţie emoţională faţă de ţara respectivă. Ştiam despre limba română că e o limbă de origine latină şi asta m-a făcut curioasă. Mi s-a părut oarecum neverosimil să existe o ţară unde se vorbeşte o limbă de origine latină, iar în jurul ei să fie numai ţări cu limbi precum maghiara sau limbi cu origini slave. Ce se ştia în Marea Britanie despre România? S-a auzit de Nadia Comăneci printre cei care erau iubitori de sport... eu nu eram un mare fan al gimnasticii. Ilie Năstase era o mare personalitate în Anglia. Am avut o colegă care a ales să studieze limba română doar datorită lui Ilie Năstase. Ea era foarte blondă, cu o piele ca de porţelan şi ulterior s-a căsătorit cu un italian care era foarte brunet. La noi, Năstase era considerat bărbat bine. Un sex-simbol. Uşor rebel... un pic wild faţă de tenismanii de la noi care erau foarte sobri. Se ştia şi despre Dracula, dar nu se făceau conexiuni cu România. Poate doar cei care citiseră romanul lui Bram Stoker... Prima impresie? Marele meu noroc a fost că "am aterizat" prima dată la Sighişoara. Mi-a plăcut foarte tare, mă simţeam ca într-un film cu un orăşel din Evul Mediu. Abia după aceea am ajuns la Bucureşti. Un oraş care mi s-a părut oribil. Am ajuns chiar în mijlocul verii, era foarte cald şi prăfuit. Apropo de Sighişoara, există un clişeu legat de Transilvania? Da, sînt stereotipuri despre legendele gen Dracula şi despre Transilvania, în general. Străinii cînd vin aici îşi imaginează despre Transilvania că este un loc mistic şi vrăjit. Cînd de fapt această regiune a făcut parte din Europa Centrală, iar oamenii sînt foarte serioşi şi aşezaţi, nu au "exotismul" celor din sudul ţării. Ardelenii sînt mai "nemţi". Străinii cred însă că atmosfera din Transilvania este cea dintr-un roman cu Harry Potter, poate un pic mai "gotică". Dar e o imagine artificială care "prinde". Trebuie să recunosc că atunci cînd scriu o ştire în care se întîmplă ceva în Transilvania, dacă pun în headline Transilvania, ştirea "se vinde" mai bine. Uite, de exemplu, ştirea recentă cu retrocedarea castelului Bran... a trebuit să o leg cumva de Vlad Ţepeş şi de legenda lui Dracula, ca să se facă o legătură în mintea oamenilor care citesc. Ştirea a existat şi pe Yahoo!, iar castelul părea dintr-un film, era o poză prelucrată în Photoshop. Era un castel din desene animate, din Scooby Doo! Aşa că şi ei s-au folosit de acelaşi clişeu. A fost vreo 5 ore în top news şi se lega şi de turismul din România. Putem folosi clişeele într-un mod pozitiv? Da. Clar. De cînd România a intrat în UE, au început să apară un alt gen de articole în presa străină, mai pozitive. De exemplu despre Maramureş, cumva tot legat de Transilvania. Nu e chiar atît de uşor de ajuns acolo, dar s-a scris despre cum e peisajul, cum e în country side. Şi în general despre faptul că există un soi de wild life aici. Am prieteni care vin de ani de zile în România, în vacanţe şi se gîndesc că ar fi frumos să aibă şi o casă aici. Acum România a intrat în UE şi e mai uşor de cumpărat o casă... Dar românii sînt ospitalieri? Românii sînt ospitalieri, însă serviciile lor nu sînt suficient de bune. În mintea românului există o separaţie între cum să primeşti pe cineva în spaţiul tău personal şi cum să-l primeşti într-un spaţiu care nu e al tău, de exemplu într-un magazin. În Anglia, chiar dacă produsul nu e bun, serviciile sînt foarte bune. Românii însă nu aduc în spaţiul public această ospitalitate, care există în ADN-ul lor, după părerea mea... Şi nu i-ar costa nimic! Probabil că este şi o chestiune de educaţie, probabil că în timpul regimului comunist n-au fost încurajaţi în acest sens... Românii reprezintă o "excepţie"? Se cred buricul pămîntului? Într-adevăr, românii au ideea asta, deşi nu mi se par naţionalişti. Pentru că sînt primitori faţă de străini. Şi receptivi la tot ce e străin. Uite, acum ştiu bine engleză, înainte ştiau franceză, mai demult greaca... Aveţi însă o uşoară "autoobsesie". E de înţeles, pentru că România e situată din punct de vedere geografic într-un loc "dificil". Dar aceasta poate fi şi un avantaj, căci e o poziţie strategică. Acum România este flancul de Est al UE, are nişte frontiere importante cu Ucraina şi cu Moldova. Din punct de vedere al securităţii regionale, România deţine un rol important acum. Iar acest clişeu despre care vorbeam mai poate pleca şi din faptul că românii au o cu totul altă cultură faţă de ţările din jur, vorbesc o limbă latină, iar latin înseamnă occidental. Românii îşi păstrează tradiţiile? A sort of. Biserica Ortodoxă îşi păstrează tradiţiile. Cred că acum două, trei sute de ani slujbele religioase erau la fel. Despre biserica ortodoxă nu se ştiu foarte multe lucruri în Anglia. Şi cuvîntul în sine - ortodox - este neclar. Nu cred că omul de rînd din Anglia ştie ce înseamnă a fi ortodox. De cînd a căzut Cortina de fier, au fost multe filme legate de Biserica Ortodoxă, pentru că e spectaculos: preoţii sînt foarte decorativi, nu sînt "ascetici", cum sînt cei protestanţi, cu un minimum de decor. Slujba în sine e un spectacol şi aşa au ajuns la noi imagini din bisericile ortodoxe. Tradiţiile de aici sînt legate de Biserică, deoarece Biserica e legată de neamul românesc. De exemplu, orice lider sau politician din România are o relaţie cu Biserica. Care sînt pînă în acest moment "ştirile anului" despre România? Cele mai importante ştiri despre România, după criteriile mele? Ca temă generală, faptul că România a intrat în Uniunea Europeană. Apoi, referendumul. Mă mai interesează următoarele alegeri parlamentare, căci peisajul politic se va schimba foarte mult. Apoi, faptul că Cristi Mungiu a cîştigat Marele Premiu la Cannes. Şi cea mai recentă ştire, moartea Patriarhului Teoctist. Acum interesant este cine va fi numit în locul lui. Căci orice poziţie în Biserică este într-un fel şi o poziţie politică. Dar cel mai important este: "România a intrat în UE, şi acum ce facem cu ea?". Asta poate fi o întrebare tipic românească. Alison Mutler s-a născut în Marea Britanie. În prezent este directorul Biroului pentru România şi Moldova al Agenţiei Associated Press şi preşedinte al Asociaţiei Presei Străine din România. Este autoarea cărţii Plecată la revoluţie - cronicile anglo-americane ale tranziţiei (1994 - 31 decembrie 2006) care a apărut la Editura Compania.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

petrovaprez jpg
De ce se sinucideau femeile în Primul Război Mondial. Studiul făcut de un profesor în Maramureș
O statistică a morților din Primul Război Mondial din satul Petrova din Maramureș indică faptul că un mare număr de femei se sinucideau, în timpul Primului Război Mondial. Cifrele însă nu arată cu precizie câte dintre decese erau sinucideri, fiind notate sintagme mult mai „blânde”
Nemtoaica jpg
Mondialul „păcătoșilor“: Cât costă să savurezi meciurile cu alcool și femei în bikini, la Doha VIDEO REPORTAJ
Totul are un preț pe această lume, inclusiv „driblarea“ restricțiilor religioase într-o țară islamică.
Culori curcubeu FOTO Shutterstock jpg
Pantone a anunțat culoarea anului 2023. Cum arată nuanța „curajoasă și vibrantă”
Viva Magenta, o culoare în care se îmbină rozul fucsia cu roșu închis și albastru a fost desemnată de Institutul Pantone ca fiind culoare anului viitor. Potrivit reprezentanților institutului, culoarea este „curajoasă și vibrantă” și inspiră optimism.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.