Traiul pe datorie ┼či efectele sale

Publicat în Dilema Veche nr. 403 din 3-9 noiembrie 2011
Traiul pe datorie ┼či efectele sale jpeg

Rev─âd, cu bucurie, filmul Senatorul melcilor al lui Mircea Daneliuc ┼či-mi amintesc de metafora corabiei neterminate a lui Miron (personaj t─âcut al filmului care, asemeni nou─â, nu termin─â ceea ce a ├«nceput). Nu am construit nici m─âcar o mic─â barc─â din lemn, dar ce s─â mai vorbim despre o posibil─â Arc─â a lui Noe ├«n care s─â ne ├«mbarc─âm cu to┼úii ┼či s─â pornim spre z─ârile mult visate ale unei alte lumi! ├Än lipsa unui proiect rom├ónesc de societate, V├«rtosu ┼či-a permis s─â se a┼čeze ├«n fa┼úa noastr─â ar─ât├«ndu-ne tot felul de direc┼úii false, ba c─â vom construi un socialism cu fa┼ú─â uman─â, ba c─â vom construi o democra┼úie original─â, ba c─â vom avea un capitalism de tip suedez... Au trecut peste dou─â decenii ┼či nici azi nimeni nu ├«n┼úelege nimic. Nu exist─â, probabil, o na┼úie care s─â dezbat─â cu at├«ta aprindere tot felul de subiecte ┼či ├«n care cele importante s─â se amestece at├«t de u┼čor cu cele mai pu┼úin importante, totul pierz├«ndu-se ├«ntr-un zgomot  pe care aproape c─â nu-l mai auzim.

Avem o datorie public─â mare ┼či o economie ├«n sc─âdere

Deci, cum st─âm? Nu bine, cred eu. Rom├ónia avea, la 30 aprilie 2011, o datorie public─â (angajat─â ┼či garantat─â de statul rom├ón) de aproape 47 de miliarde de euro, adic─â aproape 37% din PIB. La 31 mai 2011, aveam o datorie extern─â de aproape 95 de miliarde de euro, din care 38 de miliarde datorie negarantat─â  public. Aceste cifre s├«nt mari ┼či nu trebuie judecate prin ele ├«nsele, ci prin prisma capacit─â┼úii de rambursare pe care o are economia rom├óneasc─â. Statisticile s├«nt sublime ┼či au o doz─â de reflectare a adev─ârului foarte mare, c├«nd procesele pe care le reflect─â se desf─â┼čoar─â ├«n colectivit─â┼úi de observare omogene. Or, aceast─â caracteristic─â nu este specific─â economiei ┼či societ─â┼úii noastre actuale. Nu cred c─â trebuie s─â st─âm lini┼čti┼úi ┼či s─â ne ├«mprumut─âm p├«n─â la 60% din PIB, a┼ča cum ne ├«nva┼ú─â unii, ┼či care ar ├«nsemna limita maxim─â a datoriei publice ÔÇô criteriu de referin┼ú─â pentru aderarea la moneda unic─â euro. Am avut un PIB mare, de aproape 110 miliarde de euro ├«n 2008, numai c─â, ├«n condi┼úii de criz─â, acesta a sc─âzut  mult ÔÇô cu 7,1% ├«n 2009 fa┼ú─â de 2008 ┼či cu 1,3% ├«n 2010 fa┼ú─â de 2009. Este o tendin┼ú─â care ar putea continua indiferent de voin┼úa noastr─â, pe un fond al crizei economice interna┼úionale. Chiar dac─â nu mai ├«mprumut─âm nici un leu, acest 37% poate deveni mult mai mare prin sc─âderea PIB. Sursele de plat─â a datoriei s├«nt ├«n descre┼čtere. Muncitorii rom├óni repatriaz─â sume din ce ├«n ce mai mici, ├«nregistr─âm ├«n permanen┼ú─â deficit comercial (importuri mai mari dec├«t exporturile) ┼či, mai ales, nu reu┼čim s─â  folosim banii europeni dec├«t ├«n procente infime.

Un alt motiv pentru care trebuie s─â fim aten┼úi ├«l constituie situa┼úia interna┼úional─â. De mult timp lumea nu a mai fost at├«t de instabil─â. Se pare c─â UE ├«┼či reg├«nde┼čte modalit─â┼úile de accelerare a integr─ârii, dup─â cum SUA ├«┼či intensific─â efortul de expansiune planetar─â. Nimeni nu vede cu ochi buni un euro sus┼úinut foarte puternic politic ┼či militar. Chiar ├«n interiorul lumii occidentale b─ât─âlia pentru resurse ┼či putere se duce intens. Trebuie s─â privim atent ┼či s─â lu─âm decizii ├«n consecin┼ú─â, f─âr─â s─â uit─âm c─â o ┼úar─â mai pu┼úin ├«ndatorat─â este o ┼úar─â mai independent─â. Naivit─â┼úi de genul celor pe care le auzim zilnic cum c─â aceast─â criz─â s-a terminat ieri sau se va termina m├«ine nu s├«nt de crezut. Via┼úa politic─â ┼či economic─â interna┼úional─â este at├«t de complex─â, supus─â at├«tor variabile ├«n mi┼čcare, ├«nc├«t cei care se pricep cu adev─ârat ┼čtiu c─â nu se pot da ┼či nu dau termene. Tocmai de aceea trebuie s─â fim preg─âti┼úi pentru evolu┼úii de neimaginat odinioar─â. Revendicarea de genul suveranitate contra datorii poate fi numai ├«nceputul. Putem imagina v├«nzarea acestor datorii pe pie┼úele financiare interna┼úionale, cump─ârarea lor chiar de c─âtre persoane fizice ┼č.a.m.d.
Dac─â ┼úinem cont c─â datoria public─â a fost contractat─â mai ales ├«n ultimii ani, atunci cifrele s├«nt   enorme. Viteza de ├«ndatorare a ┼ú─ârii este foarte mare ÔÇô peste 90 de miliarde de euro datorie extern─â  ├«n ultimii dou─âzeci de ani.
Suma nu ar fi fost at├«t de ├«nsp─âim├«nt─âtoare dac─â am fi folosit ace┼čti bani pentru construc┼úia de drumuri, aeroporturi, dezvoltarea agriculturii, a turismului ┼či ca urmare PIB-ul Rom├óniei s─â fi crescut. Noi am introdus ace┼čti bani ├«n consum, spre satisfac┼úia tuturor cleptomanilor r─ât─âci┼úi    prin politica rom├óneasc─â. Ca urmare a acestei viteze de ├«ndatorare, Standard & Poors ne avertizeaz─â c─â p├«n─â ├«n 2040 putem avea o datorie public─â de 230% din PIB, adic─â ÔÇô dup─â un calcul propriu ÔÇô putem dep─â┼či 250 de miliarde de euro.

Un alt motiv de reflec┼úie ├«l constituie ponderea foarte mare a datoriei publice guvernamentale ├«n totalul datoriei publice. Rom├ónia este spa┼úiul ├«n care Guvernul ÔÇ×┼čtie el mai bine ce faceÔÇť, chiar mai bine dec├«t autorit─â┼úile locale. Un nou prilej s─â ne g├«ndim la corup┼úie, birocra┼úi ┼či proast─â gestiune a banilor.

Deficitul bugetar este un element-cheie atunci c├«nd discut─âm despre datoria public─â. Trebuie s─â ┼čtim c─â 3-5% deficit anual ├«nseamn─â 3-5 miliarde de euro, bani pe care-i cheltuim f─âr─â s─â-i avem.

Dac─â dorim s─â facem politic─â fiscal─â s─ân─âtoas─â ├«n anii urm─âtori este obligatoriu s─â lu─âm ├«n calcul dou─â repere: reorganizarea Ministerului de Finan┼úe ├«ntr-o formul─â institu┼úional─â  asem─ân─âtoare cu cea a BNR, adic─â f─âr─â politic─â ┼či influen┼úe politice, ┼či construirea tuturor bugetelor na┼úionale urm─âtoare cu un deficit zero. Rom├ónia nu este America sau alt─â ┼úar─â de┼úin─âtoare de valut─â convertibil─â. Ca urmare, nu avem o pozi┼úie comercial─â de competitivitate ┼či monetar─â care s─â ne permit─â externalizarea ┼či transferarea pe umerii altora a greut─â┼úilor interne. Trebuie s─â ne g├«ndim serios ┼či s─â cheltuim doar c├«t ne permitem. Propunerea de reorganizare a Ministerului de Finan┼úe poate p─ârea o simpl─â utopie, dac─â ┼úinem seama c─â aceasta este supapa prin care lumea politic─â respir─â ┼či culoarul cel mai important prin care se fur─â banii statului rom├ón. Dac─â ne vom g├«ndi c─â putem r─âm├«ne f─âr─â politici fiscale proprii, atunci poate ne mai dispare cheful de haos ┼či ho┼úie. Acesta este un apel la con┼čtiin┼ú─â pe care nu-l adresez infractorilor. Mai este cineva treaz, cine ┼čtie, s─â sper─âm...

Suveranitatea statal─â exprimat─â prin dreptul de a bate moned─â ┼či a conduce politici monetare va fi cedat─â c─âtre organismele europene odat─â cu trecerea la moneda unic─â euro. Cu to┼úii s├«ntem de acord cu acest lucru, ┼či avantajele s├«nt enorme ├«n raport cu dezavantajele. ├Äns─â dreptul de a ne dezvolta ┼či gestiona dup─â un proiect propriu, na┼úional, bazat pe buget propriu ┼či politici fiscale proprii, trebuie s─â ni-l ap─âr─âm. La noi deficitul bugetar nu produce singur datorie public─â. Este un mare dezavantaj ┼či reprezint─â o particularitate faptul c─â el se combin─â anual ┼či cu un important deficit al balan┼úei comerciale. Import─âm mai mult dec├«t export─âm ┼či uneori chiar cu importante garan┼úii ale statului. Ca stat care ├«┼či dore┼čte integrarea ├«n UE ┼či trecerea la moneda unic─â euro, Rom├ónia are o marj─â de modalit─â┼úi de stingere a datoriei publice destul de restr├«ns─â. Nu poate folosi ÔÇô pentru c─â nu este un stat bananier ÔÇô declararea incapacit─â┼úii de plat─â, deprecierea monetar─â ┼či repudierea. Singurele instrumente care ne r─âm├«n s├«nt rambursarea la timp ┼či refinan┼úarea. Refinan┼úarea ├«nseamn─â a pl─âti ├«mprumuturile cu ├«mprumuturi, adic─â o moarte lent─â ┼či sigur─â.

O alt─â caracteristic─â a ├«ndator─ârii ┼ú─ârii noastre este aceea c─â datoria extern─â pe termen scurt este foarte mare ÔÇô peste 20 de miliarde de euro la 31.05.2011. Serviciul acestei datorii pe perioada ianuarie-mai 2011 a fost de 10 miliarde de lei. Repet ÔÇô ├«n condi┼úii de criz─â, de tot ceea ce enumer─âm ca particularitate ÔÇô este foarte mult. Chiar dac─â vom ┼úine cont c─â nu toat─â  datoria extern─â este ┼či public─â (angajat─â sau garantat─â de statul rom├ón), tot este foarte mare.

Lecţia crizei

Eliminarea traiului pe datorie ┼či a deficitelor este principala lec┼úie pe care trebuie s-o ├«nve┼úe din aceast─â criz─â ┼ú─âri ca Rom├ónia. Nu trebuie s─â-i lu─âm ca modele pe cei mari. Ei ├«┼či sus┼úin deficitele ┼či crea┼úia monetar─â cu industrii de v├«rf, competitivitate, inova┼úie, tehnologii ┼či, nu ├«n ultimul r├«nd, cu argumentul for┼úei. Mul┼úi au spus c─â dup─â aceast─â criz─â lumea va ar─âta altfel. Eram de acord f─âr─â a intui mersul lucrurilor. Este incredibil c─â b─âncile ┼či organismele financiare interna┼úionale vor putea ajunge proprietari de ┼ú─âri. Nu vom mai vota cine s─â ne conduc─â, ci va veni un func┼úionar cu t─âlpile rupte la pantofi, ca s─â ne arate ce modest tr─âie┼čte el, care ne va guverna ca pe provincia 17 din zona geografic─â 20, de interes geoeconomic albastru. ├Än situa┼úia de prosteal─â ├«n care ne afl─âm, vor exista cona┼úionali, ÔÇ×voci serioase, autorizate public, uneori chiar din s├«nul societ─â┼úii civileÔÇť, trecute pe la televiziunile ÔÇ×de ni┼č─âÔÇť, care s─â aplaude d├«nd din labe asemeni  unor pinguini ┼či beh─âind c─â ÔÇ×au avut ei dreptate, Rom├ónia nu se poate autoguvernaÔÇť.

De acum ├«ncolo trebuie s─â trat─âm datoria, indiferent de natura sa, ca pe o vulnerabilitate major─â. Banul nemuncit este un ban otr─âvit, o arm─â letal─â aflat─â ├«n m├«inile celor puternici. Capitalismul nu este numai o lume a plaselor frumos colorate ┼či a filmelor cu bandi┼úi. Este o lume a cinismului, ├«n care po┼úi avea alia┼úi, dar nu ai prieteni. ├Än competi┼úia pentru resurse ┼či nivel de trai nimeni nu garanteaz─â nimic. Dac─â peste o genera┼úie Rom├ónia s-ar transforma ├«n Provincia 17, acest lucru ar fi un fapt divers pentru un ziar din America ┼či o ┼čtire de nepublicat, f─âr─â rating, pentru televiziunea central─â chinez─â.

Avem nevoie de un proiect de societate, un proiect de lume românească adaptat vremurilor pe care le trăim. Trebuie să ducem pînă la capăt construcţia corabiei lui Miron, ar mai fi ceva timp...

A┼č mai aminti aici despre reforma sistemului electoral, reforma birocra┼úiei, retragerea statului din rolul de agent economic, reg├«ndirea prin deschidere c─âtre spa┼úii mai vaste a poten┼úialului geoeconomic. Faptul c─â peste 80% din rela┼úiile noastre comerciale se desf─â┼čoar─â cu UE spune totul despre un gen de loialitate r─âu ├«n┼úeleas─â fa┼ú─â de partenerii din Europa ┼či NATO. Banul nu are miros, el poate fi f─âcut oriunde ├«n lume, cu oricine, bine├«n┼úeles f─âr─â a ├«nc─âlca angajamente de ordin politic sau militar. C├«nd m─â g├«ndesc la loialit─â┼úi, putere ┼či cinism ├«n plan interna┼úional, mi-l amintesc mereu pe Berlusconi cum s─âruta m├«na lui Gaddafi.

Dorel Dumitru Chiri┼úescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu-Jiu.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.