Trăim periculos

Publicat în Dilema Veche nr. 935 din 10 – 16 martie 2022
Bătălia cu giganții jpeg

România este una dintre țările cu cea mai activă seismicitate din Europa și între primele țări din lume în ceea ce privește expunerea la cutremur după suprafața construită. Iar București e capitala europeană cu cel mai ridicat risc seismic pentru populație. La nivel național, 75% din populație și peste 60% din infrastructură sînt expuse riscului seismic. Cifrele sînt, poate, abstracte. Însă matematica nu iartă. Trăim periculos, ca pe nisipuri mișcătoare – sau, dacă vreți, pe pămînturi cutremurătoare.

O dată la cîteva decenii, cu o ritmicitate care ar trebui să ne dea fiori, sîntem zguduiți de cîte un seism mai zdravăn. Ce-am învățat din catastrofele trăite de generația noastră sau de cea de dinainte? Știința a avansat enorm. Nu, însă, și politicile publice. Sau nu în aceeași măsură.

Înainte de cutremurul din 1940 nu aveam reglementări tehnice referitoare la proiectarea seismică a clădirilor. Însă prăbușirea unor clădiri înalte, inclusiv unele noi pentru acea vreme, din beton armat, a condus la inițierea unor reflecții și a unor normative de construire în vederea reducerii riscului de prăbușire. În 1963 și apoi, în 1970, normativele au fost înăsprite. Nu îndeajuns pentru a preveni dezastrul de la cutremurul din martie 1977, soldat cu cel puțin 1.500 de victime și cu pagube materiale greu de clasat. Sub regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu au fost elaborate normative noi, încă și mai aspre. Însă clădirile avariate nu au fost consolidate. Iar criza economică – să ne amintim, Ceaușescu își propusese să lichideze datoria externă a României – a făcut ca reglementările să fie aplicate mai mult de formă. Ceea ce face ca mare parte din fondul construit existent să fie în continuare expus riscului seismic.

Sînt mulți factori care au contribuit la această vulnerabilitate. După 1990, incapacitatea administrativă, care se traduce prin incapacitatea de a impune aceste norme în mod unitar, așa cum au fost gîndite. Sărăcia care îi face pe oameni să renunțe la siguranță în favoarea unui preț suportabil al casei. Lăcomia dezvoltatorilor, care preferă să facă rabat la calitate și la siguranță pentru a obține mai mult profit. Corupția funcționarilor care verifică siguranța în construcție. Incompetența. Delăsarea. Toate, cumulat, vor face ca impactul următorului cutremur major care va lovi România să fie încă și mai dureros. Și dacă ar fi doar victimele produse de seismul propriu-zis... Însă și supraviețuitorii unui eventual cutremur major vor fi puternic afectați în absența unui program național de instruire. Japonia – probabil țara cea mai expusă seismelor de proporții – desfășoară, de decenii, programe de instruire a populației: tocmai conștientizarea riscurilor face ca numărul victimelor să fie relativ scăzut.  Nu poți să prevezi și cu atît mai puțin să previi un seism major, dar poți să te asiguri că mobila din casă e bine ancorată, că ai un stoc „strategic” de medicamente și alimente, că știi cum să te ferești cînd e să vină, că ai stabilit un loc de întîlnire cu familia, într-un loc sigur, în caz că nu sînteți împreună cînd se întîmplă, departe de clădirile șubrezite. Cea mai bună armă e pregătirea.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Liceul – o instituție
A devenit cumva liceul o instituție care să-i pregătească pe adolescenții de acum în mod real pentru viață?
p 10 jpg
Greva din învățămînt. Cîteva gînduri despre solidaritate
Mie, ca părinte și om care nu plănuiește să părăsească în curînd România, greva din aceste zile îmi dă un soi speranță.
p 11 jpg
image png
Foști copii, viitori adulți
Elevii de azi, mai ales cei din mediul urban, văd traseul școlar orientat către o țintă prestabilită: facultatea.
image png
„Părinții tăi știu ce vrei să faci?”
Din adolescență îmi aduc aminte mai degrabă de cărți și de personaje decît de oameni și întîmplări.
image png
"Liceenii" și liceenii
Atunci, de ce ne purtăm acum ca și cum am fi fost? Și, mai mult, ca și cum ne e dor să fim ceea ce n-am fost?
p 13 jpg
După douăzeci de ani
La finalul anului şcolar e întotdeauna linişte.
image png
Concert pentru o școală bună
Întîmplarea asta m-a lovit, ca sabia colonelului Lawrence din proza lui Eliade, drept în creștet.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Creșteri și descreșteri
Noi, românii, avem vorba aceasta despre noi înșine, „Ce-am fost și ce-am ajuns”.
Sever jpg
Cazaban jpg
„Adame, unde ești?“ Imagini și simboluri ale căderii omului
Semnificativ foarte este faptul că Adam și Eva nu au rămas cu rezultatul artizanatului lor grăbit și ipocrit, legat de conștiința propriei vini.
Stoica jpg
Ungureanu jpg
Bătaia cea ruptă din rai
Toată această conştiinţă a violenței creează o imagine a societății românești
Popa jpg
Mărire și decădere în istoria contemporană a Rusiei
Sigur, Putin încearcă să justifice ideologic acest război, însă justificările sale sînt străvezii, inconsistente, necredibile.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Aurul pur, urina sinceră
Amprenta creatorului va dispărea, opera de artă va arăta impecabil, dar autenticitatea ei va fi o iluzie.
p 10 WC jpg
Eul adevărat, eul autentic, eul perfect, eul dizolvat
David Le Breton evoca tentația „evadării din sine” ca „soluție la epuizarea resimțită în urma faptului de a trebui să fii în mod constant tu însuți”.
p 11 WC jpg
Autenticitate „Made in China”
Aceste grifonări rapide pe marginea conceperii autenticității în China sînt menite să arate că aceasta depășește antiteza paradigmatică dintre original și fals.
p 12 1 jpg
Autenticitatea românească între războaie: (dez)iluzii
Ce rămîne din subcultura românească interbelică a autenticității?
p 13 jpg
Biografiile culturale ale unui tricou
Un tricou alb de bumbac este la fel de banal, la o adică, și dacă are, și dacă nu are marca Kenvelo inscripționată pe față.
Bran Castle View of Countryside (28536914551) jpg
Pledoarie pentru metisaj
Scuze, dar nimeni sau nimic nu s-a născut dintr-unul…
640px Copyright (Simple English) Wikibook header png
Lista de supraveghere a raportului 301
Grație eforturilor noastre conjugate, România a reușit, după 25 de ani, să nu mai apară pe această „listă a rușinii”.
p 13 sus M  Chivu jpg
Două mesaje de la Greenpeace România
Oare cîți dintre noi nu s-au entuziasmat în fața unei oferte de 9 euro pentru un bilet de avion?
index jpeg 5 webp
„Turiști funerari”
Oare să rămînem acasă este cel mai cuminte lucru pe care l-am putea face spre binele planetei, adică al nostru?
p 10 M  Chivu jpg
Spovedania unui globe-trotter
Dar toate aceasta înseamnă că turismul de masă nu mai poate continua ca pînă acum, ci trebuie reinventat cu inteligență și sensibilitate.

Adevarul.ro

image
De ce ne sângerează gura uneori după ce mâncăm ananas
Ananasul este o gustare răcoritoare bogată în vitaminele C și B6, printre alte beneficii dietetice, dar conține și o enzimă atât de puternică încât este folosită și în bucătărie pentru frăgezirea cărnii, relatează IFL Science.
image
Mercenarii Wagner „violează, răpesc și torturează soldații ruși”. Afirmația uluitoare a unuia dintre ofițerii lui Putin VIDEO
Locotenent-colonelul Roman Venevitin, care a fost capturat în apropierea orașului ucraineant Bakmut, a susținut că a fost torturat de mercenarii Wagner, în ciuda faptului că era de aceeași parte a războiului Rusiei .
image
Suspectul în cazul uciderii fetei de 12 ani, agresor recidivist. Și-a bătut iubita până a băgat-o în spital
Ilie Marcel Șerbiuc, bărbatul căutat pentru uciderea fetei de 12 ani, Ana Maria Constantin, și-a bătut o iubită de a băgat-o în spital. El și-a agresat și mama.

HIstoria.ro

image
Povești despre teatrul bucureștean
Iubim teatrul și ne mândrim cu actorii săi din toate generațiile. Azi aflăm povești despre teatrul bucureștean de la primele încercări, pe vremea lui Caragea Vodă, și până la apariția Teatrului Național din București.
image
Kosovo și reflectarea războaielor din această provincie în media.
Kosovo, o provincie din partea de sud a Serbiei, astăzi recunoscută doar de câteva state ca o țară de sine-stătătoare, se află de câteva decenii în prim-planul mass-mediei și constituie un subiect de interes, în principal datorită istoriei sale politice turbulente și a conflictelor care au degenera
image
Sosirea voluntarilor ardeleni la Iași (7 iunie 1917)
După eşecul campaniei din 1916, guvernul român şi Marele Stat Major, la începutul anului 1917, au început să pregătească pe teritoriul restrâns al Regatului, o amplă acţiune de refacere şi înzestrare modernă a unităţilor decimate în luptele din anul precedent.