Tr─âim periculos

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 935 din 10 ÔÇô 16 martie 2022
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg

Rom├ónia este una dintre ╚Ť─ârile cu cea mai activ─â seismicitate din Europa ╚Öi ├«ntre primele ╚Ť─âri din lume ├«n ceea ce prive╚Öte expunerea la cutremur dup─â suprafa╚Ťa construit─â. Iar Bucure╚Öti e capitala european─â cu cel mai ridicat risc seismic pentru popula╚Ťie. La nivel na╚Ťional, 75% din popula╚Ťie ╚Öi peste 60% din infrastructur─â s├«nt expuse riscului seismic. Cifrele s├«nt, poate, abstracte. ├Äns─â matematica nu iart─â. Tr─âim periculos, ca pe nisipuri mi╚Öc─âtoare ÔÇô sau, dac─â vre╚Ťi, pe p─âm├«nturi cutremur─âtoare.

O dat─â la c├«teva decenii, cu o ritmicitate care ar trebui s─â ne dea fiori, s├«ntem zgudui╚Ťi de c├«te un seism mai zdrav─ân. Ce-am ├«nv─â╚Ťat din catastrofele tr─âite de genera╚Ťia noastr─â sau de cea de dinainte? ╚śtiin╚Ťa a avansat enorm. Nu, ├«ns─â, ╚Öi politicile publice. Sau nu ├«n aceea╚Öi m─âsur─â.

├Änainte de cutremurul din 1940 nu aveam reglement─âri tehnice referitoare la proiectarea seismic─â a cl─âdirilor. ├Äns─â pr─âbu╚Öirea unor cl─âdiri ├«nalte, inclusiv unele noi pentru acea vreme, din beton armat, a condus la ini╚Ťierea unor reflec╚Ťii ╚Öi a unor normative de construire ├«n vederea reducerii riscului de pr─âbu╚Öire. ├Än 1963 ╚Öi apoi, ├«n 1970, normativele au fost ├«n─âsprite. Nu ├«ndeajuns pentru a preveni dezastrul de la cutremurul din martie 1977, soldat cu cel pu╚Ťin 1.500 de victime ╚Öi cu pagube materiale greu de clasat. Sub regimul comunist al lui Nicolae Ceau╚Öescu au fost elaborate normative noi, ├«nc─â ╚Öi mai aspre. ├Äns─â cl─âdirile avariate nu au fost consolidate. Iar criza economic─â ÔÇô s─â ne amintim, Ceau╚Öescu ├«╚Öi propusese s─â lichideze datoria extern─â a Rom├óniei ÔÇô a f─âcut ca reglement─ârile s─â fie aplicate mai mult de form─â. Ceea ce face ca mare parte din fondul construit existent s─â fie ├«n continuare expus riscului seismic.

S├«nt mul╚Ťi factori care au contribuit la aceast─â vulnerabilitate. Dup─â 1990, incapacitatea administrativ─â, care se traduce prin incapacitatea de a impune aceste norme ├«n mod unitar, a╚Öa cum au fost g├«ndite. S─âr─âcia care ├«i face pe oameni s─â renun╚Ťe la siguran╚Ť─â ├«n favoarea unui pre╚Ť suportabil al casei. L─âcomia dezvoltatorilor, care prefer─â s─â fac─â rabat la calitate ╚Öi la siguran╚Ť─â pentru a ob╚Ťine mai mult profit. Corup╚Ťia func╚Ťionarilor care verific─â siguran╚Ťa ├«n construc╚Ťie. Incompeten╚Ťa. Del─âsarea. Toate, cumulat, vor face ca impactul urm─âtorului cutremur major care va lovi Rom├ónia s─â fie ├«nc─â ╚Öi mai dureros. ╚śi dac─â ar fi doar victimele produse de seismul propriu-zis... ├Äns─â ╚Öi supravie╚Ťuitorii unui eventual cutremur major vor fi puternic afecta╚Ťi ├«n absen╚Ťa unui program na╚Ťional de instruire. Japonia ÔÇô probabil ╚Ťara cea mai expus─â seismelor de propor╚Ťii ÔÇô desf─â╚Öoar─â, de decenii, programe de instruire a popula╚Ťiei: tocmai con╚Ötientizarea riscurilor face ca num─ârul victimelor s─â fie relativ sc─âzut.  Nu po╚Ťi s─â prevezi ╚Öi cu at├«t mai pu╚Ťin s─â previi un seism major, dar po╚Ťi s─â te asiguri c─â mobila din cas─â e bine ancorat─â, c─â ai un stoc ÔÇ×strategicÔÇŁ de medicamente ╚Öi alimente, c─â ╚Ötii cum s─â te fere╚Öti c├«nd e s─â vin─â, c─â ai stabilit un loc de ├«nt├«lnire cu familia, ├«ntr-un loc sigur, ├«n caz c─â nu s├«nte╚Ťi ├«mpreun─â c├«nd se ├«nt├«mpl─â, departe de cl─âdirile ╚Öubrezite. Cea mai bun─â arm─â e preg─âtirea.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloas─â de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de ast─âzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O ador─â mai ales copiii. Pu╚Ťini ╚Ötiu c─â acest preparat este, de fapt, o inven╚Ťie, a ap─ârut dintr-o gre╚Öeal─â s─â spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia sus┼úine c─â nu va renun┼úa la planurile sale ├«n Ucraina, ├«n pofida sanc┼úiunilor ┼či a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al ap─âr─ârii, Serghei ┼×oigu, a declarat c─â Rusia ├«┼či va continua 'opera┼úiunea special─â militar─â' ├«n Ucraina, ├«n pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev ┼či a sanc┼úiunilor occidentale instituite ├«mpotriva Moscovei.