Top 5 oraşe creative în România

Sabina BACIU
Publicat în Dilema Veche nr. 539 din 12-18 iunie 2014
Top 5 oraşe creative în România jpeg

Din 1985, de cînd s-a lansat programul Capitală Culturală Europeană, oraşe din toată Europa îşi doresc acest titlu ce promite creşterea atractivităţii şi (re)poziţionarea sa ca un centru cultural european. De asemenea, participarea în program reprezintă cea mai bună ocazie pentru dezvoltarea unor politici culturale care să susţină şi să promoveze comunitatea culturală locală la nivel internaţional.

În plus, titlul de Capitală Culturală Europeană este privit ca un catalizator pentru îmbunătăţirea altor sectoare: dezvoltarea turistică a oraşului, creşterea investiţiilor străine, regenerare urbană, implicarea comunităţilor în societate şi susţinerea dezvoltării unor noi industrii. Printre aceste noi industrii, se numără şi industriile culturale şi creative (ICC). Aflate la intersecţia între cultură, economie şi revoluţia digitală, ICC sînt cele mai sexy dintre industriile emergente. Au o rată de creştere peste media altor industrii, au potenţial antreprenorial şi de inovare, iar profesioniştii creativi sînt ceea ce se numesc highly-skilled workers.

Fiind un domeniu ce a devenit din ce în ce mai important în politicile publice europene, nici oraşele candidate la titlul de capitală culturală nu au întîrziat să includă strategii dedicate sectorului cultural şi creativ. Oraşul maghiar Pecs, de pildă, scria în formularul de aplicaţie din 2010 că titlul de Capitală Culturală reprezintă „un drum nou de dezvoltare şi creştere... pentru turism şi industriile creative din Pecs şi regiunea mai largă, creînd astfel condiţiile pentru o revoluţie economică într-o regiune care stagnează.“ De altfel, printre activităţile oraşului Pecs, în 2010, s-a numărat şi înfiinţarea unui incubator de afaceri creative, precum şi a unui cluster ICC. Un alt exemplu este Ruhr 2010 care, prin programul de Capitală Culturală, a înfiinţat Centrul European pentru Economie Creativă (ECCE) şi astfel a reuşit să poziţioneze regiunea metropolitană Ruhr într-un centru pentru dezvoltare urbană şi economie creativă.

Includerea de capitole separate industriilor culturale şi creative în aplicaţiile oraşelor pentru Capitală Culturală Europeană este strîns legată de apariţia conceptului de oraş creativ – dezvoltat de Charles Landry (The Creative City: A Toolkit for Urban Innovators, 1995) şi de acela de clasă creativă – propus de Richard Florida (The Rise of the Creative Class, 2002).

Ideea de oraş creativ propune integrarea creativităţii ca tactică urbană pentru rezolvarea diferitelor probleme ale unui oraş. Cu alte cuvinte, creativitatea (înţeleasă ca imaginaţie aplicată) este un instrument ca oricare altul, care trebuie pus la treabă de primari, de consilieri şi de ceilalţi stakeholderi urbani. Iar aceste tactici promit să crească o „clasă creativă“: un grup socio-economic foarte dinamic, care are capacitatea (şi creativitatea) de a genera creştere economică într-o lume postindustrială.

În România, ca de altfel în toată Europa, sectorul cultural şi creativ este foarte important pentru economia ţării, chiar dacă nu este recunoscut ca atare. Astfel, la nivelul anului 2009, industriile culturale şi creative contribuie cu 5,93% din PIB-ul României şi produc 141.000 de locuri de muncă. Adică contribuiau mai mult decît turismul (1,11%) şi serviciile de alimentaţie publică (1,16%) la un loc, sau decît sectorul imobiliar (4,58%).

Studiul „Importanţa economică a industriilor creative“, realizat de GEA Strategy & Consulting, oferă o perspectivă asupra importanţei sectorului cultural şi creativ în judeţele din România. Astfel, spre deosebire de celelalte industrii din ţară, economia creativă este concentrată în principal la nivelul Bucureştiului. Peste jumătate dintre salariaţii din ICC lucrează în Capitală şi realizează 69,4% din totalul cifrei de afaceri la nivel naţional. Diferenţa între Bucureşti şi celelalte judeţe este colosală: în Capitală se află de şase ori mai multe firme, de opt ori mai mulţi angajaţi şi se realizează o cifră de afaceri de şase ori mai mare faţă de al doilea oraş clasat.

Pe locul 2 în clasament se situează Cluj-Napoca, cu 6,42% din numărul de salariaţi şi o cifră de afaceri de 4,36% din totalul naţional. Judeţele Timiş, Braşov şi Iaşi completează top 5 oraşe creative, fiecare angajînd în jur de 3% din forţa de muncă creativă şi contribuind cu aproximativ 2% din cifra de afaceri la nivel naţional.

Dacă ne uităm la cele mai profitabile industrii culturale şi creative, în fiecare judeţ apar date surprinzătoare. Astfel, Bucureşti pare să fie „Capitala Radioului“, Iaşi – „Oraşul conectat pe web“, Timişoara – „Oraşul gamerilor“, Cluj – „Judeţul Spectacol“, Braşov – „Oraşul Muzeelor“, iar Ilfov „Cetatea filmului“:

● Bucureşti: activităţi de difuzare a programelor de radio (80,3%), servicii ale agenţiilor de publicitate (65,3%)

● Iaşi: activităţi ale portalurilor web (83,0%), spectacole (interpretare artistică) – 63,4%, gestionarea monumentelor şi a clădirilor istorice (58,5%)

● Timiş: activităţi de editare a jocurilor pe calculator (90,2%), activităţi ale bibliotecilor (inclusiv arhive) – 83%, activităţi ale agenţiilor de ştiri (82,3%)

● Cluj: activităţi suport pentru interpretare artistică (spectacole) – 33,3%

● Braşov: activităţi ale muzeelor (43,5%)

● Ilfov: activităţi de postproducţie cinematografică, video şi de programe de televiziune (44,6%).

Este interesant de observat cum acelaşi domeniu de activitate are rate foarte diferite de profit în funcţie de regiune. Activitatea bibliotecilor şi a arhivelor este foarte profitabilă în Timiş (83%), faţă de Iaşi, unde bibliotecile au o rată de 33,9% iar în Bucureşti doar de 20,2%. În Cluj şi Braşov această activitate lipseşte din top 10.

Arhitectura este un domeniu echilibrat, cu o marjă netă de profit în jur de 25%, în toate regiunile menţionate, mai puţin în judeţul Iaşi, unde nu apare în top 10 activităţi profitabile. De asemenea, anumite domenii sînt prinse doar într-o regiune: serviciile de consultanţă IT, traducere şi interpretariat şi radio par a fi profitabile doar în Bucureşti.

Un judeţ atipic este Harghita. Aici, industriile creative au cea mai mare importanţă locală: 5,34% din cifra de afaceri a judeţului din totalul activităţii economice. Harghita are o tradiţie în ceea ce priveşte industria lemnului şi cea textilă, însă cele mai profitabile activităţi sînt în domeniul tipăriturilor (cu o cifră de afaceri de aproape 300 de milioane de lei). După Harghita, activitatea creativă este relativ mai bine reprezentată în cifra de afaceri doar în Iaşi (3,33%), Bucureşti (4,24%), Cluj (2,93%) şi Timiş (2%).

Deja cîteva oraşe care şi-au anunţat candidatura la Capitală Culturală Europeană 2021 au început să lucreze la strategia culturală. Industriile culturale şi creative merită incluse în această strategie pentru că fac parte din ecosistemul cultural al unei regiuni: „creativii“ sînt cei care reuşesc să dezvolte business-uri şi proiecte culturale sustenabile, care creează locuri de muncă, generează bunăstare şi contribuie la identitatea creativă a unui oraş.

Sabina Baciu este director executiv al Asociaţiei ORICUM – knowledge hub pentru industriile culturale şi creative (www.oricum.ro).

Foto: M. Chivu

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.
Agnès Varda (Guadalajara) 18 cropped jpg
Cum tratăm mitocanii
Într-o lume a asertivității, a agresiunii și-a violenței, tandrețea și compasiunea și-au pierdut întrucîtva din valoare.
p 11 jpg
Zigzag despre bun-simț
Deformația profesională mă face să fiu un observator sensibil la manifestările bunului-simț sau ale absenței acestuia.
p 12 jpg
p 13 sus jpg
Bunul-simț al bunelor simțuri
Bunul-simț apare astfel, în această lumină, ca avînd și o dimensiune politică.
p 14 WC jpg
O masă cu bune maniere
Obiceiul însă ar merita să fie menționat în codul bunelor maniere din întreaga lume: conexiunile reale nu se cronometrează.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Trecutul a ajuns la destinație
De cîte ori lăsăm ceva în urmă ne dorim, precum Bolaño, să cîștigăm un vis.
Charles de Gaulle International Airport in France jpg
„Hoarding” emoțional
Strîng și împachetez discuții, situații, gesturi și chipuri.
Vegetarian Sushi Maki roll jpg
Dropii, zimbri sau bouri. I-am mîncat
Poate îmbucurarea papilelor gustative o să fie o apucătură desuetă.
969 11 VladStroescu jpg

Adevarul.ro

Parasutistii comemorati la Jilava FOTO Fundatia Gavrila Ogoranu crop jpg
Cine sunt luptătorii anticomuniști parașutați de SUA în România. Unii au trădat și au trăit cu identități false
Între anii 1951-1953, mai multe avioane militare americane au survolat România ocupată de sovietici, parașutând oameni pregătiți să întărească rezistența anticomunistă.
bautura - sticla vin - mahmureala FOTO 123RF
Cum previi mahmureala. Capcane când bei la o petrecere, ce e interzis și de ce trebuie să mănânci înainte
Cu cât bei mai mult, cu atât starea de mahmureală va fi mai accentuată. Ca să nu ajungi în această situație trebuie să știi ce să consumi, dar mai ales cât. De asemenea, e important să nu amesteci licorile.
rachete patriot
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Medvedev amenință NATO că va deveni o țintă dacă livrează sistemul Patriot Ucrainei
Este a 280-a zi de la începutul războiului în Ucraina. Volodimir Zelenski vorbește din nou despre crearea unui tribunal special pentru judecarea faptelor săvârșite de ruși încă de la anexarea Crimeei din 2014.

HIstoria.ro

image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.