Timpul are întotdeauna răbdare

Alina PAVELESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 882 din 4 - 10 martie 2021
Timpul are întotdeauna răbdare jpeg

M-am n─âscut la ├«nceputul anilor ÔÇÖ70. Am crescut, apoi am devenit adolescent─â ├«n cei mai terni ╚Öi mai s─âraci ani ai regimului Ceau╚Öescu. Poate c─â nu to╚Ťi cei din genera╚Ťia mea au experimentat acela╚Öi mix de frustrare ╚Öi a╚Öteptare despre care pot eu s─â spun acum c─â e cea mai pregnant─â amintire de tinere╚Ťe, dar, cu siguran╚Ť─â, to╚Ťi au crescut cu predici p─ârinte╚Öti despre pruden╚Ť─â ╚Öi r─âbdare. ÔÇ×Cu r─âbdarea treci mareaÔÇŁ era zicala favorit─â a mamei mele, repetat─â ├«n chip de mantr─â ori de c├«te ori i se p─ârea c─â visurile adolescentine mi se ├«naripau peste m─âsur─â. ├Än timp, a╚Öa cum se ├«nt├«mpl─â cu virtu╚Ťile mult prea des invocate, aversiunea fa╚Ť─â de r─âbdare mi-a devenit at├«t de mare ├«nc├«t era suficient doar s─â aud pe cineva rostind cuv├«ntul ca s─â m─â simt cuprins─â de cea mai furibund─â ner─âbdare. ├Än mintea mea, r─âbdarea a fost mult─â vreme pur ╚Öi simplu sinonim─â cu a nu ├«ndr─âzni, a am├«na la nesf├«r╚Öit s─â-╚Ťi tr─âie╚Öti via╚Ťa. Cu inocen╚Ťa copil─âriei, nici nu-mi doream, de fapt, s─â trec marea, ci doar s─â m─â arunc ├«n ea, convins─â c─â ─âsta era singurul gest important. Restul avea s─â vin─â de la sine.

Pe la vreo doisprezece ani, citind dintr-o istorie a Revolu╚Ťiei Franceze, m-am pomenit invidiindu-i pe oamenii care ├«i fuseser─â contemporani. M─â consideram o ghinionist─â, fiindc─â, iat─â, unii au avut parte, ├«n r─âstimpul vie╚Ťii lor, de at├«tea lucruri pasionante, ├«n vreme ce eu p─âream condamnat─â s─â tr─âiesc ├«ntr-o bucl─â obscur─â a timpului, ├«n care nu se ├«nt├«mpla chiar nimic ├«n afara ternei realit─â╚Ťi de fiecare zi a unui regim comunist ce amenin╚Ťa s─â dureze mult mai mult dec├«t via╚Ťa mea. ├Änarmat─â cu astfel de referin╚Ťe istorice, c├«nd am ajuns cu lecturile la Morome╚Ťii lui Marin Preda, fraza de ├«nceput a romanului ÔÇô ÔÇ×├Än C├«mpia Dun─ârii, cu c├«╚Ťiva ani ├«naintea celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, se pare c─â timpul avea cu oamenii nesf├«r╚Öit─â r─âbdare...ÔÇŁ ÔÇô mi-a evocat exact ceea ce eram deja preg─âtit─â s─â ├«mi evoce: o lume cenu╚Öie, ├«nchis─â, care se plictisea ├«n rutina ei ╚Öi din care unii, mai ales dintre cei tineri, visau s─â se salveze, a╚Öa cum visam ╚Öi eu s─â m─â salvez din lumea mea. Cu satisfac╚Ťie ╚Öi o doz─â bun─â de arogan╚Ť─â, am crezut c─â ├«n╚Ťelegeam foarte bine ce dorise s─â ne transmit─â autorul. Peste ultima fraz─â din primul volum al Morome╚Ťilor, devenit─â ├«ntre timp mult mai faimoas─â ÔÇô aceea cu timpul care, ├«n cele din urm─â, n-a mai avut r─âbdare ÔÇô am trecut f─âr─â emo╚Ťii, de╚Öi, acum ├«mi dau seama, ar fi trebuit s─â ├«mi dea cel pu╚Ťin la fel de mult de g├«ndit.

╚śi chiar mi-a dat, dar abia peste ├«nc─â cinci ani, c├«nd am ajuns s─â tr─âiesc eu ├«ns─âmi un fel de revolu╚Ťie ╚Öi s─â experimentez pe propria-mi piele diversele feluri ├«n care se poate schimba o lume. Unele mi-au pl─âcut ÔÇô dintre toate evenimentele cu care s-a nimerit s─â fiu contemporan─â, pu╚Ťine m-au f─âcut s─â m─â simt at├«t de euforic fericit─â ca momentul zero al Revolu╚Ťiei din 1989 ÔÇô, altele, mult mai multe, nu mi-au pl─âcut ├«ns─â deloc. Iar sentimentul de timp care te fug─âre╚Öte a ajuns s─â mi se ├«ntoarc─â ├«mpotriv─â ca un bumerang. ╚śi din nou am avut ocazia s─â m─â g├«ndesc la timp, la r─âbd─ârile ╚Öi ner─âbd─ârile lui, dup─â ce am devenit student─â la Istorie. Atunci am ├«nceput s─â m─â ├«ntreb dac─â nu cumva asta era, ├«n fond, ├«ns─â╚Öi esen╚Ťa istoriei, o succesiune de r─âbd─âri ╚Öi ner─âbd─âri ale timpului, pe care noi, oamenii, nici m─âcar nu s├«ntem ├«n stare s─â o ├«n╚Ťelegem pe deplin. Totu╚Öi, de ce e timpul, aceast─â fiin╚Ť─â ╚Öerpuitoare, c├«nd r─âbd─âtor, c├«nd ner─âbd─âtor ╚Öi mai ales de ce devine el, pe m─âsur─â ce ├«mb─âtr├«ne╚Öte, tot mai ner─âbd─âtor, ├«n vreme ce noi, oamenii, dimpotriv─â, cu c├«t ├«mb─âtr├«nim, cu at├«t ne ÔÇ×r─âbdurimÔÇŁ mai mult? Cine gre╚Öe╚Öte aici: oamenii sau timpul?

La aceste ├«ntreb─âri, nu facultatea avea s─â-mi dea vreun r─âspuns, ci locul ├«n care ÔÇô paradoxal pe undeva, dac─â pun la socoteal─â rela╚Ťia mea mai degrab─â ╚Ť├«fnoas─â cu r─âbdarea ÔÇô am ajuns s─â lucrez dup─â facultate: ├«ntr-o arhiv─â. Cel mai vehiculat loc comun despre o arhiv─â este acela c─â ar fi un fel de cimitir al timpului. Timpul, ├«ns─â, nu moare niciodat─â cu adev─ârat, ba mai mult, are chiar prostul obicei s─â se reactiveze exact atunci c├«nd oamenii ├«l credeau definitiv trecut. Mereu sub alte forme, e adev─ârat, dar niciodat─â modificat ├«n substan╚Ť─â. E o realitate pe care n-ai cum s─â n-o ├«n╚Ťelegi dac─â ├«╚Ťi petreci o bucat─â de vreme ├«ntr-o arhiv─â. De aceea, ast─âzi ├«nclin s─â cred c─â nu exist─â cimitire ale timpului, ci, mai degrab─â, sanatorii, spa ale timpului, locuri ├«n care timpul se retrage din c├«nd ├«n c├«nd, at├«t c├«t ├«i ├«ng─âduie oamenii. La rigoare, po╚Ťi privi o arhiv─â exact a╚Öa, ca locul ├«n care timpul vine s─â se odihneasc─â pu╚Ťin, s─â-╚Öi trag─â sufletul ├«nainte de a o lua din nou de la cap─ât, ├«n jocul omenesc de-a r─âbdarea-ner─âbdarea.  

Toate numele, cartea lui Jos├ę Saramago ÔÇô poate nu cea mai citit─â din multele pe care le-a scris, dar, cu siguran╚Ť─â, favorita arhivi╚Ötilor din lumea ├«ntreag─â ÔÇô, spune povestea unui func╚Ťionar al unei simbolice Arhive Generale, un b─âtr├«nel excentric ╚Öi fixist, care se hot─âr─â╚Öte s─â afle c├«t mai multe am─ânunte din via╚Ťa unei femei oarecare, plec├«nd de la o simpl─â fi╚Ö─â de stare civil─â. Unii au vrut s─â vad─â ├«n aceast─â poveste o reinterpretare modern─â a labirintului lui Tezeu, o parabol─â a amintirii (pentru om, singurul mod de a se salva din moarte), eu, ├«ns─â, o invoc aici ca pe un argument al r─âbd─ârii timpului. Domnul Jos├ę, arhivistul obsedat de istoria femeii necunoscute, e un om ca mine, plictisit s─â tr─âiasc─â ├«ntr-o bucl─â ├«n care r─âbdarea timpului frizeaz─â indiferen╚Ťa, cel mai jignitor dintre non-sentimente. Hot─âr├«t s─â-l ├«nfrunte, porne╚Öte la a zg├«nd─âri ceea ce pare mort definitiv. Ce afl─â p├«n─â la urm─â, pe drumul care ├«l conduce c─âtre cimitirul denumit ÔÇô ce surpriz─â! ÔÇô  ÔÇ×Toate numeleÔÇŁ, e iar─â╚Öi o chestiune de interpretare, dar, pe fond, ├«nv─â╚Ť─âtura cea din urm─â a domnului Jos├ę e singura important─â ├«n rela╚Ťia omului cu timpul: timpul are ├«ntotdeauna r─âbdare. Ne poart─â ├«ncoace ╚Öi ├«ncolo, ne am─âge╚Öte, ne fug─âre╚Öte, ne plictise╚Öte, ne ignor─â, ne adoarme vigilen╚Ťa, uneori adoarme el ├«nsu╚Öi, ├«ns─â putem fi siguri c─â el, timpul, nu duce lips─â de timp ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, nici de r─âbdare. Doar nou─â, oamenilor, ni se ├«nt├«mpl─â c├«nd ╚Öi c├«nd s─â sim╚Ťim c─â am intrat ├«n criz─â de timp. Atunci devenim ner─âbd─âtori. Chestie de perspectiv─â...

Alina Pavelescu e arhivistă și scriitoare. Cea mai recentă carte publicată este Sindromul Stavroghin, Humanitas, 2019.

Foto: flickr

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.