Timp pentru joc

Cristina C─éL─éR─é┼×ANU
Publicat în Dilema Veche nr. 542 din 3-9 iulie 2014
Timp pentru joc jpeg

Despre joc ┼či joac─â putem vorbi oriunde ┼či oric├«nd. La orice v├«rst─â, ├«n orice genera┼úie au existat jocuri. Ceea ce a caracterizat jocul dintotdeauna a fost caracterul lui live, aici ┼či acum, fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â. A┼ča s-a scris istoria elasticului, a castelului, a ┼čotronului, a frunzei ┼či a altor jocuri ale genera┼úiei anterioare.

Ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi? Se mai joac─â copiii? Da, se joac─â, ┼či ├«nc─â s├«nt foarte activi ┼či implica┼úi ├«n ceea ce numesc ei joc. Doar c─â mare parte din aceste jocuri nu se mai ├«nt├«mpl─â ├«n timp real, fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â, ci ├«ntr-un timp virtual, ├«ntr-o succesiune de momente. Spre deosebire de jocurile anterioare, care aveau totu┼či un caracter stereotip, permi┼ú├«nd un minimum de improviza┼úie, dar puneau accent pe rela┼úie, pe reguli, pe spiritul de echip─â, aceste jocuri online au un caracter foarte creativ, se transform─â pe m─âsur─â ce s├«nt jucate, ├«l solicit─â pe copil din punct de vedere intelectual, dar ┼či emo┼úional pentru c─â tr─âirile s├«nt foarte intense.

Un pu┼čti de 10 ani ├«i r─âspundea mamei sale, care era teribil de enervat─â fa┼ú─â de energia pe care o aloca jocului ├«n defavoarea temelor: la ┼čcoal─â s├«nt un oarecare, ├«n jocul meu s├«nt cel mai bun. Prietenii mei din joc se bazeaz─â pe mine. Iat─â a┼čadar un prim avantaj al jocului, el poate deveni un sprijin narcistic ├«n dezvoltarea s─ân─âtoas─â a imaginii de sine.

├Äns─â p─ârin┼úii, care s├«nt obi┼čnui┼úi cu imaginea copiilor din fa┼úa blocului, care se jucau, alergau, r├«deau, se h├«rjoneau, v─âd acum un copil ├«nd├«rjit, cu ochii ├«n calculator ┼či pumnii ├«ncle┼čta┼úi, par┼úial absent ┼či oarecum hipnotizat. Rolul corpului a sc─âzut aparent ├«n intensitate ┼či ceea ce se petrece este foarte mult ├«n interior. ├Än mintea copilului se dezvolt─â un adev─ârat film, cu un scenariu foarte bogat. ├Äns─â p─ârin┼úii nu manifest─â de obicei interes pentru cunoa┼čterea acestui scenariu, ci aduc un repro┼č: mai ie┼či ┼či tu pe-afar─â? Stai numai cu ochii ├«n calculator, o s─â te ├«mboln─âve┼čti; mai pui ┼či tu m├«na pe o carte?

Copilul ├«ncearc─â s─â se exprime spun├«nd c─â tocmai a atins un nivel critic ├«n joc, c─â se afl─â ├«n mijlocul unei b─ât─âlii aprige, c─â echipa lui se bazeaz─â pe el etc. Dar degeaba, p─ârintele este dez─âmagit c─â el nume┼čte asta joc. ├Än mintea lui, joc ├«nseamn─â s─â alergi, s─â faci ceva cu m├«inile ┼č.a.m.d.

O m─âmic─â ├«mi povestea c─â ┼či-a ├«nso┼úit copilul ├«ntr-o excursie cu gr─âdini┼úa. Odat─â ajun┼či, to┼úi copiii se jucau pe telefon. M─âmica, consider├«nd c─â se plictisesc de moarte, le-a propus s─â-i ├«nve┼úe un joc: ┼óar─â, ┼úar─â, vrem osta┼či! Din p─âcate, oferta ei nu s-a bucurat de succes. Departe de a se plictisi, copiii erau prin┼či ├«ntr-o compe┼úie, cine ├«ncheie primul toate nivelurile unui joc. M─âmica s-a ar─âtat foarte dezam─âgit─â de preferin┼úa copiilor, dar ea corespunde imaginii lor despre a se juca. ┼×i, ├«n plus, ei erau ┼či foarte ├«mpreun─â.

O alt─â m─âmic─â ├«mi povestea c─â i-a organizat ziua fiicei adolescente. Odat─â sosi┼úi invita┼úii, o lini┼čte complet─â s-a a┼čternut ┼či toat─â lumea st─âtea cu nasul ├«n telefon. Disperat─â, m─âmica a ├«ntrebat ce s-a ├«nt├«mplat. Fiica ei i-a r─âspuns foarte senin─â: vorbim, dar pe Facebook. M─âmica a fost siderat─â. Acest spa┼úiu virtual se constituie ca un spa┼úiu intim, ca un depozit al tr─âirilor, ideilor, imaginilor etc. Este o nou─â form─â de ├«mp─ârt─â┼čire, care poate fi privit─â ca una alienat─â din punct de vedere social, dar nu este a┼ča.

Mul┼úi copii s├«nt tot mai pu┼úin interesa┼úi de juc─ârii ├«n sine ┼či tot mai mult interesa┼úi de tablete ┼či jocuri video. ┼×i asta se ├«nt├«mpl─â pentru c─â juc─âriile au devenit performante ┼či las─â foarte pu┼úin loc copilului s─â vin─â cu ceva de la el, s─â participe, s─â creeze. Aproape c─â fac totul de unele singure. ┼×i asta ├«l scoate pe copil ├«n afara procesului de ├«nv─â┼úare. Cel mult pot fi ni┼čte pl─âceri temporare.

P─ârin┼úii se bucur─â ├«ntotdeauna de posibilit─â┼úile de ├«nv─â┼úare foarte variate pe care le propun aceste juc─ârii, dar este de subliniat c─â ele fac totul ├«n locul copilului, capacitatea lui de a-┼či folosi imagina┼úia este foarte redus─â. ├Än plus, multe din acestea se constituie ├«ntr-un partener al copilului, f─âc├«nd jocul foarte solitar ┼či nepermi┼ú├«nd interac┼úiunea cu cel─âlalt. De exemplu, un b─âie┼úel ├«mi povestea c─â petrece ore ├«n ┼čir construind ni┼čte lego-uri foarte sofisticate, care ├«ns─â nu permit ├«nc─â un partener de joac─â pentru c─â ÔÇ×i-ar stricaÔÇť munca lui.

Principala particularitate a jocului este c─â permite apropierea copilului de realitate cu mijloacele sale. Primul beneficiu nu este de natur─â cognitiv─â ├«n sensul ├«nv─â┼ú─ârii clasice, ci unul ├«n sensul dezvolt─ârii emo┼úionale ┼či maturiz─ârii copilului ├«n adaptarea sa social─â. Jocul ├«i permite s─â ├«n┼úeleag─â, s─â repete, s─â creeze, s─â strice, s─â repare, s─â simt─â multe din experien┼úele pe care le vede ├«n jurul s─âu ┼či le tr─âie┼čte. Este absolut necesar ca un copil s─â aib─â capacitatea de a se juca ┼či de a pune ├«n joc o parte din universul s─âu interior.

Le propun copiilor, c├«nd s├«nt cu mine ├«n cabinet, s─â ne juc─âm ├«mpreun─â. ├Än felul acesta pot observa dac─â exist─â aceast─â obi┼čnuin┼ú─â de a face lucruri ├«mpreun─â, de a construi jocuri comune. Aflu, de cele mai multe ori, c─â, ├«n general, copiii fie s├«nt absorbi┼úi de dispozitivele tehnologice, ceea ce ├«i irit─â pe p─ârin┼úi, dac─â nu s├«nt ┼či ei, la r├«ndul lor, absorbi┼úi de acestea, fie ├«┼či g─âsesc ceva de joac─â de unii singuri. S├«nt foarte pu┼úini cei care mai experimenteaz─â un Monopoly sau un Nu te sup─âra, frate! Aceste jocuri au valoare foarte mare ├«n dezvoltarea interac┼úiunilor copilului, ├«n anticiparea unor situa┼úii, ├«n tr─âirea unor frustr─âri, deprinderea unor reguli etc.

S├«nt mai mul┼úi factori c─ârora le atribuim aceast─â deta┼čare a p─ârin┼úilor ├«n jocul copiilor.

Dezam─âgirea p─ârin┼úilor rezid─â din faptul c─â cei mici nu mai s├«nt interesa┼úi de jocurile pe care ┼či le amintesc ei, c─â nu doresc s─â le joace etc. Dar p─ârin┼úii pot ├«mp─ârt─â┼či experien┼úele lor copiilor, l─âs├«nd ├«ns─â loc ┼či acestora s─â povesteasc─â propriile experien┼úe. Dac─â un copil poveste┼čte c─â se joac─â un joc cu zombi care m─ân├«nc─â creiere, o reac┼úie de genul ÔÇ×Vai, ce porc─ârie!ÔÇť nu ne va ajuta s─â ├«n┼úelegem aplecarea copilului tocmai c─âtre acel joc. Mul┼úi p─ârin┼úi pornesc eronat de la premisa c─â jocurile s├«nt cele care ├«i fac pe copii agita┼úi sau agresivi. Dar nu e a┼ča, copiii se ├«ndreapt─â c─âtre acele jocuri tocmai pentru c─â exist─â ├«n ei nevoia de a desc─ârca acele tr─âiri.

Lipsa timpului este un motiv des invocat. P─ârin┼úii s├«nt obosi┼úi, irita┼úi, lipsi┼úi de chef. Nu le arde de jocuri ┼či zbenguial─â. Dar ei trebuie s─â ┼čtie c─â pot alege orice modalitate de joc care le-ar face pl─âcere ┼či ├«n care s-ar sim┼úi disponibili. ┼×i, de asemenea, c─â le pot spune adev─ârul copiilor, atunci c├«nd nu pot sau nu doresc un anume joc, propun├«ndu-le alt─â variant─â. Jocul este o form─â de rela┼úie ┼či poate fi amenajat dup─â dorin┼úa celor implica┼úi.

Priorit─â┼úile ┼čcolare pun foarte mult─â presiune asupra p─ârin┼úilor ┼či ├«n special a copiilor, reduc├«nd foarte mult din timpul alocat jocului. P─ârin┼úii prefer─â s─â fac─â activit─â┼úi folositoare, din care copiii s─â ├«nve┼úe ceva. Dar jocul este el ├«nsu┼či o surs─â de ├«nv─â┼úare foarte bogat─â. El contribuie la dezvoltarea curiozit─â┼úii copilului, la cre┼čterea autonomiei, la diferen┼úierea ├«ntre interior ┼či exterior, ├«ntre public ┼či privat, ├«ntre str─âin ┼či familiar.

┼×i, nu ├«n ultimul r├«nd, absen┼úa pl─âcerii de a se juca ├«mpreun─â. Cantitatea foarte mare de stres cotidian, suportat─â de unele familii, conduce la apari┼úia unei atmosfere foarte deprimate care ├«mpiedic─â pl─âcerea ┼či stimuleaz─â apari┼úia conflictului. Cererile copiilor s├«nt percepute ca preten┼úii exagerate. De multe ori, ├«ntr-un cadru terapeutic, familia reg─âse┼čte pl─âcerea de a face lucruri ├«mpreun─â ┼či redescoper─â timpul necesar pentru aceasta. Nu e o problem─â de timp fizic, ci o sufocare a interiorului care se pr─âbu┼če┼čte sub greutatea presiunilor impuse.

Cristina C─âl─âr─â┼čanu este psiholog/psihopedagog specializat ├«n terapie familial─â psihanalitic─â, membru fondator al Asocia┼úiei Rom├óne de Psihanaliz─â a Leg─âturilor de Grup ┼či Familie.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.