Timp liber şi modernitate

Mădălina VOICU
Publicat în Dilema Veche nr. 394 din 1-7 septembrie 2011
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Timpul liber şi preocuparea pentru felul în care ni-l petrecem ţin mai degrabă de modernitate şi postmodernitate. Pînă în secolul al XX-lea, oamenii erau preocupaţi foarte puţin, sau chiar deloc, de cum să-şi petreacă timpul liber. Asta nu înseamnă că în societăţile tradiţionale nu existau momente în care oamenii se opreau din muncă pentru a sa odihni. Însă interesul pentru ce facem în orele în care nu muncim şi cum ne petrecem vacanţa au apărut tîrziu, odată cu tehnologizarea, care a scurtat timpul necesar producţiei de bunuri, şi cu dezvoltarea mijloacelor de comunicare în masă şi a mijloacelor de transport rapid, care ne ajută să acoperim distanţe foarte mari în timp foarte scurt.

În societăţile tradiţionale, centrate pe producţia agricolă, timpul oamenilor se împarte în timp dedicat muncii şi timp de odihnă. Producerea de bunuri necesită de obicei un efort foarte mare din cauza slabei dezvoltări tehnologice, iar munca ocupă cea mai mare parte a timpului. În zilele de sărbătoare, în care nu se munceşte, posibilităţile de petrecere a timpului sînt limitate, iar plecările din localitate sînt rare. Rămîn astfel cîteva variante: cîrciuma – pentru bărbaţi, hora, balul sau discoteca în variantă modernă – pentru tineri şi biserica – pentru toţi membrii comunităţii. Modernizarea a adus tiparul şi producţia de carte în masă, cinematograful, radioul şi televiziunea, precum şi posibilitatea de a călători la distanţă, mult mai rapid. La întrebarea „Ce fac oamenii în timpul liber?“ nu mai există trei variante de răspuns, ci un număr mult mai mare de alternative şi combinaţii posibile.

Asta nu înseamnă că este uşor să dai un răspuns. Societatea românească este una în care inegalităţile sociale s-au adîncit în ultimii 20 de ani, atît din punct de vedere al timpului disponibil, cît şi în ceea ce priveşte variantele de petrecere a timpului liber. Ruralul românesc nu s-a depărtat foarte mult de comunităţile rurale tradiţionale, în care oamenii nu aveau timp liber şi, chiar dacă îl aveau, nu prea aveau ce să facă cu el. Acum cîţiva ani am făcut o serie de interviuri într-un sat din Bărăgan şi unul dintre punctele atinse de ghidul de interviu se referea la cum îşi petreceau oamenii timpul liber. Întrebarea a stîrnit în mai toate interviurile mirare, venită din neînţelegerea ideii de timp liber. Răspunsul pe care îl primeam la întrebare era: „Timp liber?! Ce e aia timp liber? Eu nu am aşa ceva!“. Cît despre timpul în care nici nu munceşti, nici nu te odihneşti, acesta era disponibil foarte rar şi se petrecea în familie sau în discuţii peste gard cu vecinii. Cu alte cuvinte, resursele de timp erau limitate, oferta locală – extrem de redusă, iar resursele financiare de investit în petrecerea timpului liber aproape inexistente.

Dacă mă gîndesc însă la România oraşelor mari, prima asociere care îmi vine în minte legată de timpul liber îl reprezintă mall-ul şi, probabil, măcar o vacanţă pe an la Marea Neagră sau la munte. Mall-ul este locul în care românii de la oraş, care dispun de nişte resurse financiare, merg să vadă un film, să mănînce, să facă shopping, să facă sport sau să se întîlnească cu prietenii. În ultimii zece ani, mall-urile au cunoscut o înflorire deosebită în marile oraşe, oferind o alternativă „occidentală“ de petrecere a timpului liber. Este un semn al schimbării sociale care a avut loc în ultimele două decenii, românii importînd instituţii şi modele de comportament şi consum din „Vest“. Este un proces firesc de aliniere la societăţile din jurul nostru, care însă subliniază din nou diferenţele care există între rural şi urban, între oraşul mare şi cel mic, între românii cu bani, care afişează un stil de viaţă occidental, şi cei care au acces la puţine resurse în termeni de timp şi de bani.

Cum le place românilor să-şi petreacă timpul liber? Greu de dat un singur răspuns sau de găsit un număr rezonabil de alternative. Diferenţele sociale se adîncesc pe zi ce trece, iar modalităţile de petrecere a timpului liber se îndepărtează tot mai mult unele de altele. România urbană, bogată în resurse, se apropie tot mai mult de stilul de viaţă occidental, în timp ce părţi din România rurală sînt încă departe în timp. 

Mălina Voicu este sociolog.

Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.
Immanuel Kant  Aquatint silhouette  Wellcome V0003180 jpg
Cît de mult ne pot consola filosofii?
Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă.
5832910afis jpg
În plină stradă
Arta publică din România este prea puțin susținută, reglementată sau mediată, fapt ce relevă porozitatea comprehensiunii și receptării conceptului, zdruncinînd atît semnificația, cît și scopurile artei înseși.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ca exagerare
„În artă, cînd nu știm ce vedem, reacționăm prin exagerare”.
p 10 Guerrilla Girls WC jpg
Eco-activismul și arta
Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.
p 11 WC jpg
Palimpseste temporare
La urma urmei, armele artiștilor și ale activiștilor sînt aceleași, iar salvarea se află în mîinile și în conștiința noastră.
Racism is not patriotism sign in Edison, NJ jpg
Rasismul ca reacție a publicului cinefil
Cert este că, în ultimii ani, mainstream-ul hollywoodian traversează o încercare de emancipare, prin care vrea să se dezică de vechile obiceiuri.
index jpeg 2 webp
Curaj
Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.
p 13 Ashraf Fayadh YouTube jpg
Cuvintele, mai puternice decît dictatorii
Fiindcă adevărul cuvintelor noastre vorbește despre libertate, pe cînd adevărul cuvintelor dictatorilor vorbește despre frică.
p 14 J K  Rowling jpg
Voldemort pe Twitter?
J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.
E cool să postești jpeg
Lucrurile bune, trecute cu vederea
Potrivit lui Leibniz, răul există în lume, însă doar relativizîndu-l îl putem transforma într-un instrument prin care putem conștientiza și construi binele, care este, de altfel, singura cale pentru progres.
index jpeg webp
Cum și de ce să găsești partea plină a știrii
ar dacă mai devreme vorbeam despre libertatea jurnaliștilor sau a editorilor de a alege ce știri dau mai departe, nu trebuie să uităm că și publicul are libertatea să aleagă. Important e să aibă de unde alege.
Cloud system moving into Chatham Sound png
Depinde doar de noi
Altă veste bună din 2022 vine tot din emisfera sudică. În unele zone din Marea Barieră de Corali din Oceanul Pacific, cercetătorii au observat o însănătoșire și o extindere a recifurilor de aici.
p 11 WC jpg
Liberul-arbitru și paradoxul „poluării bune”
Dar chiar și dacă nu vrem să facem nimic, partea plină a paharului este că noi avem șanse bune să murim de moarte bună, în aproape aceleași condiții climatice în care am trăit.
p 12 Tarkovski, Nostalgia jpg
Pandemie cu final ca-n filme
Am strîns puncte din tot felul de grozăvii ale pandemiei, așteptînd vaccinul, așteptînd remediul, așteptînd vestea eliberatoare. Și, în cele din urmă, am cîștigat, tancul american a apărut.
p 13 M  Chivu jpg
Copilul călare pe porc sau falsul conflict dintre tradiție și modernitate
Generația mea poate a făcut mai multe sau mai puține. Am făcut ce am putut. Însă viitorul este deja aici. Iar cei care pot prelua ștafeta sînt și ei aici.
06F2AB41 2CE7 4E53 9857 4D9205D89939 1 201 a jpeg
2022, cu bune
Gura mea de aer: cu acel zîmbet curat, te privește fix în ochi și, pe un ton apăsat, îți spune: „Tati, te iubesc!”.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.