Ţiganii din mintea noastră

Ovidiu VOICU
Publicat în Dilema Veche nr. 458 din 22-28 noiembrie 2012
Ţiganii din mintea noastră jpeg

Domnul C─ât─âlin Chereche┼č este primarul ora┼čului Baia Mare, politician t├«n─âr, educat exclusiv dup─â c─âderea comunismului, deschis la minte, de mare viitor. El a avut ocazia s─â se confrunte direct cu electoratul, de dou─â ori, la interval de un an. ├Än mai 2011 au avut loc alegeri anticipate la Baia Mare, dup─â ce primarul liberal ales ├«n 2008 a fost condamnat definitiv pentru corup┼úie. Dl Chereche┼č, din postura de deputat, a candidat ca independent, dar sus┼úinut de USL, ┼či a c├«┼čtigat lejer cu 51,66% dintre voturile valide; 18.298 de b─âim─âreni au votat pentru el. ├Än iunie 2012 am avut alegeri la termen ┼či dl Chereche┼č a c├«┼čtigat din nou f─âr─â probleme, candid├«nd din partea USL. Nu mai pu┼úin de 44.239 dintre cet─â┼úeni au votat pentru el, asta ├«nsemn├«nd 86,32% dintre voturile valid exprimate. Dl Chereche┼č a stabilit un nou record na┼úional, fiind cel mai mare procent cu care a fost ales vreodat─â un primar de municipiu. V─âdit lucru, este un om popular ├«n urbea sa.

├Äntre cele dou─â scrutine, cele mai vizibile ac┼úiuni ale primarului Chereche┼č au avut un puternic caracter rasist, ambele ├«ndreptate ├«mpotriva romilor. Imediat dup─â alegeri, primarul a dat dispozi┼úie s─â se construiasc─â un zid care s─â separe dou─â blocuri locuite de romi de restul lumii. Anul acesta, chiar ├«nainte de alegeri, a decis mutarea practic for┼úat─â a mai multor familii de romi, inclusiv copiii, ├«n ni┼čte imobile ale unei foste ├«ntreprinderi chimice, ├«n ├«nc─âperi improprii locuirii care nu au fost decontaminate cum se cuvine. ├Än ambele situa┼úii, dl Chereche┼č a dezvoltat un remarcabil talent pentru dublul standard. A r─âspuns c├«t se poate de corect politic ├«ntreb─ârilor ziari┼čtilor, organiza┼úiilor nonguvernamentale ┼či politicienilor str─âini, vorbind de securitate comunitar─â, programe sociale, cre┼čterea nivelului de trai ┼či, inevitabil, incluziunea romilor. ├Än acela┼či timp, a spus cet─â┼úenilor ceea ce doreau s─â aud─â, anume c─â rezolv─â ÔÇ×problema ┼úiganilorÔÇť; ├«n fond, aceasta era dolean┼úa majorit─â┼úii.

├Äntr-o societate a┼ča cum am vrea s─â fie, ne-am fi a┼čteptat ca un primar rasist s─â fie sanc┼úionat de opinia public─â. Acest lucru cu at├«t mai mult cu c├«t dl Chereche┼č reprezint─â alian┼úa partidului social-democrat cu cel liberal, adic─â exact partidele ce se revendic─â de la o ideologie a diversit─â┼úii ┼či incluziunii. Cu unsprezece ani ├«n urm─â, primarul Rotaru de la Piatra-Neam┼ú a avut idei similare, s─â mute romii la marginea ora┼čului ┼či s─â ├«i izoleze cu un gard de s├«rm─â ghimpat─â. Atunci domnul Rotaru vorbea, foarte sincer ├«n ura lui, despre eradicarea ÔÇ×tumorii negreÔÇť din ora┼č. Reac┼úia public─â l-a f─âcut s─â dea ├«napoi ┼či apoi dl Rotaru a pierdut alegerile (┼či a intrat ├«n scen─â domnul Gheorghe ┼×tefan, dar aceasta este o alt─â poveste). Acum ├«ns─â dl Chereche┼č a fost premiat cu o cre┼čtere spectaculoas─â a num─ârului de votan┼úi. Sigur c─â cel pu┼úin o parte a acestei cre┼čteri este dat─â de pozi┼úia de primar ├«n func┼úie ┼či accesul la fonduri publice, dar chiar dac─â public pu┼úini o recunosc, nu pu┼úini au fost b─âim─ârenii care l-au aclamat pentru c─â a atacat ferm ÔÇ×problema ┼úiganilorÔÇť. Am regresat oare ├«n acest deceniu?

Sondajele de opinie ne spun c─â respingerea social─â a romilor scade ├«n timp, pe fondul unei diminu─âri generale a intoleran┼úei fa┼ú─â de alte grupuri culturale. Ponderea celor ce declar─â c─â ar accepta romii ca vecini a crescut de la 40%, ├«n urm─â cu 15 ani, la 65% anul trecut. Speciali┼čtii au dou─â explica┼úii posibile. Prima spune c─â este o sc─âdere sincer─â a intoleran┼úei, ceea ce ar ├«nsemna c─â la Baia Mare este un caz a tipic. A doua explica┼úie vorbe┼čte de conformismul social: oamenii au ├«nv─â┼úat cum e corect s─â r─âspund─â ┼či ├«┼či ascund adev─âratele sentimente. Acesta ar fi exact tiparul dlui Chereche┼č, cel care una spune public ┼či alta face.

Tot sondajele ne arat─â c─â tinerii s├«nt mult mai intoleran┼úi dec├«t adul┼úii. Conform unui studiu al Funda┼úiei Soros din 2010, doar 32% dintre tinerii cu v├«rste ├«ntre 14 ┼či 18 ani ar accepta vecini romi. Fie nu au ├«nv─â┼úat toleran┼úa, fie s├«nt mai one┼čti. Am avut ocazia, cam ├«n aceea┼či perioad─â, s─â deconstruiesc discursul anti-┼úigani ├«mpreun─â cu un grup de tineri de 16 ani, dintr-un liceu ÔÇ×bunÔÇť bucure┼čtean. Nu erau romi ├«ntre ei, de obicei romii nu ajung la licee bune ├«n Bucure┼čti. Am fost nepl─âcut surprins de franche┼úea cu care ├«┼či exprimau respingerea fa┼ú─â de ┼úigani, merg├«nd de la dezgust p├«n─â la ur─â ÔÇô c─âci respingeau ┼či termenul romi. Am ├«ncercat s─â g─âsesc ├«mpreun─â cu ei cauza, r─âspunsul la ├«ntrebare ÔÇ×de ce?ÔÇť.

ÔÇ×┼óiganii s├«nt murdari, nu se spal─âÔÇť, mi-a spus unul dintre ei, d├«nd un exemplu de la el de pe strad─â. Dar de unde ┼čtia c─â e rom? Pentru c─â nu se spal─â ÔÇô a venit argumentul circular. Accept├«nd ipoteza c─â ar putea fi doar un om al str─âzii, care pur ┼či simplu nu are unde s─â se spele, au venit repede cu ideea ca Prim─âria s─â deschid─â ad─âposturi ┼či b─âi publice pentru aceste persoane, dac─â nu poate s─â le ofere locuin┼úe sociale. Desigur, cu condi┼úia s─â nu fie ┼úigani, c─âci ace┼čtia oricum nu vor s─â se spele. ÔÇ×┼óiganii s├«nt lene┼či, nu vor s─â munceasc─âÔÇť... uite, toat─â ziua caut─â prin gunoaie sau adun─â fier vechi sau cer┼česc. Nu s├«nt ├«ns─â ┼či rom├óni care caut─â prin gunoaie? Sigur, dar doar pentru c─â nu pot s─â munceasc─â sau nu ├«┼či g─âsesc un loc de munc─â. Se ├«nt├«mpl─â pentru c─â ├«n Rom├ónia nu avem grij─â de b─âtr├«ni, iar politicienii s├«nt mai preocupa┼úi s─â se certe ├«n loc s─â creeze locuri de munc─â sau s─â ofere cursuri de calificare. ÔÇ×┼óiganii nu au grij─â de copii, ├«i trimit la cer┼čit sau la sp─âlat parbrize.ÔÇť Aici m-a ajutat un alt membru al grupului, care cuno┼čtea un mic ┼čterg─âtor de parbrize fugit de la casa de copiii, unde era (spune el) b─âtut ┼či ├«n general prost tratat. Emo┼úia grupului a fost puternic─â, aproape to┼úi v─âzuser─â la PRO TV reportajele ├«ngrijor─âtoare despre situa┼úia copiilor f─âr─â familie ┼či incapacitatea societ─â┼úii de a le purta de grij─â. ÔÇ×┼óiganii s├«nt agresivi, ascult─â muzic─â tare, chiar te bat pe strad─â.ÔÇť Dar aici deja nemul┼úumirea era mare fa┼ú─â de inevitabilii bullies ai ┼čcolii, f─âr─â deosebire de etnie. To┼úi au depl├«ns e┼čecul familiei ┼či al profesorilor, cei care nu au reu┼čit s─â-i ├«nve┼úe buna-cuviin┼ú─â, dar ┼či lipsa de reac┼úie a poli┼úiei.

Am ajuns ├«n scurt timp la o sum─â de prejudec─â┼úi despre romi ÔÇô lucruri vechi, de mult ┼čtiute. S├«nt desprinse dintr-o colec┼úie de incidente urbane transformate ├«n reguli prin generalizare pripit─â. ├Än acela┼či timp, am construit ┼či un mic program de incluziune social─â: m─âcar ad─âposturi ┼či b─âi publice, dac─â nu locuin┼úe sociale; locuri de munc─â, cursuri de calificare pentru cei ce caut─â s─â munceasc─â; sprijin pentru b─âtr├«ni; resurse mai multe ├«n sistemul de protec┼úie a copiilor. Pe fundal, apelul la bun─â guvernare ┼či la aplicarea legii c├«nd e nevoie.

├Än acela┼či timp ├«ns─â, am ├«nt├«lnit la fiecare subiect laitmotivul ÔÇ×nu pentru ┼úiganiÔÇť. Explica┼úia a fost ├«ntotdeauna aceea┼či ÔÇô ┼úiganii nu vor, ei s├«nt altfel, a┼ča s├«nt ei, nu se adapteaz─â, deci nu merit─â ├«ncercat. Argumentele circulare au revenit des ├«n discu┼úie, ┼úiganii s├«nt a┼ča ┼či ├«i recuno┼čti c─â s├«nt ┼úigani pentru c─â s├«nt a┼ča. Nu intru aici ├«n discu┼úia (lung─â) despre cum se face c─â ├«n min┼úile unor tineri de 16 ani de la un liceu ÔÇ×bunÔÇť din Bucure┼čti s├«nt at├«t de ad├«nc ├«nr─âd─âcinate at├«tea prejudec─â┼úi, dar ┼či absen┼úa unei g├«ndiri critice care s─â ├«i ajute s─â sparg─â o logic─â gre┼čit─â.

Totu┼či, s├«nt ni┼čte copii buni. Cu sinceritate ├«┼či doresc programe de incluziune social─â ample. F─âr─â s─â le fi vorbit nimeni vreodat─â despre teoria incluziunii sociale, au acoperit singuri aproape toate domeniile acesteia. Nu au avut re┼úineri ├«n a spune c─â este datoria societ─â┼úii s─â-i ajute pe cei ce au nevoie, copii f─âr─â familie, b─âtr├«ni, s─âraci, persoane f─âr─â ad─âpost, cei ce ├«┼či caut─â un loc de munc─â. Teoretic, programul lor social este ┼či pentru romi, c─âci prea mul┼úi dintre romi s├«nt exact ├«n aceste categorii vulnerabile, au nevoie de ajutorul nostru. Practic, nu se aplic─â pentru ┼úigani. Dorin┼úa sincer─â de a avea o societate incluziv─â se opre┼čte la imposibilitatea de a trece peste ideile preconcepute pe care le au. Ar dori s─â includ─â ┼či romii, dac─â i-ar privi ca pe ni┼čte oameni cu nevoi. ├Äns─â ├«i privesc doar ca pe ni┼čte ┼úigani.

├Än fond, noi to┼úi s├«ntem oameni buni, ├«mpreun─â cu politicienii no┼čtri, cu administratorii treburilor publice, ca t├«n─ârul de mare viitor C─ât─âlin Chereche┼č. Vrem s─â ├«i ajut─âm pe cei ├«n nevoie, inclusiv pe romi, at├«t timp c├«t s├«nt ┼či ei ÔÇô ┼či s├«nt, cei mai mul┼úi dintre ei ÔÇô s─âraci, b─âtr├«ni, ┼čomeri, f─âr─â locuin┼ú─â sau f─âr─â familie. Doar s─â nu fie ┼úigani.

Ovidiu Voicu este manager de proiecte în cadrul Fundaţiei Soros.

Foto: Fundaţia Soros

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.