Teroriştii de mîine

Publicat în Dilema Veche nr. 92 din 20 Oct 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cu permisiunea dumneavoastră vă propun un exerciţiu de imaginaţie: închipuiţi-vă că aveţi 13-14 ani, sînteţi din Bucureşti, născut din părinţi sirieni, şi vă cade în mînă un articol dintr-o publicaţie românească de prestigiu în care citiţi, printre rînduri: în maximum două decenii, fraţii şi verii dumneavoastră vor pune bombe în metroul oraşului în care trăiţi, pentru simplul motiv că preferă, mămăligii, tamouleh. Cum aţi reacţiona? Oare nu sînt astfel de atitudini sau scrieri cele care seamănă seminţele sentimentului de marginalizare sau respingere şi care contribuie la (dacă nu chiar declanşează) trasarea unei traiectorii de viaţă ce poate duce la violenţă - spaţiul de unde limbajul este exilat? Articolul de faţă nu îşi doreşte să răspundă la aceste întrebări ce pot fi confundate şi cu un fel de căutare oarbă a cauzelor unor acţiuni condamnabile, ci atrage atenţia asupra unui fapt simplu: nu întregul Occident, nu toate ţările europene care găzduiesc populaţii musulmane importante (în Uniune sau nu) sînt ameninţate de terorism. România este într-adevăr o ţară care nu a cunoscut o istorie a migraţiei moderne - dar care se află în zonele limitrofe ale vechilor imperii Otoman şi Austro-Ungar şi care cunoaşte convieţuire etnică în condiţii premoderne, ceea ce poate fi un avantaj. În acelaşi timp, politicienii români pot învăţa din exemplul acelor ţări care nu sînt ameninţate, deocamdată, de terorism. Atentate colective revendicate de grupări islamiste au avut loc în Spania şi Marea Britanie; incidente izolate s-au petrecut în Franţa, mai mult expresie a unor resentimente sociale. Iar Theo Van Gogh a fost asasinat în Olanda, stîrnind o importantă polemică şi reacţii diverse la toate nivelele societăţii. Un pattern interesant se desprinde: pentru iubitorii de explicaţii istorice pe termen lung, Spania, Marea Britanie şi Franţa au fost implicate, în momente diferite, în conflicte deschise cu lumea arabă. Însă politica internă cu privire la imigraţie şi cea externă de implicare militară în Orientul Mijlociu separă net cele trei ţări. În timp ce Marea Britanie optează intern pentru o politică de integrare de tip multicultural şi extern pentru acţiune directă în Irak, Franţa preferă asimilarea republicană uneori cu accente forţate, iar extern alege calea negocierii politice. Spania se află undeva la mijloc, indecisă în ambele sensuri şi influenţată dramatic de alternanţa partidelor politice la putere. Consecinţa: în timp ce în Franţa se dezvoltă un puternic sentiment antioccidental (un fel de reacţie la asimilarea forţată şi la promisiunea eşuată a integrării ce ar decurge de aici), cei "antrenaţi" la această şcoală ideologică continuă într-un fel idealismul romantic european - aşa cum elegant observă Rodica Binder în articolul "De unde atîta ură" din Dilema veche (nr. 84) "Eleganţa" - preferă să plaseze bombe în Madrid şi Londra, justificîndu-şi acţiunile pe marginea conflictelor din Orientul Mijlociu. Cazul Theo Van Gogh este izolat prin cauze, dar nu prin consecinţe politice; este semnificativ faptul că nu ne aflăm în faţa unui atentat terorist, ci a unui asasinat ideologic; Olanda cunoaşte, deocamdată, cea mai progresivă politică de integrare şi are o atitudine de neutralitate faţă de Orientul Mijlociu, dublate de o "conştiinţă istorică" curată cu privire la regiune... Care ar fi deci probabilitatea ca imigraţia musulmană în România să nască terorism? Totul depinde de modul în care politica acestei imigraţii va fi concepută, cît şi de alegerile României în politica sa externă. Terorismul nu este o consecinţă directă a imigraţiei, dar dacă forţăm pe cineva să declare că-i place exclusiv mămăliga, s-ar putea să dăm de probleme. Terorismul este mai degrabă expresia unei lupte pentru putere politică şi simbolică între actori şi idei bine determinate, deşi de multe ori greu de localizat. Actorii însă au nevoie de justificări şi legitimări ale acţiunilor lor, furnizate de chiar complexul de factori politici externi şi interni ai ţării sau spaţiului politic în cauză. România ar putea învăţa din experienţa vestică. În lupta împotriva terorismului, România are două avantaje majore, ce nu au nimic de-a face cu "poziţia geografică strategică de 5 stele", oferită administraţiei Bush de către Adrian Năstase, într-un disperat act de reclamă electorală: 1) Lipsa unui trecut colonial recent a cărui memorie vie ar fi putut fi utilizată în direcţii ideologice; 2) posibilitatea de a trasa politici de imigraţie şi integrare echilibrate, bazate pe experienţe istorice deja existente. Dar, aşa cum spunea un autor al cărui nume nu are importanţă: "Este imperios să NU învăţăm din greşelile trecute, pentru ca generaţiile viitoare să înţeleagă stupiditatea noastră profundă". Paris, 5 septembrie 2005

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Libertățile lui Niță
Dosarul de față marchează un secol de la acea Constituție și o privește cu luciditate.
constitutia din 1923 2 jpg
Triumful efemer al brătianismului – Constituția de la 1923
Constituția de la 1923 este, în termeni politici, juridici şi simbolici, apoteoza lui Ioan I.C.Brătianu
img jpg
De la formă la forță: starea de asediu
O altă Constituție urma să fie proclamată la sfîrșitul lui februarie 1938, instaurînd formal autoritarismul carlist.
p 11 Carol al II lea WC jpg
Între bovarism și realitate tradiții constituționale la centenar
Constituția din 1923 e mai mult un abandon al constituționalizării și, în felul ei, un pas precar spre maturizare.
p 12 Juliu Maniu WC jpg
p 13 Statuia lui Ion I C  Bratianu WC jpg
Cît de liberală putea fi Constituția din 29 martie 1923?
Din punct de vedere politic, adoptarea Constituției României Mari reprezintă un considerabil succes al PNL.
culisele promulgarii constitutiei din 1923 bataie ca in filme in jpg
A fost suficient să vi se prezinte chestiunea femeilor...
Dl. V. Pella: Ce legătură are igiena cu drepturile politice ale femeilor?
Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.

Adevarul.ro

image
Cele mai ieftine destinații de vacanță din Grecia. Insula care trece neobservată, dar merită vizitată
Pe lângă celebrele insule grecești Santorini, Mykonos și Thassos, există și alte destinații de vacanță în Grecia mai puțin cunoscute și mai ieftine. Iată care sunt acestea, conform The Travel.
image
Poliţistul care a ucis din greșeală un şofer. Nu va face nicio zi de închisoare, dar a fost obligat la daune-record
Un polițist din Vaslui a fost trimis în judecată pentru omor, dar a fost condamnat în cele din urmă pentru ucidere din culpă, după ce instanţa a schimbat încadrarea juridică a faptei.
image
Sfaturile primite de doi tineri pensionari MAI care vor să își crească fetița în Olanda. „Ne ajung banii?“
Doi tineri pensionari MAI, beneficiari de pensii militare, vor să se mute cu fetița în Olanda și au cerut sfaturi despre acest pas pe un grup de Facebook al românilor din diaspora.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.