Televiziunea ┼či realismul magic

Caius DOBRESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 131 din 27 Iul 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

I. Televiziunea este o chestiune de "realism magic". Acest mediu sincretic de comunicare are ├«n primul r├«nd func┼úia unui intensificator al imaginii. Este un conductor ┼či un inductor al fenomenului pe care-l putem numi "aur─â". ├Än mod curent, magia este ├«n┼úeleas─â ca un sistem de coresponden┼úe ├«ntre diferitele niveluri ale lumii, coresponden┼úe pe baza c─ârora ini┼úiatul poate genera bloc─âri sau invers─âri ale unor procese (vezi tinere┼úea ve┼čnic─â) sau transmut─âri dintr-o condi┼úie ├«n alta (din om ├«n animal sau din piatr─â ├«n aur). Pe de alt─â parte ├«ns─â, magia este legat─â de ideea unui circuit general al energiilor ├«n lumea natural─â, energii care pot ├«n egal─â m─âsur─â consolida sau distruge statu-quo-ul ierarhic al nivelurilor de coresponden┼úe evocate mai sus. Televiziunea este legat─â, ├«n primul r├«nd, de aceast─â a doua accep┼úiune. Str─âlucirea continu─â ┼či hipnotic─â a micului ecran, problematizat─â de Marshall McLuhan, poate fi asociat─â cu acea energie primar─â difuz─â presupus─â de multe cosmogonii arhaice, pe care antropologii o numesc "mana". Televiziunea aduce o diferen┼ú─â semnificativ─â ├«n istoria social─â a carismei, pentru c─â, ├«n epocile de dinaintea tehnologiei audiovizuale, acest fenomen era con┼úinut ├«ntr-o sfer─â relativ definit─â, considerat─â ├«n mod explicit drept sacr─â. Muta┼úia tehnologiei a permis ca aceast─â str─âlucire cu func┼úie semantic─â s─â difuzeze, s─â se transforme dintr-un "mediu" ├«n sens de canal de comunicare, ├«n ceea ce franceza ┼či, pe urmele ei, engleza numesc un millieu, un mediu de via┼ú─â, o atmosfer─â social─â. Prin televiziune, aura magic─â devine un element difuz, ubicuu ┼či poten┼úial incontrolabil. Pe de o parte, acest proces de difuziune poate fi interpretat ├«n sensul c─â fenomenul str─âlucirii personale se democratizeaz─â, c─â el ├«nceteaz─â de a fi un monopol, devenind o unealt─â care se afl─â la dispozi┼úia construirii imaginii, a identit─â┼úii publice, a mult mai multor categorii socioculturale ┼či, implicit, a mult mai multor indivizi dec├«t ├«n societ─â┼úile tradi┼úionale. Pe de alt─â parte ├«ns─â, procesul de impregnare sau difuziune carismatic─â presupune ┼či faptul c─â fascina┼úia hipnotic─â ajunge s─â se exercite, ├«n tot mai mare m─âsur─â, aleatoriu, c─â nu mai este direct ┼či controlabil corelat─â cu anumite calit─â┼úi sau sisteme de omologare a calit─â┼úii, a excep┼úiei, excep┼úionalit─â┼úii, competen┼úei, credibilit─â┼úii, certitudinii, ci poate func┼úiona, ├«n mod capricios, transform├«nd pe oricine se nimere┼čte, pe ├«ntinderi mai mici sau mai mari de timp, ├«n erou sau ├«n┼úelept. Nu trebuie s─â facem cine ┼čtie ce eforturi pentru a ne imagina ce s-ar fi ├«nt├«mplat dac─â societ─â┼úi aflate la nivelul de dezvoltare al v├«n─âtorilor neolitici s-ar fi ├«nt├«lnit cu televiziunea, fiindc─â tocmai asta este ceea ce se ├«nt├«mpl─â sub ochii no┼čtri. ├Än esen┼ú─â, ideea este c─â televiziunea, pe care o ├«n┼úelegem, ├«n general, ca pe o art─â a succesiunii, chiar a succesiunii celei mai sacadate, are, totu┼či, ├«n foarte mare m─âsur─â de-a face cu spa┼úiul. Ea creeaz─â un spa┼úiu "iluminat". ├Äntr-un univers sacralizat, exist─â centre fiindc─â exist─â diferen┼úe de calitate: spa┼úiile s├«nt mai dense sau mai diluate, sub aspectul iradierii lor auratice. Or, universul televiziunii tinde s─â omogenizeze aceast─â str─âlucire, s─â co-├«ntind─â spa┼úiul experien┼úei, transport├«ndu-l complet ├«n imperiul fabulosului. Considera┼úiile de mai sus explic─â de ce mi se pare c─â televiziunea are un substrat magic, dar r─âm├«ne de precizat de ce am pus-o ├«n rela┼úie cu categoria realismului magic. Unde "realism" nu are sensul de ┼čcoal─â de g├«ndire care atribuie realitate obiectiv─â no┼úiunilor ┼či conceptelor, ci se refer─â la sensul, n─âscut ├«n secolul al XIX-lea, de dezvoltare "industrial─â" a tehnologiilor de reprezentare de tip mimetic. Este evident c─â televiziunea, at├«t ├«n genurile ei fictive, c├«t ┼či ├«n cele non-fictive, este legat─â de tradi┼úia reprezent─ârii mimetice: efectul ei se bazeaz─â, la primul nivel, pe fascina┼úia produs─â de iluzia reproducerii fidele a "realit─â┼úii". Impactul ei se bazeaz─â, de asemenea, pe reproducerea mimetic─â a implic─ârii empatice ┼či a m─ârturiei oculare, menite s─â induc─â senza┼úia c─â te afli "acolo", ├«n mijlocul evenimentelor. Televiziunea este prin excelen┼ú─â "realism magic" fiindc─â ├«n ea se combin─â propriet─â┼úi obiectiv narcotice, hipnotice, cu un ├«ntreg univers, difuz, dar pervaziv, de sugestii ale str─âlucirii, ale "iradierii" carismatice, cu o real─â putere tehnologic-instrumental─â de a crea senza┼úia perceptual─â a asem─ân─ârii cu realitatea, ┼či cu o ideologie explicit─â a superiorit─â┼úii epistemologice a faptului "ar─âtat". Putem, ├«n special, vorbi despre realism magic ├«n cazul televiziunii fiindc─â aceasta se afl─â ├«n condi┼úia ├«n care, cu c├«t tehnicile mimetice, ale asem─ân─ârii cu realitatea (fie de natura "transmisiei ├«n direct", fie de natura mimesis-ului estetic al produselor fic┼úionale sau semi-fic┼úionale), evolueaz─â ┼či se perfec┼úioneaz─â, cu at├«t "magia", capacitatea de a da concrete┼úe, autonomie ┼či intensitate auratic─â unui univers de conexiuni la limit─â complet paralel cu experien┼úa, cre┼čte ┼či ea. II. Nivelul de dezvoltare al unei societ─â┼úi, gradul s─âu de complexitate, este decisiv ├«n momentul ├«n care aceasta vine ├«n contact cu tehnologiile audiovizuale sintetizate ├«n ceea ce numim "televiziune". Elaborarea unor asemenea tehnologii presupune un prag foarte ├«nalt de ra┼úionalizare, de diviziune a muncii, de autonomizare a sferelor existen┼úei sociale, de maturizare ┼či autonomizare, ├«n primul r├«nd, a c├«mpului cercet─ârii empirice. F─âr─â toate aceste muta┼úii, televiziunea ├«n sine nu putea ap─ârea. Dar, odat─â ap─ârut─â, ea se globalizeaz─â rapid, ├«ntr-o lume ├«n care tipurile de cultur─â, convingerile religioase ┼či formele de guvernare au r─âmas, ├«n esen┼ú─â, la fel de diverse, de pestri┼úe, ca pe vremea lui Herodot. Nu tr─âim doar ├«ntr-o lume ├«n care democra┼úiile convie┼úuiesc cu monarhiile ┼či cu tiraniile, ci ┼či ├«ntr-una ├«n care, al─âturi de forme diferite de ateism, scepticism sau agnosticism, de sisteme teologice elaborate ┼či ra┼úionalizate, de gnoze dintre cele mai diferite ┼či complicate, de forme rafinate de mistic─â, supravie┼úuiesc ┼či manifest─âri dintre cele mai directe ale animismului sau magiei negre (a┼ča cum, de exemplu, pot s─â ne ├«nve┼úe oric├«nd acei compatrio┼úi ai no┼čtri capabili s─â dezgroape mor┼úii pentru a le m├«nca inima). Cu alte cuvinte, nu trebuie s─â facem cine ┼čtie ce eforturi pentru a ne imagina ce s-ar fi ├«nt├«mplat dac─â societ─â┼úi aflate la nivelul de dezvoltare al romanilor, bizantinilor, mongolilor, inca┼čilor sau v├«n─âtorilor neolitici s-ar fi ├«nt├«lnit cu televiziunea, fiindc─â, ├«n bun─â m─âsur─â, tocmai asta este ceea ce se ├«nt├«mpl─â sub ochii no┼čtri, prin procesul de difuziune global─â a tehnologiilor audiovizuale. ├Äns─â, de┼či televiziunea, ca mediu complex, sau conglomerat mediatic, poate fi definit─â ├«n termenii "realismului magic", acest fapt trebuie raportat la distinc┼úiile cu care am deschis prezentul eseu. Semnifica┼úia cognitiv─â sau psihosocial─â a "magiei", a┼ča cum poate fi ea ├«n┼úeleas─â din experimentele artistice, nu este aceea┼či ├«ntr-o societate dezvoltat─â, tehnologic─â, ra┼úionalizat─â, ┼či ├«ntr-o societate subdezvoltat─â, cu o modernitate superficial─â, contorsionat─â ┼či contradictorie. ├Än societ─â┼úile dezvoltate, bazate pe diferen┼úiere ┼či specializare, pasiunile legate de epifanii sau exalt─ârile carismatice se confrunt─â cu un nucleu dur de practici ┼či proceduri menite s─â separe visul de via┼ú─â. ├Än aceste societ─â┼úi, fic┼úiunea ┼či alte forme de modelare ipotetic─â a realit─â┼úii s├«nt institu┼úionalizate, astfel ├«nc├«t se poate distinge cu claritate ├«ntre factual ┼či contrafactual. Exist─â, de asemenea, o cultur─â a separ─ârii faptelor de valori ┼či opinii ┼či o con┼čtiin┼ú─â public─â, mereu consolidat─â de sistemele de educa┼úie, a diferen┼úei dintre pasiuni ┼či interese ra┼úionale. Aceste societ─â┼úi au elaborat, de asemenea, sisteme de delimitare a plauzibilului, bazate pe forme de testare, pe protocoale de omologare a teoriilor/descrierilor realit─â┼úii, pe ├«ntregi re┼úele de institu┼úionalizare a dezbaterii, pe mecanisme complexe de decizie. ├Äntr-un cuv├«nt, o societate dezvoltat─â este compus─â din toate acele structuri ne├«ncetat demonizate pentru c─â ar atrage pierderea "spontaneit─â┼úii" ┼či "candorii" existen┼úei, dar care au, ├«n fapt, efectul de a face c├«t mai pu┼úin probabile muta┼úiile sociale monstruoase, evolu┼úiile catastrofale, formele aberante de risip─â sau exploziile de cruzime. ├Äntr-o societate cu o asemenea evolu┼úie ┼či anatomie, ├«n care exist─â at├«tea sisteme de protec┼úie, explorarea laten┼úelor magice ale g├«ndirii umane poate fi f─âcut─â s─â stea al─âturi de con┼čtiin┼úa de sine responsabil─â. ├Än asemenea condi┼úii, carisma pe care televiziunea o creeaz─â faptului de via┼ú─â cotidian poate reprezenta o form─â de intensificare ┼či limpezire, de acutizare a percep┼úiilor. Mecanisme analitice complexe, incluz├«nd ┼či artele experimentale, urm─âresc, de fapt, un fel de reduc┼úie fenomenologic─â a universului magic, ├«n ├«ncercarea de a ├«n┼úelege care s├«nt facult─â┼úile specifice ale min┼úii care genereaz─â proiec┼úiile ┼či "puterile" considerate ca magice sau carismatice, ┼či de a le utiliza, apoi, ├«n forme care s─â permit─â dezvoltarea personal─â a oric─ârui membru al societ─â┼úii (├«n forme, desigur, care s─â nu st├«njeneasc─â dreptul la libertate ┼či dezvoltare personal─â al celorlal┼úi). S─â ne imagin─âm acum, ├«n contrapartid─â, cum ac┼úioneaz─â realismul magic dat ├«n textura ├«ns─â┼či a televiziunii ├«ntr-o societate ├«n care nu exist─â instrumentele ┼či institu┼úiile capabile ┼či abilitate s─â disting─â ├«ntre gradele verosimilului sau ale certitudinii ┼či s─â men┼úin─â clare diferen┼úele dintre ele. ├Än pofida tendin┼úei unor teoreticieni de a exalta calit─â┼úile inerent emancipatoare ale noilor tehnologii de comunicare, televiziunea prin ea ├«ns─â┼či nu for┼úeaz─â un mod de g├«ndire magic─â s─â ias─â din el ├«nsu┼či, ci, dimpotriv─â, are toate ┼čansele s─â-l reconfirme ┼či s─â-l consolideze. Evident, societ─â┼úile care nu cunosc distinc┼úiile de planuri, specializ─ârile instrumentale, diferen┼úierile c├«mpurilor de joc, pluralitatea normelor ┼či a formelor de ├«n┼úelegere a binelui sau dezirabilului nu s├«nt, pentru aceasta, lipsite de propria lor form─â de complexitate. Numai c─â, fiind ni┼čte structuri pe care le-am putea numi osmotice, structura lor seam─ân─â mai degrab─â cu o dantel─ârie complicat─â, tinz├«nd c─âtre opacitate, de subtilit─â┼úi, echivocuri ┼či ambiguit─â┼úi. Spre deosebire de societ─â┼úile disociative, care se confrunt─â cu incertitudinea dezvolt├«nd scenarii alternative ("str─âlucirea" televiziunii fiind, adeseori, chemat─â s─â dramatizeze ├«ntr-o form─â c├«t mai electrizant─â tocmai asemenea curcubee ale op┼úiunii), societ─â┼úile osmotice rezolv─â incertitudinea prin coinciden┼úa opuselor, prin ambiguitate (televiziunea ofer─â imaginea sensibil─â a str─âlucirii ├«n care se topesc diferen┼úele inconfortabile). Ambiguitate care are tot at├«tea ┼čanse s─â conduc─â la o stabilitate conservatoare, c├«te are ┼či ca s─â genereze insurgen┼úe ┼či derapaje sociale dintre cele mai violente. ├Än─âuntrul unor societ─â┼úi osmotice, a┼čadar, televiziunea poate consolida manifest─ârile ┼či re┼úelele de difuziune ale unei autorit─â┼úi paternaliste de tip tradi┼úional. Dar, la fel de bine, poate activa, ├«n r├«ndul "maselor", a┼čtept─âri milenariste care z─âceau ├«nghe┼úate de secole ├«n mo┼čtenirea lor religioas─â. Tot astfel, ├«n r├«ndul elitelor, poate crea pasiuni ┼či fantasme ale manipul─ârii "magice" a societ─â┼úii de tipul celor analizate, pentru epoca Rena┼čterii, de Ioan Petru Culianu. S─â nu uit─âm c─â, ├«n epoca modern─â, asemenea fenomene n-au ap─ârut numai ├«n Haiti sau ├«n Imperiul Centrafrican al canibalului Bokassa. ├Äntre liderii fascismului italian sau ai nazismului german, fascina┼úia recuper─ârii unor forme arhaice de magie este atestat─â istoric. Iar procesele staliniste ale anilor ├ó┬Ç┬Ö30 exprim─â ┼či ele osmoza dintre fascina┼úia pentru mecanica goal─â a birocra┼úiei moderne, obsesia conspira┼úiei (ca "umbr─â" a obsesiei organiz─ârii birocratice) ┼či inten┼úia de a produce poporului, ├«n stilul dramatic instituit ├«n tradi┼úia rus─â de Ivan cel Groaznic, epifania unei puteri "sublime" ┼či "s─âlbatice", pe care nu o po┼úi ├«n┼úelege ┼či cu care nu po┼úi comunica dec├«t prin identificare integral─â ┼či necondi┼úionat─â. III. Desigur, nici societ─â┼úile cele mai avansate nu s├«nt, ┼či nu vor fi niciodat─â, complet protejate de alunec─ârile fic┼úiunii asupra realit─â┼úii. Ceea ce s-a ├«nt├«mplat c├«nd o montare radiofonic─â a "R─âzboiului lumilor" realizat─â de Orson Welles a generat un val de panic─â ├«n ├«ntreaga Americ─â s-ar putea, teoretic, reedita oric├«nd ┼či ├«n era televiziunii ┼či a tehnologiilor digitale de comunicare. Puterea acestor medii, odat─â supra├«nc─âlzite, de a crea panic─â sau entuziasm fanatic este redutabil─â. Pe de alt─â parte ├«ns─â, este evident c─â numim anumite societ─â┼úi "dezvoltate" nu doar pentru nivelul tehnologic la care au ajuns, ci ┼či pentru complexitatea ┼či eficien┼úa aparatului conceptual pe care ┼či l-au dezvoltat. Aparat care, de exemplu, a reu┼čit s─â produc─â, ├«ntr-o foarte mare m─âsur─â, disocierea magiei, ca "tehnologie carismatic─â", de un mod mitologic de interpretare a realit─â┼úii. Societatea rom├óneasc─â este, ├«n mod evident, un caz de grani┼ú─â. Jum─âtatea de secol de presupus─â ra┼úionalizare birocratic─â de tip comunist nu a eliminat, ci, dimpotriv─â, a conservat nu doar imense pungi de subdezvoltare, ci ┼či mentalit─â┼úi arhaice ┼či magice capabile s─â genereze comportamente dintre cele mai imprevizibile ┼či violente. ├Än scurta istorie a democra┼úiei noastre postcomuniste, televiziunea a func┼úionat, alternativ sau simultan, at├«t ca intensificator al dezbaterii publice, c├«t ┼či ca mediu fantasmatic aflat ├«ntr-o intim─â afinitate cu mintea magic─â a unei bune p─âr┼úi a societ─â┼úii. Ceea ce, ├«n esen┼ú─â, ne arat─â c─â televiziunea, ├«n sine, nu ├«nseamn─â nimic. C─â nu ne putem a┼čtepta ca riscurile de dezvoltare legate de ea s─â poat─â fi limitate doar printr-o transformare calitativ─â a acestui complex mediatic, luat ├«n sine. Efectele perverse ale realismului magic al televiziunii, ├«n special cel de a lua confuzia mental─â ┼či promiscuitatea moral─â drept forme de solidaritate social─â, pot fi prevenite sau corectate doar ├«n m─âsura ├«n care societatea noastr─â ├«┼či dezvolt─â toate celelalte subansambluri, politice, ┼čtiin┼úifice, intelectuale, educa┼úionale, care reprezint─â sistemul de decantare a informa┼úiei ┼či de disociere ├«ntre judec─â┼úile plauzibile ┼či proiec┼úiile simbolico-fantasmatice prin care se protejeaz─â societ─â┼úile moderne. Care ┼čtiu c─â r─âzboaiele tribale care ajung s─â se poarte cu automate ┼či cu rachete moderne nu s├«nt neap─ârat mai periculoase dec├«t situa┼úiile ├«n care fantasmele milenariste sau transele hipnotice colective ├«n stil voodoo s├«nt amplificate de str─âlucirea magic─â a micului ecran.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.