Televiziunea de tarabă

Dana DEAC
Publicat în Dilema Veche nr. 104 din 19 Ian 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cînd mi s-a propus să scriu cîteva rînduri despre dispariţia genului publicistic, adică a emisiunilor de reportaje, investigaţii şi documentare, din programele TV sau, altfel spus, despre tabloidizarea televiziunilor din România, aveam foarte clar în minte finalul articolului. Propuneam cititorilor un exerciţiu simplu de vizionare cu telecomanda în mînă a unor programe extrem de interesante şi de o calitate profesională indiscutabilă, difuzate de televiziuni străine accesate prin serviciile noastre de cablu. Exerciţiul meu era de fapt o comparaţie. Nu vă plac programele TV româneşti, schimbaţi canalul! Scapă cine ştie mai multe limbi străine. Mulţi s-au plîns de manelizarea televiziunilor şi chiar a vieţii noastre. Nu mai trăim ca în telenovele, ci suferim ca în manele. Îndemnînd la ignorarea completă a canalelor TV româneşti şi vizionarea programelor de la BBC Prime şi BBC World, Arte, TVE, M6, RTL, Mezzo, TV5, Rai Uno, toate variantele Discovery şi Viasat, am realizat că prin comparaţie se produce suferinţa. O soluţie pentru a curma suferinţa ar fi fost să schimbaţi ţara. Dan Greenburg în cartea sa How To Make Yourself Miserable îi îndeamna pe americani să facă o serie de exerciţii care le pot transforma viaţa în iad. După ce se compara, măsurîndu-şi corpul, cu cea mai frumoasă femeie sau cel mai frumos bărbat din lume, sînt invitaţi să-şi compare realizările de o viaţă cu realizările de pînă la 12 ani ale lui Mozart. Iată de ce am găsit că demersul meu comparativ nu aducea decît deprimare şi nefericire. Şi atunci, din patriotism, am rămas în Românica şi am meditat asupra cauzelor nefericirii noastre, ale celor "neascultători" de manele şi "nepăsători" în faţa "torenţialei" prezenţe a domnişoarelor superdotate de la mama natură. S-au scris multe editoriale pline de indignare şi chiar de furie despre arestarea Revelionului TV de către manelişti. Apărătorii libertăţii de exprimare s-au abţinut. N-au mai fost atît de activi ca atunci cînd luau apărarea unui post TV care a avut tupeul să pună brand -ul de ţară înaintea guvernului, prin varianta manelistă a imnului ţării. (Nu voi conteni să-l citez pe Răzvan Exarhu care găsea înaintea noastră brand-ul de ţară, doar uitîndu-se într-o seară la televizor - "România-mînca-ţi-aş"). Analiştii au susţinut în continuare că manelizarea programelor TV reprezintă o consecinţă clară a faptului că programele informative sînt în mod premeditat menţinute la un nivel slab calitativ, că programele investigative, dacă există, atunci sînt "curat inofensive" şi asta pentru a ni se spăla creierul şi pentru a fi apărate interese politice şi financiare doar de telepatroni ştiute. Cei care susţin poziţia patronatelor din televiziune vin cu argumentul simplu al economiei de piaţă - ei vînd doar ce se cumpără. Aşa că, stimaţi telespectatori, veţi vedea doar divertisment grosier pentru că asta cere piaţa, iar patronii sînt şi ei capitalişti şi, ca atare, trebuie să facă bani, să cîştige. Aici cred că se află cheia problemei. Patronii de televiziuni consideră televiziunea o afacere ca oricare alta, o uzină de făcut bani. Nu au conştiinţa responsabilităţii pe care ar trebui să şi-o asume, aşa cum fac omologii lor din "lumea liberă", care au trecut de etapa lui "trebuie să facem bani cu orice preţ". Acum importantă este alegerea pe care un post TV o face pentru un program sau altul şi, în final, pentru o strategie media, iar alegerea presupune întotdeauna asumarea unei responsabilităţi publice. Este - dacă vreţi să acceptaţi extensia nepermisă - aceeaşi responsabilitate pe care o are omul de ştiinţă care inventează o nouă bombă de distrugere în masă. Cred că nu e prea mult să susţin că, la această oră, telepatronii de pe la noi sînt de fapt inamicii publici numărul 1 pentru că, nefiind conştienţi de responsabilitatea pe care o au trăind în vecinătatea Europei, la început de secol XXI, "dictează" publicului un mod de a se comporta şi de a gîndi subcultural, submediocru, primitiv şi total non-european. Probabil că o să vorbim toţi "maneleză" pentru a interpreta cu tupeu beethovenianul imn pe versurile "genialului": "Omu'n lume cît trăieşte, pentru bani se chinuieşte".

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Distrusă de durere, mama copilului a plecat de acasă și s-a spânzurat în pădure. FOTO Facebook
Mesajul tulburător postat de mama copilului înecat în piscină: „Iubiți-i ca și când lumea se va sfârși”
O dublă tragedie a lovit orașul Găești. Un copil de patru ani a murit înecat în piscina din curtea casei, iar mama, distrusă de vestea aceasta, a fugit în pădure, unde s-a spânzurat.
politie austria viena foto shutterstock
Prostituată româncă ucisă de un client căruia nu i-a convenit prețul. Familia a recunoscut-o după tatuaje
O română de 23 de ani, care lucra ca escortă în Austria, a fost ucisă de un client nemulțumit de preț. Tânăra a fost bătută grav, astfel încât familia a recunoscut-o după tatuaje.
Facebook Politia Romana
Doi hoți prinși cu un kilogram de bijuterii de aur s-au reprofilat. Acum sparg locuințe
Doi hoți de bijuterii prinși anul trecut după ce au plecat cu un kilogram de aur dintr-un magazin de profil și au dat și o spargere la o sală de jocuri de noroc au recidivat. Indivizii au adăugat în portofoliu și furturi din locuințe, dar au avut ghinion și de data aceasta.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.