Telespectatorul din P─âdurea Adormit─â

Dan CHIRIBUC─é
Publicat în Dilema Veche nr. 83 din 18 Aug 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Fiic─â natural─â a televiziunii, telenovela a avut ├«nc─â de la primul episod al existen┼úei sale tr─âs─âturi tipice familiei produselor audio-vizuale ale culturii de mas─â: produc┼úie standardizat─â, con┼úinuturi schematizate, public ┼úint─â bine-circumscris ┼či o finalitate economic─â concretizat─â ├«n ┼úinte de audien┼ú─â ce o excedeaz─â pe cea axiologic─â, obiectivat─â ├«n con┼úinuturi ideologice latente. Iubit─â, dar ┼či criticat─â, etichetat─â ca banal─â, dar ┼či provocatoare, ca stupid─â dar ┼či sofisticat─â, telenovela are succes, certificat at├«t de extensiunea adjectivelor atribuite, marc─â incontestabil─â a interesului fa┼ú─â de obiectul caracterizat, c├«t ┼či mai ales de modul ├«n care a reu┼čit s─â separe telespectatorii ├«ntr-un public de adoratori fideli ┼či o mul┼úime de contestatari. Spre deosebire de majoritatea fic┼úiunilor de lungmetraj ┼či a serialelor de prime time, spectaculoase fiindc─â dezv─âluie ├«ntr-o manier─â sofisticat─â complexitatea unei lumi ce pare simpl─â c├«nd este privit─â ├«n jurul nostru, telenovela re-prezint─â, ├«ntr-o manier─â similar─â cu cea a tuturor pove┼čtilor, o realitate simplificat─â, dar nu simplist─â, printr-un proces de esen┼úializare ce reduce personajele ┼či evenimentele la dimensiunile lor arhetipale: fecioara victim─â, persecutorul, eroul salvator, ├«ncercarea, recompensa ┼či sanc┼úiunea. ├Än telenovel─â, ca ┼či ├«n pove┼čti, lumea este bipolar─â, clar─â ┼či ├«n alb-negru, cu bun ┼či r─âu, s─ârac ┼či bogat, frumos ┼či ur├«t, dragoste ┼či ur─â, fericire ┼či nefericire, uneori cu umbre, dar niciodat─â cu ambiguit─â┼úi. Astfel, nu ├«nt├«mpl─âtor genul se afl─â pe locul trei ├«n ierarhia preferin┼úelor de vizionare ale copiilor de 11-14 ani. Contrar ├«ns─â unei opinii aproape generalizate, telenovela este departe de a fi doar un produs pentru copii ┼či gospodine. De┼či interesul declarat este mai mare ├«n r├«ndul femeilor ┼či este aproape invers propor┼úional cu educa┼úia ┼či veniturile, publicul telenovelei nu se reduce la femeia casnic─â, absolvent─â de liceu, ce ├«┼či omoar─â timpul liber dintre masa de pr├«nz a so┼úului muncitor ┼či cina celor doi copii elevi, uit├«ndu-se la Betty cea ur├«t─â. Sondajul de opinie e┼čueaz─â ├«n a fotografia corect grupul de telespectatori fideli ai telenovelei. Aceasta ├«n bun─â m─âsur─â fiindc─â vizionarea ei este simbolic indezirabil─â, principalul p─âcat al telenovelei fiind acela de a nu furniza distinc┼úie. Orice consum, iar cel cultural cu at├«t mai mult, are o func┼úie simbolic─â ┼či identitar─â, confirm├«nd ┼či valid├«nd apartenen┼úe de clas─â. Datorit─â acestei func┼úii, omogenizarea comportamentelor de consum cultural, asociat─â proceselor moderniz─ârii, r─âm├«ne doar par┼úial observabil─â prin intervievarea celor implica┼úi. Telenovela face parte dintre victimele procesului prin care configura┼úii de consum devenite relativ asem─ân─âtoare s├«nt ├«n continuare asumate diferit de clase sociale distincte. Dincolo de costurile simbolice ┼či de prestigiu asociate recunoa┼čterii publice, universalitatea interesului consumatorului de televiziune pentru telenovel─â ┼či eterogenitatea de fapt a publicului acesteia se datoreaz─â unor constante de con┼úinut ale genului. Unul din elementele ce fundamenteaz─â succesul mediatic al telenovelei este spa┼úiul ac┼úiunii. At├«t spa┼úiul fizic, c├«t ┼či cel social s├«nt ├«n acela┼či timp exotic-familiare ┼či distant-apropriate. Subiectul nara┼úiunii este plasat ├«ntr-o lume din care nu facem parte, dar pe care o cunoa┼čtem, ├«n care ne reg─âsim sau spre care t├«njim. Exotismul diferen┼úei este obligatoriu dublat de o familiaritate a similarit─â┼úii ce func┼úioneaz─â nu doar ca ┼či condi┼úionant al interesului, ci ┼či ca ingredient esen┼úial al ├«n┼úelegerii. Telenovela este simultan simpl─â ┼či complex─â. Simpl─â fiindc─â face apel la arhetipuri, complex─â datorit─â faptului c─â orice telenovel─â este un "bal al cli┼čeelor", sintagm─â utilizat─â de Umberto Eco pentru a caracteriza Casablanca, precursorul cinematografic al Isaurei. Utilizarea simultan─â a mai multor situa┼úii arhetipale, ├«n re┼úetare ghiveci, ce teoretic multiplic─â aproape la infinit universurile de semnifica┼úie, reprezint─â o caracteristic─â definitorie a genului, statut de cvasi-permanen┼ú─â av├«nd, printre altele, dragostea nefericit─â, sacrificiul, servitorul credincios, tr─âdarea, abandonul, fratele tic─âlos, frumoasa, bestia, femeia fatal─â, triumful purit─â┼úii. Pe de alt─â parte, prin raportare la lumea real─â ┼či ┼úin├«nd cont c─â ├«n societatea postmodern─â r─âul a devenit parte constituent─â a binelui, telenovela este mitic-edenic─â, nu doar fiindc─â binele ├«nvinge ├«ntotdeauna r─âul, ci ┼či fiindc─â ┼čtim de la primul episod ┼či p├«n─â la ultimul, cine este cel bun ┼či cine este cel r─âu. Spre deosebire de lumea real─â, caracterizat─â azi de erodarea tuturor frontierelor, ├«n telenovele frontierele morale s├«nt netranscendabile, imuabilitatea moral─â a personajelor garant├«nd caracterul moralizator al nara┼úiunii. Liniaritatea moral─â ┼či absen┼úa zigzagurilor comportamentale permit o predictibilitate a ac┼úiunii ┼či, ├«n special, a consecin┼úelor, de care telespectatorii s├«nt cel mai adesea lipsi┼úi ├«n lumea contemporan─â. Aceast─â predictibilitate este recompensatoare intelectual ┼či afectiv ┼či, ├«n acela┼či timp, este terapeutic─â. Fiindc─â telenovela permite ca anxietatea provocat─â de imprevizibilitatea lumii reale s─â fie compensat─â de certitudinile lumii virtuale. O lume virtual─â ce reproduce astfel nu doar structura discursiv─â ┼či cea de con┼úinut a pove┼čtilor tradi┼úionale, ci ┼či func┼úiile socializante ale acestora. Invariantul ideatic prezent ├«n toate telenovelele este c─â tr─âim ├«ntr-o lume periculoas─â ┼či rea, ├«n care cei buni sufer─â. Suferin┼úa este ├«ns─â ├«ntotdeauna tranzitorie pentru cei buni, care ├«n final s├«nt r─âspl─âti┼úi simultan cu pedepsirea celor r─âi. Morala este universal─â ┼či reprezint─â inclusiv tema central─â a cre┼čtinismului, naratorul incontestabil al celei mai de succes pove┼čti din istoria umanit─â┼úii. Doar c─â, ├«n cazul telenovelei, capacitatea de persuasiune ┼či dezirabilitatea conformit─â┼úii morale s├«nt sporite de tangibilitatea aproape fizic─â a unui happy end ce materializeaz─â recompensa ├«n fa┼úa telespectatorului. Materializare magic─â deci magnetic atractiv─â, ├«n ciuda faptului c─â miracolul este mundanizat de prezen┼úa obligatorie a tubului catodic.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.