Telespectatorul din P─âdurea Adormit─â

Dan CHIRIBUC─é
Publicat în Dilema Veche nr. 83 din 18 Aug 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Fiic─â natural─â a televiziunii, telenovela a avut ├«nc─â de la primul episod al existen┼úei sale tr─âs─âturi tipice familiei produselor audio-vizuale ale culturii de mas─â: produc┼úie standardizat─â, con┼úinuturi schematizate, public ┼úint─â bine-circumscris ┼či o finalitate economic─â concretizat─â ├«n ┼úinte de audien┼ú─â ce o excedeaz─â pe cea axiologic─â, obiectivat─â ├«n con┼úinuturi ideologice latente. Iubit─â, dar ┼či criticat─â, etichetat─â ca banal─â, dar ┼či provocatoare, ca stupid─â dar ┼či sofisticat─â, telenovela are succes, certificat at├«t de extensiunea adjectivelor atribuite, marc─â incontestabil─â a interesului fa┼ú─â de obiectul caracterizat, c├«t ┼či mai ales de modul ├«n care a reu┼čit s─â separe telespectatorii ├«ntr-un public de adoratori fideli ┼či o mul┼úime de contestatari. Spre deosebire de majoritatea fic┼úiunilor de lungmetraj ┼či a serialelor de prime time, spectaculoase fiindc─â dezv─âluie ├«ntr-o manier─â sofisticat─â complexitatea unei lumi ce pare simpl─â c├«nd este privit─â ├«n jurul nostru, telenovela re-prezint─â, ├«ntr-o manier─â similar─â cu cea a tuturor pove┼čtilor, o realitate simplificat─â, dar nu simplist─â, printr-un proces de esen┼úializare ce reduce personajele ┼či evenimentele la dimensiunile lor arhetipale: fecioara victim─â, persecutorul, eroul salvator, ├«ncercarea, recompensa ┼či sanc┼úiunea. ├Än telenovel─â, ca ┼či ├«n pove┼čti, lumea este bipolar─â, clar─â ┼či ├«n alb-negru, cu bun ┼či r─âu, s─ârac ┼či bogat, frumos ┼či ur├«t, dragoste ┼či ur─â, fericire ┼či nefericire, uneori cu umbre, dar niciodat─â cu ambiguit─â┼úi. Astfel, nu ├«nt├«mpl─âtor genul se afl─â pe locul trei ├«n ierarhia preferin┼úelor de vizionare ale copiilor de 11-14 ani. Contrar ├«ns─â unei opinii aproape generalizate, telenovela este departe de a fi doar un produs pentru copii ┼či gospodine. De┼či interesul declarat este mai mare ├«n r├«ndul femeilor ┼či este aproape invers propor┼úional cu educa┼úia ┼či veniturile, publicul telenovelei nu se reduce la femeia casnic─â, absolvent─â de liceu, ce ├«┼či omoar─â timpul liber dintre masa de pr├«nz a so┼úului muncitor ┼či cina celor doi copii elevi, uit├«ndu-se la Betty cea ur├«t─â. Sondajul de opinie e┼čueaz─â ├«n a fotografia corect grupul de telespectatori fideli ai telenovelei. Aceasta ├«n bun─â m─âsur─â fiindc─â vizionarea ei este simbolic indezirabil─â, principalul p─âcat al telenovelei fiind acela de a nu furniza distinc┼úie. Orice consum, iar cel cultural cu at├«t mai mult, are o func┼úie simbolic─â ┼či identitar─â, confirm├«nd ┼či valid├«nd apartenen┼úe de clas─â. Datorit─â acestei func┼úii, omogenizarea comportamentelor de consum cultural, asociat─â proceselor moderniz─ârii, r─âm├«ne doar par┼úial observabil─â prin intervievarea celor implica┼úi. Telenovela face parte dintre victimele procesului prin care configura┼úii de consum devenite relativ asem─ân─âtoare s├«nt ├«n continuare asumate diferit de clase sociale distincte. Dincolo de costurile simbolice ┼či de prestigiu asociate recunoa┼čterii publice, universalitatea interesului consumatorului de televiziune pentru telenovel─â ┼či eterogenitatea de fapt a publicului acesteia se datoreaz─â unor constante de con┼úinut ale genului. Unul din elementele ce fundamenteaz─â succesul mediatic al telenovelei este spa┼úiul ac┼úiunii. At├«t spa┼úiul fizic, c├«t ┼či cel social s├«nt ├«n acela┼či timp exotic-familiare ┼či distant-apropriate. Subiectul nara┼úiunii este plasat ├«ntr-o lume din care nu facem parte, dar pe care o cunoa┼čtem, ├«n care ne reg─âsim sau spre care t├«njim. Exotismul diferen┼úei este obligatoriu dublat de o familiaritate a similarit─â┼úii ce func┼úioneaz─â nu doar ca ┼či condi┼úionant al interesului, ci ┼či ca ingredient esen┼úial al ├«n┼úelegerii. Telenovela este simultan simpl─â ┼či complex─â. Simpl─â fiindc─â face apel la arhetipuri, complex─â datorit─â faptului c─â orice telenovel─â este un "bal al cli┼čeelor", sintagm─â utilizat─â de Umberto Eco pentru a caracteriza Casablanca, precursorul cinematografic al Isaurei. Utilizarea simultan─â a mai multor situa┼úii arhetipale, ├«n re┼úetare ghiveci, ce teoretic multiplic─â aproape la infinit universurile de semnifica┼úie, reprezint─â o caracteristic─â definitorie a genului, statut de cvasi-permanen┼ú─â av├«nd, printre altele, dragostea nefericit─â, sacrificiul, servitorul credincios, tr─âdarea, abandonul, fratele tic─âlos, frumoasa, bestia, femeia fatal─â, triumful purit─â┼úii. Pe de alt─â parte, prin raportare la lumea real─â ┼či ┼úin├«nd cont c─â ├«n societatea postmodern─â r─âul a devenit parte constituent─â a binelui, telenovela este mitic-edenic─â, nu doar fiindc─â binele ├«nvinge ├«ntotdeauna r─âul, ci ┼či fiindc─â ┼čtim de la primul episod ┼či p├«n─â la ultimul, cine este cel bun ┼či cine este cel r─âu. Spre deosebire de lumea real─â, caracterizat─â azi de erodarea tuturor frontierelor, ├«n telenovele frontierele morale s├«nt netranscendabile, imuabilitatea moral─â a personajelor garant├«nd caracterul moralizator al nara┼úiunii. Liniaritatea moral─â ┼či absen┼úa zigzagurilor comportamentale permit o predictibilitate a ac┼úiunii ┼či, ├«n special, a consecin┼úelor, de care telespectatorii s├«nt cel mai adesea lipsi┼úi ├«n lumea contemporan─â. Aceast─â predictibilitate este recompensatoare intelectual ┼či afectiv ┼či, ├«n acela┼či timp, este terapeutic─â. Fiindc─â telenovela permite ca anxietatea provocat─â de imprevizibilitatea lumii reale s─â fie compensat─â de certitudinile lumii virtuale. O lume virtual─â ce reproduce astfel nu doar structura discursiv─â ┼či cea de con┼úinut a pove┼čtilor tradi┼úionale, ci ┼či func┼úiile socializante ale acestora. Invariantul ideatic prezent ├«n toate telenovelele este c─â tr─âim ├«ntr-o lume periculoas─â ┼či rea, ├«n care cei buni sufer─â. Suferin┼úa este ├«ns─â ├«ntotdeauna tranzitorie pentru cei buni, care ├«n final s├«nt r─âspl─âti┼úi simultan cu pedepsirea celor r─âi. Morala este universal─â ┼či reprezint─â inclusiv tema central─â a cre┼čtinismului, naratorul incontestabil al celei mai de succes pove┼čti din istoria umanit─â┼úii. Doar c─â, ├«n cazul telenovelei, capacitatea de persuasiune ┼či dezirabilitatea conformit─â┼úii morale s├«nt sporite de tangibilitatea aproape fizic─â a unui happy end ce materializeaz─â recompensa ├«n fa┼úa telespectatorului. Materializare magic─â deci magnetic atractiv─â, ├«n ciuda faptului c─â miracolul este mundanizat de prezen┼úa obligatorie a tubului catodic.

Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ale lumii dou─â fe╚Ťe
Oamenii n-au fost, poate, mai răi sau mai buni în istoria lor, dar instrumentele prin care au exercitat răul au variat considerabil, adică s-au dezvoltat.
p 10 jpg
Unidimensionala banalitate
Dacă România l-a ales pe Iliescu președinte în 1990, de ce s-ar mai fi făcut vreodată alegeri?
29903084942 33e7aa40d1 c jpg
Despre conceptul de ÔÇ×r─âuÔÇŁ din perspectiva diverselor teorii filosofice
Răul metafizic precum și cel empiric sînt explicate prin patru mari tipuri de teorii.
32851415932 5b1b685b66 c jpg
Hater-ul de Internet și hater-ul sub acoperire
ÔÇ×HaterÔÇŁ-ul, o persoan─â m─âcinat─â de anxietate ╚Öi nemul╚Ťumiri, care ├«╚Öi g─âse╚Öte o personificare a anxiet─â╚Ťilor ╚Öi nemul╚Ťumirii ca poetul muza, a existat dintotdeauna.
1024px Don Chepito witnessing a boxing match between a black man and a white man MET DP869355 jpg
ÔÇ×S─â te dezl─ân╚Ťui ├«ntr-un mod controlatÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin MORO╚śAN
ÔÇ×E foarte bine s─â-╚Ťi dezvol╚Ťi furia, dar trebuie s-o folose╚Öti ├«n mod controlat, pentru c─â nu po╚Ťi s─â ├«ncalci regulile. ╚śi ├«n ring, ╚Öi ├«n via╚Ť─â s├«nt reguli de respectat.ÔÇŁ
p 1 jpg
O structură limbică arhetipală sau în miezul răului
Un copil nu are niciodat─â p─ârin╚Ťii pe care-i viseaz─â, doar copiii f─âr─â p─ârin╚Ťi au p─ârin╚Ťi de vis.
p 14 Parintele Rusu cu familia jpg
A fi cu ÔÇ×etichet─âÔÇŁ
Un grăunte de răutate adîncă, izvorîtă din crunta răzbunare și din trufia unui slujbaș plenipotent al statului, a schimbat pentru totdeauna biografia peste veacuri a părintelui Rusu Petre.
p 21 sus WC jpg
Cele dou─â fe╚Ťe ale sufletului
Oric├«t de mult ne-ar pl─âcea s─â fim doar buni n-o s─â ne ias─â, vom produce suferin╚Ť─â ╚Öi dac─â ne-am propus, ╚Öi dac─â nu.
p 21 jos jpg
Fe╚Ťe-fe╚Ťe ale r─âut─â╚Ťii
Cred c─â r─âutatea are o gr─âmad─â de fe╚Ťe, ceea ce o face, deseori, greu de identificat. Sau u╚Öor de confundat.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.