Teatrul imaginar - retrospectiva radioului independent

Mihai DINU
Publicat în Dilema Veche nr. 580 din 26 martie - 1 aprilie 2015
Teatrul imaginar   retrospectiva radioului independent jpeg

Radioul este teatru imaginar. Dac─â a┼č fi ┼čtiut asta c├«nd am ├«nceput aventura, ajungeam departe. Dar cine s─â-┼či imagineze a┼ča ceva la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90!? 

Paralela dintre radio ┼či teatru (nu neap─ârat radiofonic) este valabil─â ┼či azi. Teatrul are regie, scenariu ┼či reprezenta┼úie, la fel cum radioul are structur─â, con┼úinut ┼či prezentare. Lipsa imaginilor, suprapus─â pe imagina┼úia fiec─ârui ascult─âtor, permite difuzarea ├«n eter a zeci de mii de piese de teatru diferite. A┼čadar, tot ├«nainte cu imagina┼úia! ├Äns─â imagina┼úia asta trebuie ┼či ea stimulat─â cumva. Primele programe pe care le-am ascultat dup─â ÔÇÖ89 erau mai mult muzicale. Era o avalan┼č─â de muzic─â non-stop, care curgea, cu pauze ├«ntre piese, mai ales noaptea. Era tot ce nu avusesem cu exact jum─âtate de an ├«nainte. Trecerea a fost la fel de rapid─â ca atunci c├«nd te dezbraci. Acum, ├«mbr─âcat p├«n─â-n g├«t, ├«n cinci minute ÔÇô doar chilo┼úii! 

Primii animatori (DJ-ii) erau oameni cărora le plăcea muzica organic. Erau mai puţin

-i, dar aveau cultur─â muzical─â. Incomparabil mai mare ┼či mai bogat─â dec├«t a celor care polueaz─â azi undele, ├«n fond majoritatea repeten┼úi la capitolul cultur─â muzical─â. Anii de ├«nceput au fost probabil ┼či cei mai creativi, f─âr─â ┼čabloane, f─âr─â

(nu va imagina┼úi c├«t de greu este s─â faci zilnic program f─âr─â o list─â), f─âr─â net ÔÇô cine-┼či poate imagina asta azi? Era o comunicare direct─â, cu fiecare ascult─âtor ├«n parte, o discu┼úie cu el ┼či numai cu el, era ceva personal. Tr─âiam ├«ntr-o perioad─â ├«n care to┼úi DJ-ii se visau Jack Killian, eroul din

p├«n─â la urm─â copiat de Andrei Gheorghe ├«ntr-un show prin care a f─âcut pasul c─âtre radioul-spectacol. Noaptea a avut farmecul ei, a dezl─ân┼úuit energii. Se f─âceau concursuri, taximetri┼čtii se ├«ntreceau prin ora┼č cu ma┼činile, iar realizatorii erau ├«n permanen┼ú─â ├«nso┼úi┼úi, noaptea, de fani, dar mai ales de fane.

Efervescen┼úa s-a mai domolit dup─â doi-trei ani, mul┼úi din cei care au ├«nceput au renun┼úat. Radioul nu putea asigura ├«nc─â un venit. La multe radiouri s-a f─âcut la ├«nceput voluntariat. Unele dintre ele au ┼čtiut s─â-┼či atrag─â ├«n echip─â oameni de v├«nz─âri ┼či s─â genereze un venit c├«t de c├«t stabil ├«n fiecare lun─â. De aici ┼či migrarea realizatorilor de la un radio la altul. La un moment dat devenisem fost coleg cu jum─âtate dintre cei care ap─âreau pe post. Treptat, am ├«nv─â┼úat din sondaje c─â radioul are totu┼či cea mai mare audien┼ú─â diminea┼úa, iar fascina┼úia programului de noapte s-a estompat. Lucrurile s-au concentrat, treptat-treptat, c─âtre programele matinale. Radioul la care lucram ├«n vremea aceea, Delta, se poate m├«ndri cu un soi de pionierat. A fost printre primele, dac─â nu chiar primul care a impus un cuplu de prezentatori la matinal. Din p─âcate, lucrurile nu erau tocmai roz bombon din punct de vedere financiar ┼či cuplul n-a rezistat. 

Tot cam pe atunci au ├«nceput s─â apar─â regulile ┼či automatizarea radioului. Radio Contact l-a ÔÇ×importatÔÇť pe Johnny, un soi de pilot automat care putea fi programat, f─âc├«nd astfel posibil─â dispari┼úia omului de la butoane. Cred c─â asta a fost prima mare schimbare ├«n radioul modern din Rom├ónia. De aici ┼či p├«n─â la introducerea

-ului n-a mai fost dec├«t un pas. Succesul fabulos pe care l-a avut Radio Contact ├«n anii ÔÇÖ90 s-a datorat faptului c─â a fost primul radio care a oferit o re┼úet─â, a impus ni┼čte reguli stricte ┼či a ├«n┼úeles c─â la radio este vorba ┼či despre rutin─â ┼či obi┼čnuin┼ú─â. Mesaj pozitiv (f─âr─â ┼čtiri despre boal─â, s├«nge ┼či moarte ÔÇô c├«t de desuet pare asta acum!), muzic─â pu┼úin─â, cunoscut─â ┼či repetat─â p├«n─â la obsesie, iat─â formula care a dominat anii ÔÇÖ90. ┼×i totodat─â formula care s-a r─âsp├«ndit mai departe, a fost perpetuat─â, adaptat─â ┼či perfec┼úionat─â p├«n─â azi. ├Än esen┼ú─â, ea este aceea┼či, ca form─â ┼či structur─â, numai c─â mesajul este altul. F─âr─â s├«nge, moarte ┼či boal─â, azi nu se mai poate! Totul se ├«nv├«rte ├«n jurul acestei idei de senza┼úional ┼či de mit─â. Practic, un radio comercial trebuie s─â g─âseasc─â mereu o variant─â de a da ni┼čte cadouri, aici st─â de cele mai multe ori toat─â strategia de comunicare. Anii de Vest s─âlbatic, f─âr─â reguli ┼či impuneri, ├«mi par at├«t de creativi, ├«nc├«t g─âsesc toate mecanismele din acea vreme ca pe o complica┼úie orologer─â. 

Jum─âtatea anilor ÔÇÖ90 a adus ┼či primele

-uri generate de computer. Desigur, dup─â modelul Contact. Cred c─â

-ul impus a venit firesc, ca o degrevare a omului din fa┼úa microfonului, for┼úat s─â fie atent ├«ntr-o mie de direc┼úii. Difuzam muzic─â din patru surse: pick-up, magnetofon, CD ┼či casetofon, ┼či totul se mixa manual. Evident c─â apari┼úia primelor computere ├«n studio ┼či ├«nc─ârcarea lor cu muzic─â a venit ca o mare u┼čurare. Te puteai concentra mai bine pe mesajul pe care trebuia s─â-l transmi┼úi c─âtre ascult─âtor. S─â nu v─â ├«nchipui┼úi c─â asta a rezolvat problema ego-ului DJ-ilor. Ei ├«ntotdeauna ÔÇ×┼čtiuÔÇť cel mai bine ce trebuie ┼či ce nu trebuie difuzat. 

Radiourile pirat au avut ┼či ele av├«ntul lor, de pe la jum─âtatea anilor ÔÇÖ90, timp de vreo zece ani. Ele au prins ┼či au avut via┼ú─â datorit─â limbajului foarte direct pe care ÔÇ×realizatoriiÔÇť ├«l foloseau. Practic, vorbeau aceea┼či limb─â cu cei care ascultau ┼či ├«i f─âceau s─â par─â academicieni pe cei care lucrau la radiourile legale. FUN, Expert, VIP, Still, Party FM, Pro-B, iat─â c├«teva dintre radiourile care au ÔÇ×survolatÔÇť Bucure┼čtiul. Mul┼úi asociaz─â pira┼úii cu manelele, dar lucrurile nu au stat tot timpul a┼ča. Culmea este c─â vreo dou─â-trei posturi chiar au avut programe interesante. Cum-necum, acolo s-au str├«ns c├«┼úiva tineri care nu erau at├«t de certa┼úi cu limba rom├ón─â ┼či care au reu┼čit s─â ├«nchege o gril─â de program cu tot ce-i trebuie: emisiuni dedicate,

, promouri pentru propriile emisiuni. Cel mai ├«nchegat program l-a avut Radio Pro-B, care la un moment dat a renun┼úat la emisia on air ┼či s-a axat numai pe online (de curiozitate, ├«l g─âsi┼úi pe

). ┼×i ├«n cazul pira┼úilor am avut de-a face cu o diversificare a metodelor de ac┼úiune pentru a putea emite. ├Än fa┼úa asaltului autorit─â┼úilor, pira┼úii se restr├«ng ├«n Bucure┼čti, dar g─âsesc variante de a emite ├«n continuare. Solu┼úia este de a duce emi┼ú─âtorul ├«n afara Bucure┼čtiului. Din p─âcate pentru ei, din fericire pentru noi, majoritatea emi┼ú─âtoarelor folosite nu pot bate mai mult de doi-trei kilometri. 

Triumful comercialului 

Un punct important ├«n istoria radioului independent este schimbarea de direc┼úie a ProFM. Dintr-o sta┼úie adult─â (├«mi pare r─âu s─â v─â dezam─âgesc, dar a existat o alt─â Guerrilla ├«naintea Guerrillei), radioul se transforma ├«ntr-un ÔÇ×Star StationÔÇť, ce-i drept, av├«nd ca imn o pies─â Timpuri Noi. Dar direc┼úia era evident─â, se ┼úintea un public mai t├«n─âr. Din acel moment, comercialul a triumfat, chiar dac─â au existat ┼či excep┼úii ÔÇô RFI ┼či, mai t├«rziu, Guerrilla. 

Unul dintre multele lucruri bune pe care le-a f─âcut radioul independent a fost difuzarea de muzic─â rom├óneasc─â. Rela┼úia asta a ├«nceput ├«n chin, pentru c─â nivelul rom├ónesc era extrem de sc─âzut, ┼či aici m─â refer ├«n primul r├«nd la produc┼úia muzical─â. Barierele nu mai existau, iar muzica rom├óneasc─â concura cu cea str─âin─â. Ceea ce ├«ncepuse bine, cu recuper─âri masive din anii ÔÇÖ70 ┼či ÔÇÖ80, tindea s─â se sting─â treptat. Muzica rom├óneasc─â se g─âsea ├«ntr-un recul formidabil ┼či ├«ntr-o respingere aproape total─â de c─âtre posturile de radio. Intrau piese pu┼úine, de cele mai multe ori de natur─â rock. Despre cea u┼čoar─â nici nu putea fi vorba.  Declan┼čatorul nu a fost filonul rock, ci acela dance. Piesele au fost difuzate, au generat notorietate ┼či v├«nz─âri enorme pentru arti┼čti, iar puntea dintre radio ┼či forma┼úii a fost ref─âcut─â. Privind retrospectiv, este momentul ├«n care orice muzic─â decent─â ┼či de bun-sim┼ú a pierdut teren ├«n fa┼úa valului de mizerie dance. Forma┼úiile rock n-au ┼čtiut s─â contracareze, ba unele dintre ele, ca Voltaj, de la sloganul ÔÇ×Disco never, rock foreverÔÇť au trecut la ÔÇ×Stai pe spate ┼či las-o doar pe eaÔÇť. Radioul a intrat ├«ntr-un soi de proces ce poate fi descris prin cuv├«ntul ÔÇ×ciciÔÇť: c─âcat intr─â, c─âcat iese. Lucrurile s-au mai echilibrat ├«n ultima vreme, reac┼úia ├«ns─â a venit de la arti┼čtii de mainstream, nicidecum de la radiouri sau de la vreo alternativ─â oferit─â de underground. Arti┼čtii mainstream ├«ncep s─â se cizeleze, versurile devin mai inteligibile, imaginea ├«ncepe s─â joace un rol important. Underground-ul pare paralizat ┼či oricine dore┼čte s─â sparg─â aceast─â bul─â este imediat ar─âtat cu degetul de c─âtre ceilal┼úi. 

Momentan, radioul FM se g─âse┼čte ├«ntr-un echilibru stabil: majoritatea este concentrat─â pe publicul comercial ┼či, dup─â dispari┼úia Radio Guerrilla, nimeni nu a putut pune ceva ├«n schimb. Nici m─âcar nu s-a profitat de publicul l─âsat liber. Radioul sufer─â de lips─â de personalitate, el a fost integrat sau a integrat un sistem care multiplic─â informa┼úia p├«n─â la redundant. Dintr-un mediu pasiv, am dorit s─â-l transform─âm, cu orice pre┼ú, ├«ntr-unul activ. L-am distrus genetic, i-am ucis tot acel miraj, acum totul este la vedere, expus, supraexpus. Tot acel sentiment de unu la unu a disp─ârut. Lipsa de con┼úinut viabil a dus c─âtre o form─â pervers─â de promovare, de multiplicare. Viitorul radioului poate fi asigurat de online. Dar ce faci c├«nd nu exist─â diversitate? C├«nd radiourile se bat pe acela┼či num─âr mic de arti┼čti? Unde este solu┼úia? Solu┼úia este construc┼úia. Exact ca ├«n 2010, c├«nd Guerrilla a hot─âr├«t s─â parieze pe muzica rom├óneasc─â ├«ntr-o form─â care a p─ârut extrem─â p├«n─â ┼či pentru cei care lucrau acolo. 

Mihai Dinu este fondator al Eclectic FM. 

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.