„Te rog... îmblînzește-mă!”
- argument -
Nu ştiu ce e răbdarea. Dar simt cînd mi-o pierd şi cînd aş avea nevoie de ea ca de aer.
În Micul Prinţ al lui Saint-Exupéry s-ar putea să existe una dintre cele mai frumoase parabole despre îmblînzire, timp şi răbdare. Aşa că, în lipsa unei definiţii, o să citez discuţia dintre cele două personaje, care încă mă emoţionează de fiecare dată cînd o recitesc:
„Vulpea însă se întoarse la gîndurile sale:
– Viaţa mea e veşnic aceeaşi. Eu vînez găinile, pe mine mă vînează oamenii. Toate găinile se aseamănă între ele, şi toţi oamenii se aseamănă între ei. Aşa că mă cam plictisesc. Dar dacă tu mă îmblînzeşti, viaţa mi se va însenina. Voi cunoaşte sunetul unor paşi deosebit de al altora. Paşii altora mă fac să intru sub pămînt. Al tău mă va chema din vizuină, ca o melodie. Şi-apoi, priveşte! Vezi tu, acolo, lanurile de grîu? Eu nu mănînc pîine. Mie grîul nu mi-i de folos. Lanurile de grîu mie nu-mi aduc aminte de nimic. Şi asta-i trist! Tu ai însă părul de culoarea grîului. Va fi, de aceea, minunat cînd tu mă vei fi îmblînzit! Grîul, auriu şi el, îmi va aminti de tine. Şi-mi va fi nespus de dragă murmurarea vîntului prin grîu…
Vulpea tăcu şi se uită îndelung la micul prinţ:
– Te rog… îmblînzeşte-mă! zise apoi.
– Bucuros aş vrea! răspunse micul prinţ – numai că nu prea am timp. Am de căutat prieteni şi o mulţime de lucruri de cunoscut.
– Nu cunoaştem decît ceea ce îmblînzim! zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Ei cumpără lucruri de gata, de la neguţători. Cum însă nu există neguţători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei să ai un prieten, îmblînzeşte-mă!
– Ce trebuie să fac? zise micul prinţ.
– Trebuie să ai foarte multă răbdare! răspunse vulpea. La început, te vei aşeza ceva mai departe de mine, uite-aşa, în iarbă. Eu te voi privi cu coada ochiului, iar tu nu vei rosti nici un cuvînt. Graiul este izvor de neînţelegeri. Însă vei putea, pe zi ce trece, să te aşezi din ce în ce mai aproape de mine.“
(Editura Ion Creangă, 1996, traducere de Benedict Corlaciu)
Acestea fiind zise, nu-mi rămîne decît să sper că răbdarea dumneavoastră nu va fi pusă la grea încercare cu Dosarul de acum.
Ilustrație de Ion BARBU
