Tarot, bobi şi cafea

Publicat în Dilema Veche nr. 666 din 24-30 noiembrie 2016
Tarot, bobi şi cafea jpeg

Bei cafeaua, întorci ceaşca pe farfurie şi aştepţi cam jumătate de oră ca zaţul să se usuce, prelins de-a lungul pereţilor de porţelan – pentru ca ghicitul să „ţină“, bunica insista ca ceşcuţa să fie din porţelan. Bunica citea în cafea. Încercase de cîteva ori şi cu cărţile, dar asta era specialitatea străbunicii – care, se pare, era şi o bună chiromantă şi mai dădea şi în bobi. Despre străbunică mi se povestea, aproape mistic, că era grecoaică, de parcă sîngele grecesc ar fi fost o confirmare în plus a intimităţii cu misterele oculte. Cînd eram mică mă fascinau acele desene pe care zaţul le făcea pe pereţii ceşcuţei, figurine pe care bunica le interpreta în poveşti fascinante despre viitor. Toate erau de bine. Vedeai, prin ochii ei, cum problemele se clarificau, iar dorinţele prindeau contur. Nu ştiu dacă avea har sau doar se juca, dar fiind uşor mucalită şi cu un suflet de aur, cu siguranţă voia să însenineze, pentru puţin timp, vieţile amicilor, să le ofere, preţ de o oră, o evadare din incertitudini. Nu ştiu nici dacă prevestirile ei se împlineau, dar momentele de magie pe care le trăiam cu ea în timp ce descifra acel univers necunoscut m-au împins şi pe mine să cochetez cu „ocultismul“. Aveam, nu-i aşa, antecedente în familie.

În şcoala generală, descoperisem „cititul în ceasornic“. Circula, printre colege, o listă a semnificaţiei orelor la care te uiţi la ceas. Era o listă lungă, din care ţin minte că dacă te uitai la ora fixă însemna că „te iubeşte“. Dacă te uitai însă la „şi un minut“, te ura. Dezvoltasem, cu prietenele mele, o abilitate extraordinară de a ne uita la ceas doar la ora fixă. Apoi am descoperit „ghicitul în creioane“: ţineai două creioane, vîrf în vîrf, şi puneai întrebări: dacă creioanele se lăsau în jos, răspunsul era „nu“; dacă o luau în sus, era „da“. Nici nu ne puneam problema identităţii „forţei“ care mişcă acele creioane, dar bănuiam că era vorba despre spirite din altă lume, venite special să ne spună dacă „Popescu din a şaptea“ ne iubeşte sau nu. Pentru că, bineînţeles, în spatele jocurilor „oculte“ se afla motivaţia amoroasă. Prea puţin ne păsa atunci de celelalte aspecte ale viitorului.

Şi tocmai motivaţia amoroasă ne atrăgea înspre toate aceste forme de divinaţie accesibile. Apăruseră, după Revoluţie, tot felul de manuale de tarabă care te învăţau cum să-ţi ghiceşti singur viitorul în liniile palmelor, în bobi sau în cărţi. Învăţaserăm chiar să facem vrăji: stăteam cu poza celui la care visam în faţă, ne concentram puternic şi îi „induceam“ în minte, telepatic, dorul de noi. Îmi şi imaginam că Jon Bon Jovi se va trezi cu numele meu în minte.

Dar abia cînd am primit primul pachet de cărţi de tarot m-am apucat serios de treabă. Dacă bobii şi creioanele şi ceasornicul rămăseseră jocuri de adolescenţă, cu tarotul era altceva. Mistic şi greu accesibil, chiar dacă îl iei doar din prisma studiului: o singură carte este, prin simbolurile pe care le poartă, un univers în sine. Mitologie, astrologie, numerologie sau diversele religii ale lumii. Ca să înţelegi pe deplin o carte ai nevoie de un ditamai bagajul cultural. Abia apoi vine partea de interpretat. Acum însă, „cititorul“ modern are cîrjele Internetului la îndemînă: miile de site-uri îţi explică, în mod rapid, semnificaţiile şi relaţiile cărţilor într-o etalare. Există şi tarot online, dai click şi ţi se etalează pe ecran secretele viitorului. Pentru interpretare, trimiţi un sms cu contul bancar.

Dar, chiar dacă tehnologia facilitează accesul oricui la ocultism şi la descifrarea necunoscutului, fiorul divinaţiei rămîne acelaşi. Bunăoară, mulţi prieteni, care sînt departe de a crede în puteri oculte, mă roagă, cînd şi cînd, să „le dau“ în tarot. Mai cu manualul, mai cu Internetul, fapt e că întîlnirile de tarot se transformă în mici petreceri, care se încheie, bineînţeles, cu momentul serios al etalărilor.

Şi curios este că, deşi am depăşit cu toţii perioada în care ne chinuiam să ne uităm la ceas la ora fixă, „ca să ne iubească“, dorinţa de a ne cunoaşte viitorul este, de fapt, dorinţa de a şti ce se întîmplă „în plan sentimental“. Poate şi pentru că cea mai mare incertitudine a vieţii rămîne iubirea – iar pentru un răspuns clar sîntem dispuşi să ne facem fraţi cu forţele oculte, să credem în cafea, în bobi sau în tarot. Chiar dacă doar pentru cîteva ore.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

accident elev petarda vaslui   foto isu vaslui (2) mp4 thumbnail png
Un elev de 19 ani, din Vaslui, rănit în urma exploziei unei petarde. A fost transportat la spital
Un accident în urma căruia un elev în vârstă de 19 ani, de la un liceu din Vaslui, a fost rănit s-a petrecut joi-dimineață, 12 decembrie 2024. Accidentul pirotehnic a avut loc în fața liceului „Mihail Kogălniceanu”, personalul unității de învățământ intervenind până la sosirea echipajelor medicale.
Intrevedere intre Donald Trump si Xi Jinping FOTO thatsmags.com
Donald Trump l-a invitat pe Xi Jinping la învestirea sa din 20 ianuarie
Donald Trump, președintele ales al Statelor Unite, l-a invitat pe președintele chinez Xi Jinping să participe la ceremonia de învestire a sa în funcție, programată pentru 20 ianuarie, potrivit unor surse citate de CBS News.
masina politie spania jpeg
Român, acuzat că și-a ucis soția în Spania sub ochii fiicei lor de 2 ani. Bărbatul purta o brățară pentru agresori
Un român de 40 de ani este acuzat că și-a înjunghiat mortal partenera sub ochii fetiței lor de doi ani, care a fost de asemenea rănită. Bărbatul a fost rețintut și se află în custodia poliției.
profesori shutterstock 577578328 jpeg
Sindicate: 35% dintre profesori sunt plătiți cu venituri sub salariul minim
Mai mult de o treime dintre cadrele didactice din România sunt plătite cu mai puțin decât este salariul minim pe economie, susțin sindicaliștii afiliați BNS.
shutterstock 1113332 cuplu iubiti indragostiti restaurant mancare terasa jpeg
„Otrava” din farfurie ce ți se servește la restaurant. Un preparat care conține până la 14 aditivi și 40 de grame de sare într-o singură porție
Un studiu recent realizat de InfoCons a adus în atenția publicului o problemă majoră legată de preparatele tradiționale servite în restaurantele din România: ciorbele.
rafila Mediafax  jpg
„Nu este niciun fel de motiv să speriem populaţia din România”. Ce spune ministrul Sănătății despre boala X
Boala x sau de sindromul acut febril a apărut exclusiv într-o regiune izolată din Republica Democratică Congo şi nu prezintă în niciun fel caracteristicile unei boli care să pună probleme la nivel global, susține ministrul Sănătății, Alexandru Rafilă.
Marcel Ciolacu jpg
Marcel Ciolacu, după ce România a devenit membru deplin Schengen: „Nu vom accepta vreodată să fim cetățeni de mâna a doua în Europa!”
Premierul Marcel Ciolacu a făcut prima declaraţie după mult aşteptatul anunţ privind acceptarea României în spaţiul Schengen ca membru cu drepturi depline.
foto schengen jpg
Ce beneficii aduce pentru România aderarea la spațiul terestru Schengen de la 1 ianuarie 2025
Aderarea României la spațiul terestru Schengen de la 1 ianuarie 2025 va aduce o serie întreagă de beneficii țării noastre, în special unele economice. În plus, nu vor mai fi cozi la granițe.
Klaus Iohannis Facebook jpg
Iohannis: „România este în Schengen cu drepturi depline. O decizie așteptată prea mult timp”. Avertisment privind negarea beneficiilor europene
Președintele României, Klaus Iohannis, a explicat că aderarea României la Schengen consolidează poziția strategică a statului.