Ţara lui Andrei

Publicat în Dilema Veche nr. 488 din 20-26 iunie 2013
Ţara lui Andrei jpeg

Proiectele de CSR ale Petrom în România au debutat în 2007 cu programul „Parcurile viitorului“. Atunci, cu ajutorul autorităţilor locale, şase parcuri publice – din Bucureşti, Piteşti, Moineşti, Timişoara, Ploieşti şi Constanţa – au fost reabilitate. În acelaşi an, a fost iniţiată şi prima campanie de informare publică desfăşurată de o companie privată în România, o campanie despre consumul raţional de resurse naturale: „Resurse pentru viitor“.

„A fost un act de curaj, la vremea respectivă, ţinînd cont şi de domeniul de activitate, dar rezultatele ne-au confirmat că am ales corect“ – mărturiseşte Mona Nicolici, manager Departament Sustenabilitate Petrom.

Un an mai tîrziu, în 2008, ne-am alăturat programului de împădurire naţională „România prinde rădăcini“, demarat de către Realitatea TV în parteneriat cu Romsilva şi MaiMultVerde, în urma căruia peste 100 de hectare de teren au fost plantate cu aproape 500 de mii de copaci. „Cînd am pornit pe drumul responsabilităţii sociale“ – povesteşte Mona Nicolici – „am identificat ariile-cheie în care România are nevoie de sprijin – mediul, educaţia şi sănătatea. Pe lîngă acestea, dezvoltarea comunităţilor în care operăm a rămas o preocupare constantă.“

Anul 2009 marchează, de altfel, şi naşterea „Ţării lui Andrei“, programul de responsabilitate socială al Petrom, care sprijină proiecte pentru comunităţi din întreaga ţară, un program derulat pînă în prezent.

„În toţi aceşti ani“ – îmi povesteşte Mona Nicolici – „am răspuns imediat cînd România s-a confruntat cu situaţii-limită: am construit case pentru victimele inundaţiilor din nordul ţării, am desfăşurat programe de informare şi prevenţie pentru pericole casnice sau dezastre naturale. În 2012, am dotat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă cu echipamente, unele dintre acestea fiind în premieră în dotarea instituţiei, echipamente care sînt deja folosite atît pentru acţiuni la nivel naţional, cît şi pentru susţinerea membrilor comunităţii în caz de urgenţă. În ultimii cinci ani, contribuţia noastră pentru siguranţa comunităţilor se ridica la aproximativ 3 milioane de euro. Ne-am implicat şi în domeniul sănătăţii: 9,5 milioane de români au acum acces la servicii medicale de urgenţă de specialitate, prin extinderea reţelei de telemedicină de urgenţă la care Petrom şi-a adus contribuţia. De asemenea, în cadrul programului „Acces la viaţă“, am creat un nou centru de comandă la Spitalul de Urgenţă „Floreasca“ din Bucureşti şi am conectat 16 spitale la reţeaua existentă. Mai mult, am donat trei ambulanţe salvatorilor de vieţi din cadrul SMURD. Prin campania „Doctore, eşti un erou!“, am adus în atenţia publicului 1600 de poveşti de succes ale medicilor care salvează vieţi şi am alocat 24.000 de euro în vederea susţinerii cursurilor de specializare în străinătate a cîştigătorilor. Una dintre cele mai mari realizări ale noastre în cei şapte ani de implicare în CSR este că am reuşit să aducem, alături de noi, peste 20.000 de voluntari, dintre care 6000 de contribuţii sînt ale colegilor mei din Petrom, fie că vorbim de programe de protecţia mediului, acţiuni sociale sau caritabile.“

Ţara lui Andrei

Mi se spune, din start, că acest program a fost gîndit şi este caracterizat prin folosirea unor resurse deja existente în comunităţi, pentru „a schimba radical destinele unor oameni.“ Astfel, de patru ani, „Ţara lui Andrei“ susţine platforme de proiecte, cum ar fi „Şcoala lui Andrei“, „Fabricat în Ţara lui Andrei“, „Idei din Ţara lui Andrei“ sau „Plantările din Ţara lui Andrei“, proiecte prin care comunităţi întregi din România ajung să-şi rezolve probleme vitale: au fost create, de exemplu, locuri de muncă, s-a facilitat accesul la educaţie, prin proiecte de educaţie nonformală şi, nu în ultimul rînd, a început să prindă formă ideea de spirit civic.

 „«Ţara lui Andrei» e o mare comunitate de oameni, orientată către soluţii“ – declară Mona Nicolici – „o comunitate care reuneşte oamenii cu spirit întreprinzator şi motivează comunităţile din România să acţioneze pentru a-şi schimba viaţa. «Ţara lui Andrei» îşi propune să transforme proiectele în realitate, folosind, în mod ingenios, nu resurse externe, ci chiar resursele din cadrul comunităţilor respective.“ Despre oamenii prinşi în proiecte, coordonatori şi voluntari deopotrivă, mi se spune că sînt oamenii cu „spirit de lider“, care „îndrăznesc şi care vor duce la bun sfîrşit iniţiative care vor reuşi să schimbe lucrurile în bine.“

Programul a debutat cu „Tabăra din Ţara Andrei“ – o iniţiativă educaţională dedicată „formării tinerei generaţii în spiritul respectului pentru viitor.“ Aflu că, pînă în prezent, cei peste 2600 de copii care i-au trecut graniţele au avut parte de experimente educaţionale care i-au învăţat să aibă grijă de mediu şi că atît ei, cît şi profesorii lor au participat la cursuri de formare în domeniile managementului de proiecte, ale comunicării sau ale leadership-ului. Proiectat iniţial ca program de educaţie nonformală pentru copiii angajaţilor, a devenit, la doar un an, premiu pentru cîştigătorii altui proiect, „Şcoala lui Andrei“.

Despre acesta aflu că în cele cinci ediţii desfăşurate, „a oferit celor peste 25.000 de elevi şi 1700 de profesori o experienţă unică de creativitate, muncă în echipă şi leadership.“ Copiii au învăţat nu doar ce înseamnă responsabilitatea faţă de mediu, ci şi cum se pot implica activ, cum pot căpăta puterea de a schimba ei înşişi lumea în care trăiesc. Ediţiile din 2012 şi 2013 au fost organizate în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, fiind o confirmare a prestigiului proiectului. Pe parcursul celor şase ani de „Şcoala lui Andrei“, au fost acordate premii în valoare de 161.000 de euro, pentru dotarea şcolilor cîştigătoare şi implementarea a 27 de proiecte comunitare.

În ceea ce priveşte mediul, „Plantările din Ţara lui Andrei“ este proiectul prin care Petrom pune accent atît „pe protejarea comunităţilor în faţa condiţiilor meteo extreme – zăpezi masive, alunecări de teren“, cît şi pe implicarea oamenilor din comunităţi în menţinerea plantărilor. „Cu ajutorul oamenilor responsabili, «Plantările din Ţara lui Andrei» acoperă an de an hectare întregi din zone afectate de alunecări de teren, deşertificare sau inundaţii, iar din 2012, programul include şi amenajarea de perdele forestiere, menite să protejeze comunităţile de viscol şi înzăpezire.“

Antreprenoriatul social

Pe partea de dezvoltare comunitară şi antreprenoriat social, cele două proiecte – „Fabricat în Ţara lui Andrei“ şi „Idei din Ţara lui Andrei“ – pornesc de la rădăcina problemelor din România: lipsa unei gîndiri pe termen lung. Astfel, atît „Fabricat în Ţara lui Andrei“, cît şi „Idei din Ţara lui Andrei“ sînt croite pentru a dezvolta viziunea, implicînd noţiunea de sustenabilitate economică şi socială.

Crearea locurilor de muncă este, pentru proiectul „Fabricat în Ţara lui Andrei“, scopul principal. „La finalul celor doi ani de selecţie, finanţare şi sprijinire a cîştigătorilor din cadrul competiţiei, rezultatul se va vedea în afaceri sociale puternice, independente, care să ofere locuri de muncă, oportunităţi şi pieţe de afaceri, crescînd nivelul de trai din zonă“ – îmi declară Mona Nicolici.

În momentul de faţă, „Fabricat în Ţara lui Andrei“ a devenit cea mai mare competiţie de afaceri sociale din România, susţinînd antreprenoriatul social ca soluţie economică viabilă, prin crearea locurilor de muncă, schimbînd, în acelaşi timp, vieţile unor persoane aflate în dificultate.

În prezent, din cele peste 500 de idei de afaceri sociale înscrise în competiţie au fost alese 20 de finaliste. Cei care le-au propus vor beneficia de pregătire şi consultanţă din partea Fundaţiei NESsT pentru a-şi transforma ideile în planuri de afaceri. În plus, vor primi şi sprijin financiar în limita a 1500 de euro pentru a realiza cercetări locale în comunităţile vizate de proiectele lor. La sfîrşitul acestui an vor fi selectate cele 10 afaceri sociale care vor fi finanţate de Petrom cu granturi în valoare totală de pînă la 350.000 de euro.

Cît priveşte „Idei din Ţara lui Andrei“ – o competiţie naţională de proiecte sustenabile cu finanţări în valoare totală de pînă la 160.000 de euro –, acest program îşi propune să sprijine dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor locale din întreaga ţară şi să-i încurajeze pe românii cu spirit de iniţiativă să muncească pentru a produce o schimbare majoră în vieţile celor din jur. Aceştia îşi pot înscrie proiecte în competiţie, între 20 mai şi 24 iunie. Astfel, „Idei din Ţara lui Andrei“ duce mai departe misiunea competiţiei de proiecte eco-civice „Oraşul tău“, proiect desfăşurat între 2009 şi 2012, timp în care s-au înscris peste 500 de idei venite din partea celor dornici de a se implica. Petrom a sprijinit şi a finanţat 66 dintre acestea cu peste 330.000 de euro, pentru a se transforma în proiecte cu impact pe termen lung.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Pățania unui turist român în Istanbul. Cât a plătit pentru kebabul consumat în Marele Bazar
Un turist român a avut parte de o surpriză uriașă după ce a cerut nota de plată pentru un kebab cumpărat în Marele Bazar din Istanbul. Și-a împărtășit mai apoi experiența pe o pagină de Facebook dedicată turismului din Turcia.
image
Un nou blocaj pe piața legumelor. „Avem solarii pline de tomate care vor rămâne nerecoltate”. Cât a scăzut prețul
Legumicultorii se confruntă cu un nou blocaj pe piață, prețul tomatelor scăzând atât de mult încât nu-și mai acoperă nici cheltuielile cu recoltarea, spun aceștia. Nici la acest preț însă nu mai reușesc să vândă.
image
Secretul refacerii virginității. Rețeta unei contese medievale care a făcut furori în secolul al XVI-lea
Plantele medicinale, soluțiile de înfrumusețare și alchimia au fost pasiunile mai multor contese și regine din Europa secolului al XV-lea. Unele au rămas în istorie pentru „rețetele” controversate de întinerire și chiar de „restaurare” a virginității.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.