Ţara lui Andrei

Publicat în Dilema Veche nr. 488 din 20-26 iunie 2013
Ţara lui Andrei jpeg

Proiectele de CSR ale Petrom în România au debutat în 2007 cu programul „Parcurile viitorului“. Atunci, cu ajutorul autorităţilor locale, şase parcuri publice – din Bucureşti, Piteşti, Moineşti, Timişoara, Ploieşti şi Constanţa – au fost reabilitate. În acelaşi an, a fost iniţiată şi prima campanie de informare publică desfăşurată de o companie privată în România, o campanie despre consumul raţional de resurse naturale: „Resurse pentru viitor“.

„A fost un act de curaj, la vremea respectivă, ţinînd cont şi de domeniul de activitate, dar rezultatele ne-au confirmat că am ales corect“ – mărturiseşte Mona Nicolici, manager Departament Sustenabilitate Petrom.

Un an mai tîrziu, în 2008, ne-am alăturat programului de împădurire naţională „România prinde rădăcini“, demarat de către Realitatea TV în parteneriat cu Romsilva şi MaiMultVerde, în urma căruia peste 100 de hectare de teren au fost plantate cu aproape 500 de mii de copaci. „Cînd am pornit pe drumul responsabilităţii sociale“ – povesteşte Mona Nicolici – „am identificat ariile-cheie în care România are nevoie de sprijin – mediul, educaţia şi sănătatea. Pe lîngă acestea, dezvoltarea comunităţilor în care operăm a rămas o preocupare constantă.“

Anul 2009 marchează, de altfel, şi naşterea „Ţării lui Andrei“, programul de responsabilitate socială al Petrom, care sprijină proiecte pentru comunităţi din întreaga ţară, un program derulat pînă în prezent.

„În toţi aceşti ani“ – îmi povesteşte Mona Nicolici – „am răspuns imediat cînd România s-a confruntat cu situaţii-limită: am construit case pentru victimele inundaţiilor din nordul ţării, am desfăşurat programe de informare şi prevenţie pentru pericole casnice sau dezastre naturale. În 2012, am dotat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă cu echipamente, unele dintre acestea fiind în premieră în dotarea instituţiei, echipamente care sînt deja folosite atît pentru acţiuni la nivel naţional, cît şi pentru susţinerea membrilor comunităţii în caz de urgenţă. În ultimii cinci ani, contribuţia noastră pentru siguranţa comunităţilor se ridica la aproximativ 3 milioane de euro. Ne-am implicat şi în domeniul sănătăţii: 9,5 milioane de români au acum acces la servicii medicale de urgenţă de specialitate, prin extinderea reţelei de telemedicină de urgenţă la care Petrom şi-a adus contribuţia. De asemenea, în cadrul programului „Acces la viaţă“, am creat un nou centru de comandă la Spitalul de Urgenţă „Floreasca“ din Bucureşti şi am conectat 16 spitale la reţeaua existentă. Mai mult, am donat trei ambulanţe salvatorilor de vieţi din cadrul SMURD. Prin campania „Doctore, eşti un erou!“, am adus în atenţia publicului 1600 de poveşti de succes ale medicilor care salvează vieţi şi am alocat 24.000 de euro în vederea susţinerii cursurilor de specializare în străinătate a cîştigătorilor. Una dintre cele mai mari realizări ale noastre în cei şapte ani de implicare în CSR este că am reuşit să aducem, alături de noi, peste 20.000 de voluntari, dintre care 6000 de contribuţii sînt ale colegilor mei din Petrom, fie că vorbim de programe de protecţia mediului, acţiuni sociale sau caritabile.“

Ţara lui Andrei

Mi se spune, din start, că acest program a fost gîndit şi este caracterizat prin folosirea unor resurse deja existente în comunităţi, pentru „a schimba radical destinele unor oameni.“ Astfel, de patru ani, „Ţara lui Andrei“ susţine platforme de proiecte, cum ar fi „Şcoala lui Andrei“, „Fabricat în Ţara lui Andrei“, „Idei din Ţara lui Andrei“ sau „Plantările din Ţara lui Andrei“, proiecte prin care comunităţi întregi din România ajung să-şi rezolve probleme vitale: au fost create, de exemplu, locuri de muncă, s-a facilitat accesul la educaţie, prin proiecte de educaţie nonformală şi, nu în ultimul rînd, a început să prindă formă ideea de spirit civic.

 „«Ţara lui Andrei» e o mare comunitate de oameni, orientată către soluţii“ – declară Mona Nicolici – „o comunitate care reuneşte oamenii cu spirit întreprinzator şi motivează comunităţile din România să acţioneze pentru a-şi schimba viaţa. «Ţara lui Andrei» îşi propune să transforme proiectele în realitate, folosind, în mod ingenios, nu resurse externe, ci chiar resursele din cadrul comunităţilor respective.“ Despre oamenii prinşi în proiecte, coordonatori şi voluntari deopotrivă, mi se spune că sînt oamenii cu „spirit de lider“, care „îndrăznesc şi care vor duce la bun sfîrşit iniţiative care vor reuşi să schimbe lucrurile în bine.“

Programul a debutat cu „Tabăra din Ţara Andrei“ – o iniţiativă educaţională dedicată „formării tinerei generaţii în spiritul respectului pentru viitor.“ Aflu că, pînă în prezent, cei peste 2600 de copii care i-au trecut graniţele au avut parte de experimente educaţionale care i-au învăţat să aibă grijă de mediu şi că atît ei, cît şi profesorii lor au participat la cursuri de formare în domeniile managementului de proiecte, ale comunicării sau ale leadership-ului. Proiectat iniţial ca program de educaţie nonformală pentru copiii angajaţilor, a devenit, la doar un an, premiu pentru cîştigătorii altui proiect, „Şcoala lui Andrei“.

Despre acesta aflu că în cele cinci ediţii desfăşurate, „a oferit celor peste 25.000 de elevi şi 1700 de profesori o experienţă unică de creativitate, muncă în echipă şi leadership.“ Copiii au învăţat nu doar ce înseamnă responsabilitatea faţă de mediu, ci şi cum se pot implica activ, cum pot căpăta puterea de a schimba ei înşişi lumea în care trăiesc. Ediţiile din 2012 şi 2013 au fost organizate în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, fiind o confirmare a prestigiului proiectului. Pe parcursul celor şase ani de „Şcoala lui Andrei“, au fost acordate premii în valoare de 161.000 de euro, pentru dotarea şcolilor cîştigătoare şi implementarea a 27 de proiecte comunitare.

În ceea ce priveşte mediul, „Plantările din Ţara lui Andrei“ este proiectul prin care Petrom pune accent atît „pe protejarea comunităţilor în faţa condiţiilor meteo extreme – zăpezi masive, alunecări de teren“, cît şi pe implicarea oamenilor din comunităţi în menţinerea plantărilor. „Cu ajutorul oamenilor responsabili, «Plantările din Ţara lui Andrei» acoperă an de an hectare întregi din zone afectate de alunecări de teren, deşertificare sau inundaţii, iar din 2012, programul include şi amenajarea de perdele forestiere, menite să protejeze comunităţile de viscol şi înzăpezire.“

Antreprenoriatul social

Pe partea de dezvoltare comunitară şi antreprenoriat social, cele două proiecte – „Fabricat în Ţara lui Andrei“ şi „Idei din Ţara lui Andrei“ – pornesc de la rădăcina problemelor din România: lipsa unei gîndiri pe termen lung. Astfel, atît „Fabricat în Ţara lui Andrei“, cît şi „Idei din Ţara lui Andrei“ sînt croite pentru a dezvolta viziunea, implicînd noţiunea de sustenabilitate economică şi socială.

Crearea locurilor de muncă este, pentru proiectul „Fabricat în Ţara lui Andrei“, scopul principal. „La finalul celor doi ani de selecţie, finanţare şi sprijinire a cîştigătorilor din cadrul competiţiei, rezultatul se va vedea în afaceri sociale puternice, independente, care să ofere locuri de muncă, oportunităţi şi pieţe de afaceri, crescînd nivelul de trai din zonă“ – îmi declară Mona Nicolici.

În momentul de faţă, „Fabricat în Ţara lui Andrei“ a devenit cea mai mare competiţie de afaceri sociale din România, susţinînd antreprenoriatul social ca soluţie economică viabilă, prin crearea locurilor de muncă, schimbînd, în acelaşi timp, vieţile unor persoane aflate în dificultate.

În prezent, din cele peste 500 de idei de afaceri sociale înscrise în competiţie au fost alese 20 de finaliste. Cei care le-au propus vor beneficia de pregătire şi consultanţă din partea Fundaţiei NESsT pentru a-şi transforma ideile în planuri de afaceri. În plus, vor primi şi sprijin financiar în limita a 1500 de euro pentru a realiza cercetări locale în comunităţile vizate de proiectele lor. La sfîrşitul acestui an vor fi selectate cele 10 afaceri sociale care vor fi finanţate de Petrom cu granturi în valoare totală de pînă la 350.000 de euro.

Cît priveşte „Idei din Ţara lui Andrei“ – o competiţie naţională de proiecte sustenabile cu finanţări în valoare totală de pînă la 160.000 de euro –, acest program îşi propune să sprijine dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor locale din întreaga ţară şi să-i încurajeze pe românii cu spirit de iniţiativă să muncească pentru a produce o schimbare majoră în vieţile celor din jur. Aceştia îşi pot înscrie proiecte în competiţie, între 20 mai şi 24 iunie. Astfel, „Idei din Ţara lui Andrei“ duce mai departe misiunea competiţiei de proiecte eco-civice „Oraşul tău“, proiect desfăşurat între 2009 şi 2012, timp în care s-au înscris peste 500 de idei venite din partea celor dornici de a se implica. Petrom a sprijinit şi a finanţat 66 dintre acestea cu peste 330.000 de euro, pentru a se transforma în proiecte cu impact pe termen lung.

marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.
index jpeg 8 webp
Părinți la judecată
Totdeauna au existat dezacorduri între părinți și copii; ar fi ciudată o lume în care să nu existe acest tip de neînțelegeri!
p 13 sus Universitatea Babes Bolyai WC jpg
Aș fi fost o exigentă profă de mate
Se spune despre anumite telefoane care îți schimbă viața că ții minte cu precizie detaliile momentului în care te-au găsit.
index jpeg 5 webp
Cîteva ocazii
Oi fi ratat astfel ultima șansă să primesc o ofertă de „muncă cinstită”?
p 14 986 t blocat in propriul film jpg
Blocat în propriul film
Ajung acasă și deschid calculatorul, scriind Andrei Cătălin Băleanu.
Rue Campo Formio   Paris XIII (FR75)   2021 06 29   1 jpg
Oameni ca mine
Mai toate amintirile se mătuiesc fără să se șteargă, chiar dacă știu că odată au fost bune.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîne iubirea
„Koi no yokan” este un termen folosit pentru a desemna un fel de „premoniție a iubirii”.
985 t 10 Ilustratie de Jules Perahim jpg
„Și nu mă înșel în privința asta”
Un obiect manufacturat rătăcit în montura metalică a unei cărți

Adevarul.ro

image
Finala America Express, 19 martie 2023: Victorie la limită în ultimul joc de amuletă din acest sezon
În ediția 39 din 19 martie 2023, două echipe au luptat cot la cot pentru a obține un avantaj extrem de important în următoarea cursă. Una dintre echipe a încălcat o regulă importantă, iar gazda show-ului a oprit jocul.
image
Avertismentul unui economist român: „Criza este aici, nu o așteptați să vină“. Falimentele din SUA, semnalul de alarmă
Temerile cu privire la o nouă criză financiară la nivel mondial au erupt când trei bănci importante din SUA au dat faliment, iar unda de șoc se simte și în Europa. Profesorul de economie Radu Nechita a vorbit cu „Adevărul” despre riscul unei crize economice de amploarea celei din 2007.
image
Soprana Felicia Filip, despre marele regret din viața sa: „Am crescut copii ca și când ar fi fost ai mei“
Soprana Felicia Filip este căsătorită de 32 de ani cu regizorul de operă Cristian Mihăilescu, formând unul dintre cele mai longevive cupluri din muzica românească.

HIstoria.ro

image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.
image
Ce consideră o publicație de la Budapesta ca „simbol fascist la Timişoara, capitala culturală europeană”
Recent o publicație din Ungaria a iesit la rampă cu o serie de acuzații de promovare a unor simboluri fasciste, chiar în anul în care orașul este capitală culturală europeană. Dincolo de faptul că articolul denotă multă dezinfomare, o parte chiar intenționată, o doză de invidie și una de ipocrizie.