„Țara, ba nu, lumea arde, iar ăștia fac reviste literare!”

Călin CIOBOTARI
Publicat în Dilema Veche nr. 883 din 11 - 17 martie 2021
„Țara, ba nu, lumea arde, iar ăștia fac reviste literare!” jpeg

Din fericire, sub aspect financiar, revista Dacia literară, editată de Muzeul Național al Literaturii Române Iași, în finanțarea Consiliului Județean Iași, nu a înregistrat „daune” în complicata perioadă pandemică. Am fost, altfel spus, la fel de săraci ca de obicei, fără să putem plăti drepturi de autor colaboratorilor și fără posibilitatea vreunei investiții deosebite în infrastructura revistei. Am încercat să vedem jumătatea plină a paharului: atunci cînd ești obișnuit cu lipsurile, criza nu te poate lua prin surprindere!

Dificultățile au fost, mai degrabă, de altă natură. Așa cum se știe, o anumită punere la îndoială a utilității culturii, ca să nu mai vorbim despre scoaterea ei de pe orice listă de priorități, s-au resimțit și la nivelul moralului redacției. „Țara, ba nu, lumea arde, iar ăștia fac reviste literare!” – iată un enunț care, chiar dacă nu era rostit în mod explicit, plutea din cînd în cînd pe deasupra Copoului, înfiorînd frunzele bătrînilor tei și sentimentele celor ce și-au asumat o existență de tip cultural. Au existat perioade în care aproape că îți era jenă să promovezi un eveniment cultural sau un material publicistic. Ba chiar ni se părea periculos, în contextul în care autoritățile locale anunțaseră la un moment dat măsuri drastice în sectorul cultural. Consiliul Județean tocmai alocase mai bine de zece milioane de euro pentru un spital de campanie și, bineînțeles, banii aceștia trebuia recuperați de undeva. Îmi amintesc cum, timp de cîteva săptămîni, angajații din subordinea instituțiilor subordonate CJ, în special cele culturale, evitau să mai vorbească despre viitor... Era luna mai și o primăvară superbă și inutilă contrapuncta starea generală de spirit.

A fost, cred, un test pentru societatea românească în ceea ce privește atașamentul ei real față de cultură, indiferent dacă vorbim despre cultură scrisă, vizuală sau de altă natură. Ar fi ieșit cineva în stradă, în semn de solidaritate, dacă statul ar fi închis sau ar fi mutilat organigramele instituțiilor de cultură? Am mari rețineri în a răspunde afirmativ. Cultura, se pare, e o activitate pentru „vremuri de pace”. În „vremuri de război”, lucrătorii în cultură devin cel puțin suspecți. Inutilitatea lor este strigătoare la cer, iar faptul că ei nu sînt o categorie esențială în clasificările statului din această nouă saga a vaccinării spune, din nou, multe despre vulnerabilitățile unui domeniu ce poate fi pus oricînd între paranteze.

În plin lockdown, cînd aveai voie să ieși doar pe bază de declarație, cu motive strict enunțate, a trebuit să ajung la redacția revistei Dacia literară pentru a lua printurile numărului de primăvară, pe care le corectasem și le pregătisem spre publicare încă din februarie. Trebuia să aplic corecturile în formatul electronic și să încep să livrez textele în formă finală tehnoredactorului. Bineînțeles, nu aveam rubrică în declarație pentru așa ceva, iar contravenția (sau chiar infracțiunea) între „paginile” căreia mă aflam era flagrantă. Acțiunea mea nu avea nimic eroic, deși, traversînd orașul pustiu la volanul mașinii, încercam să-mi procur acest sentiment. Toată aventura nu a durat mai mult de 40 de minute, însă amalgamul de stări contradictorii, teama de virus, teama de poliție (omul de cultură, fără vocația încălcării legii, are tendința să hiperbolizeze gravitatea a ceea ce face ilicit!), teama de necunoscut nu le voi uita niciodată... Am parcat în fața locuinței și am constatat că luasem dosarul greșit. Am stat indecis cîteva minute, apoi m-am dus acasă. Aveam să revăd redacția peste două luni...

Revenind, alte dificultăți au ținut de realizarea propriu-zisă a sumarelor numerelor de vară și de toamnă. Îngrijorarea generală, uneori dusă în zona panicii, a inhibat productivitatea multora dintre colaboratorii noștri. Pe de altă parte, simțeam că, editorial vorbind, nu este deloc în regulă să ne comportăm ca și cum tot ce se întîmpla „afară” nu ar fi existat, ignorînd marele și singurul subiect al zilei: pandemia. Pentru o revistă cu apariție trimestrială e destul de dificil să reflecte subiecte de actualitate, însă criza a fost, din păcate, suficient de îndelungată încît să ne permită și nouă să o abordăm publicistic. Am cerut studenților mei de la Facultatea ieșeană de Teatru, ca temă de curs, să descrie ceea ce văd de la fereastra locuințelor-celulă, în săptămînile acelea cumplite în care nu-ți puteai părăsi domiciliul. Am constatat uimit că exercițiul acesta, aparent banal, genera profunde întoarceri spre sine; cei mai mulți începeau prin a descrie peisajul exterior propriu-zis și terminau cu elaborate investigații despre ceea ce simțeau, așadar cu relatări ale unor peisaje interioare pe care pandemia le făcea brusc vizibile. Textele erau atît de bune, încît au generat un dosar cu titlul „Dincoace de fereastră”, în fapt o sumă de mărturii aproape cu valoare de documente afective.

Dificil a fost și să facem revista de acasă, fără obișnuitele comunicări directe, fără interacțiunile uzuale dintre redactori și tehnoredactori, însă acum, contemplînd pîrjolul economic prin care au trecut colegi de la alte publicații, îmi dau seama că deja sîntem în zona „mofturilor”. Ne-am asumat online-ul și am încercat să-l integrăm pe Kogălniceanu în noile paradigme. Kogălniceanu online... Am trădat boema, însă sperăm să revenim la ea într-o bună zi... Deși nu știm dacă boema, în sensul adînc și intim al acestui cuvînt, va mai fi vreodată posibilă...

Călin Ciobotari este redactor-șef al revistei Dacia literară.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Lucian Mîndruță a fost invitat în cadrul emisiunii „40 de întrebări cu Denise Rifai”, difuzată la Kanal D
Prezidențiabilii de pe Facebook. Pe cine nominalizează internauții pentru candidatura la Cotroceni
După anularea alegerilor, negocierile politice au trecut pe Facebook, unde numele potențialilor candidați pentru prezidențiale sunt deja pe buzele tuturor.
image png
Prognoza meteo joi, 12 decembrie. Vreme închisă şi precipitaţii uşoare. Unde sunt anunţate ninsori
Vremea va fi predominant închisă în cea mai mare parte a ţării, cu temperaturi cuprinse între -1 şi 9 grade Celsius şi ninsori slabe în zonele montane.
meritocratie candidat alegere shutterstock 743670856 jpg
Care este profilul ideal de candidat pentru cetățeni? Analist: „Nu cred în varianta anonimilor scoși din joben”
Un candidat ideal pentru România trebuie să fie onest, autentic și să aibă experiență politică solidă, spun analiștii Valeriu Turcan și Adrian Zăbavă. Într-un context intern și internațional tot mai provocator, portretul liderului de care țara are nevoie devine tot mai clar.
Sens giratoriu FOTO Shutterstock jpg
Regula de circulație pe care mulți șoferi o ignoră! Ce trebuie să facem când ieșim dintr-un sens giratoriu
Atunci când ne urcăm la volan, vom ajunge destul de rapid la un sens giratoriu. Acestea sunt extrem de comune de-a lungul țării, iar în ciuda faptului că par destul de simplu de navigat, există anumite reguli la care trebuie să fim atenți.
profimedia 0945201513 jpg
Ultimele zile ale lui Assad la putere. Ce s-a găsit în biroul său
Luptători rebeli și civili s-au plimbat marți prin palatului prezidențial al lui Bashar al-Assad, călcând pe afișe făcute bucăți ale fostului dictator sirian care fugise în Rusia cu câteva zile înainte.
image png
Cum a reacționat o femeie pe care soțul a înșelat-o cu „duduia” de la cantină: „Are în jur de 60 de ani și defilează prin oraș îmbrăcată ca o tânără de 20 de ani”
Infidelitatea, din nou o problemă care duce la destrămarea relației de cuplu. O tânără de 31 de ani a povestit cum soțul său cu un an mai mare ar fi înșelat-o cu femeia de la cantina locului de muncă, ea în vârstă de 60 de ani.
Iernile de alta data  Foto Facebook, Muzeul Transilvaniei, Scinteia jpg
Cum arătau iernile de altădată ale românilor: „Satele sunt terorizate de haite de lupi. Lumea arde gardurile, cine mai are”
Numeroasele fotografii publicate pe rețelele de socializare înfățișează „iernile de altădată”,cu copii jucându-se pe ulițele satelor înzăpezite și familii strânse în jurul meselor de sărbători. Imaginile fac furori, trezesc nostalgii, dar și controverse.
Romania   Schengen Foto shutterstock 2345910601 jpg
LIVE TEXT Aderarea completă la Schengen a României și Bulgariei se discută azi în Consiliul JAI
România intră în linie dreaptă spre accederea completă la spațiul de liberă circulație european. Ridicarea controalelor la frontierele terestre cu România şi Bulgaria de la 1 ianuarie 2025, ajunge joi pe masa Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI).
Pietoni, oameni  Foto Pixabay jpg
Au fost publicate rezultatele testărilor PISA pentru adulți: La nivel global o cincime din totalul participanților sunt analfabeți funcțional
La nivel internațional, competențele adulților în ceea ce privește alfabetizarea, alfabetizarea numerică și capacitatea de rezolvare a problemelor au stagnat sau chiar au scăzut, arată Studiul privind Competențele Adulților 2023, publicat de OCDE.