"┼×uvi┼úe, Carpa┼úi, ARO" - interviu cu Adriana R─éC─é┼×AN

Publicat în Dilema Veche nr. 448 din 13-19 septembrie 2012
Despre limitele remake ului jpeg

Pe 14 septembrie are loc premiera celui de-al doilea lungmetraj semnat de regizorul Tudor Giurgiu - Despre oameni ┼či melci. Povestea este plasat─â ├«n nebune┼čtii ani ÔÇś90, a┼ča c─â am vrut s─â afl─âm de la cineva implicat ├«n departamentul de regie ┼či cel de scenografie cum au recreat atmosfera acelei epoci pe ecran.

Ce făceaţi în 1990?

Abia ├«mplinisem 7 ani ┼či intrasem ├«n r├«ndul ┼čcolarilor de clasa ├«nt├«i. Era prima dat─â c├«nd aveam libertate total─â, dup─â ce fusesem crescut─â p├«n─â atunci sub atenta supraveghere a celor dou─â m─âtu┼či nem┼úoaice ale mamei. Puteam s─â m─â opresc pe unde voiam ┼či s─â casc gura. Magazinele ├«ncepuser─â s─â aib─â firme luminoase ┼či nume pe care nu le mai auzisem niciodat─â. Fratele meu, cu patru ani mai mare, era ├«n tem─â cu toate trendurile, a┼ča c─â nici eu nu am ratat nimic: colec┼úiile de timbre ┼či de cartoane cu fotbali┼čti, surprizele de la gumele Turbo, walkman-ul, casetele audio, adida┼čii cu becule┼úe ┼či gecile ÔÇ×cu mu┼čchiÔÇť.

Ce s─â mai spun de escapadele ├«n pauzele de recrea┼úie la magazinul din curtea ┼čcolii pentru a savura un bine meritat suc TEC ┼či o ciocolat─â KISS. Cea mai tare experien┼ú─â a fost ├«ns─â televiziunea prin cablu ┼či, pentru c─â st─âteam ore ├«n ┼čir la televizor s─â ne uit─âm la toate desenele animate ┼či serialele posibile (a┼č enumera m─âcar Sandy Bell, ┼óestoasele Ninja, Sailor Moon, Captain Planet, Salva┼úi de Clopo┼úel, Baywatch sau Dallas), ni s-a pus cheie la sufragerie. Dar asta nu ├«nseamn─â c─â la nici dou─â s─âpt─âm├«ni de la eveniment nu am g─âsit-o.

A fost greu să găsiţi hainele, coafurile, elementele de scenografie care să vorbească despre perioada tranziţiei?

Un coleg de-al meu de la regie, implicat cu mai mult timp ├«n urm─â ├«n produc┼úie, a alc─âtuit un document cu foarte multe referin┼úe ale anilor ÔÇÖ90, de la situa┼úia politic─â p├«n─â la obiceiurile recrea┼úionale ale rom├ónilor din aceea perioad─â (jocul de bingo, de exemplu), obiecte, coafuri, haine, a┼ča c─â tot ceea ce ne aminteam cu to┼úii era acum pus pe h├«rtie ┼či a devenit un manual de studiu. De mare ajutor pentru documentare au fost ┼či vizion─ârile de emisiuni televizate din perioada respectiv─â, precum imaginile cu vizita lui Michael Jackson la Bucure┼čti (care au fost ulterior folosite ┼či ├«n montajul filmului) ┼či filme ca Liceenii RockÔÇÖnÔÇÖRoll.

Dana Istrate, cea care s-a ocupat de costume, a f─âcut la un moment dat apel la to┼úi cei din echip─â, s─â scoat─â de la naftalin─â blugii presp─âla┼úi, f├«┼čurile ┼či bluzele ├«nflorate, replic├«nd mereu: ÔÇ×E imposbil s─â nu mai ave┼úi a┼ča ceva pe-acas─â...ÔÇť Tot ea a umblat prin ┼úar─â pe la mai multe talciocuri s─â achizi┼úioneze salopete pentru muncitorii ARO. Cifra de acoperit era impresionant─â: costume pentru 350 de figuran┼úi.

Cele mai complexe momente de la filmare au fost legate de gestionarea acestui num─âr mare de figuran┼úi, completat de cel al actorilor, aproximativ 60, printr-un efort al echipei de regie ┼či produc┼úie de numai zece suflete. Dup─â cum spunea ┼či Oana Giurgiu, produc─âtorul filmului, fiecare cu durerea lui: unuia ├«i era foame, altuia sete, altul voia la baie, altul ├«┼či uitase mobilul nu ┼čtiu unde. ├Än dou─â cuvinte: amuzament maxim.

Coafurile ┼či machiajul au fost stabilite destul de repede. Sub baghetele doamnelor Dana Ro┼čeanu ┼či Nina Ioni┼ú─â, Andi Vasluianu avea s─â ├«ntruchipeze personajul George cu chic─â ┼či musta┼ú─â, Monica B├«rl─âdeanu o Manuel─â aproape ro┼čcat─â, dichisit─â, cu c├«rlion┼úi, ┼čuvi┼úe ┼či breton, ┼či Dorel Vi┼čan ÔÇô un director pedant cu p─ârul vopsit, piept─ânat pe spate, care avea ├«ntotdeauna la el un pieptene, ca s─â repete procedeul ori de c├«te ori sim┼úea nevoia directorial─â de a face acest gest.

Ave┼úi multe scene de interior ┼či multe obiecte de recuzit─â. Ne pute┼úi da ni┼čte exemple de ├«nsemne ale anilor ÔÇÖ90 pe care spectatorii le vor descoperi ├«n film?

├Än ceea ce prive┼čte elementele de decor, am ├«ncercat s─â nu sc─âp─âm din vedere nici un detaliu: de la felul cum ar─âtau casele oamenilor dup─â nivelul de trai al fiec─âruia ┼či potrivit v├«rstei personajelor respective, p├«n─â la a┼ča-numita recuzit─â de joc, obiectele folosite de actori ├«n timpul scenelor, care se v─âd uneori ├«n detaliu. De exemplu: ┼úig─ârile folosite pe-atunci (neap─ârat Carpa┼úi, Marlboro sau Assos), plasele cu ochiuri sau cele din plastic inscrip┼úionate cu logourile firmelor mari de ┼úig─âri sau electronice, ├«n care omul ├«┼či lua la serviciu borcanul cu ciorb─â sau sendvi┼čul ├«nvelit ├«n ziar, sticlele de bere Silva sau Ha┼úeg sau apa mineral─â Harghita la sticl─â.

Am avut de reconstituit mai multe decoruri, dintre care cele mai dragi mie au fost casa mamei Manuelei, acolo unde s-a aprins sc├«nteia dragostei dintre t├«n─ârul investitor francez ┼či secretara sexy, ┼či casa directorului fabricii ARO, interpretat de Dorel Vi┼čan.

A fost genul de cas─â ├«nc─ârcat─â a anilor ÔÇÖ80, cu mobilier ├«nchis la culoare, vitrin─â plin─â ochi cu bibelouri, milieuri ┼či seturi ieftine de pahare sau cafea, tablouri ├«n ulei, ceas cu cuc pe perete  etc. La polul opus, casa directorului a fost g├«ndit─â ca o locuin┼ú─â ceva mai elegant─â, dar totu┼či atins─â de nevoia de kitsch a anilor respectivi, cu o doz─â temperat─â de opulen┼ú─â: u┼č─â capitonat─â, a┼čternuturi aurii lucioase, veioze bibelou de por┼úelan, mobilier masiv din stejar etc.

Soacra mea, care a fost principalul furnizor de obiecte pentru acest film, a f─âcut con┼čtiincios o list─â lung─â cu obiectele ├«mprumutate, ca nu cumva s─â lipseasc─â ceva la ├«napoiere, iar eu, cea care le-a selectat, am avut parte de ore ├«n ┼čir de povestiri despre fiecare ├«n parte.  

a consemnat Ana Maria SANDU 

Foto: L. Muntean

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.