Sursele sociale ale nesiguranţei

Publicat în Dilema Veche nr. 214 din 24 Mar 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- intervu cu Dumitru SANDU - S-au făcut sondaje pe tema fricii în România?De ce se tem românii în primul rînd, din perspectiva unor astfel de sondaje?Dincolo de preţuri, de ce se mai sperie românii? Datele ultimului Eurobarometru din 2007 vorbesc despre o Românie în care pe primul loc sînt îngrijorările legate de preţuri, pensii şi alte aspecte economice. Pe locul doi sînt temerile legate de starea de sănătate şi de criminalitate. Şomajul şi problemele de locuire urmează în ierarhie. În seria îngrijorărilor economice, cele referitoare la cheltuielile de întreţinere pentru locuinţă tind să se accentueze, conform datelor din Barometrul de Opinie Publică. Există un profil specific românilor, legat de pericole sau îngrijorări? Nu, sau, mai exact, numai în foarte mică măsură se manifestă o astfel de specificitate. Starea de spirit asociată cu riscurile de viaţă este foarte asemănătoare la români, maghiari, bulgari şi letoni. E vorba de societăţi în care, la nivelul Uniunii Europene, aceasta este preponderent negativă. La nivelul lor, stocul social de mulţumire durabilă - de genul "este bine şi va fi şi mai bine" - este foarte redus, manifest la sub 30% din populaţie. Spun "foarte redus" avînd în vedere, la celălalt pol, ţări precum Danemarca, Finlanda, Olanda, Austria sau Luxemburg. Ponderea satisfacţiei durabile faţă de viaţă în aceste ţări este mult mai mare la peste 60% din populaţie. Se pare că societăţile parcurg stadii de evoluţie nu numai în materie de economie, ci şi pe traiectoria stărilor de spirit, de la puternic negativ la puternic pozitiv. Spaimele, temerile sau fricile sînt clar asociate cu nivelul stadiului de tranziţie pe drumul satisfacţiei durabile faţă de viaţă. Fricile economice sînt specifice societăţilor în care starea de spirit referitoare la nivelul de viaţă este preponderent negativă. Prin contrast, în societăţile în care aceasta este accentuat pozitivă, fricile de tip ne-economic sînt puternic manifeste. Temerile legate de sănătate, criminalitate şi de şomaj sînt foarte puternice în societăţi aflate în stadii avansate ale tranziţiei spre o stare de spirit dominată de mulţumire durabilă. Omul obişnuit nu judecă în termeni de economic sau social, ci mult mai concret, cu referire la boală, şomaj, singurătate, achitare de credite, alimentaţie, îmbătrînire, moarte, pierderea locului de muncă. Pe aceste teme particulare, ce ştim despre fricile concetăţenilor noştri? Cu informaţie serioasă fie din sondaje, fie din studii de caz de tip social, nu prea mult. Ştim, de exemplu, că preocuparea pentru starea de sănătate este puternică în România, dar în declin în momentul actual faţă de anii anteriori. De ce e aşa? Pentru că ameninţarea preţurilor este mai puternică decît cea a bolii şi pentru că în sistemul de sănătate par să aibă loc schimbări percepute pozitiv de către populaţie. Îngrijorările particulare au o dinamică specifică pe categorii de populaţie. Diferenţierile de vîrstă, pe medii rezidenţiale, sînt foarte puternice. Desigur, nu vîrsta în sine sau faptul de a locui la sat sau la oraş explică aceste variaţii. Lor le sînt asociate alte diferenţieri, precum cele de venituri şi educaţie, relevante pentru configuraţia problemelor sociale percepute, pentru natura îngrijorărilor sau a spaimelor. Îngrijorările faţă de modul în care funcţionează sistemul de sănătate, de exemplu, au fost sistematic mai mari la vîrstnicii din urban decît la cei din rural, în perioada 2004-2006, conform datelor din Eurobarometru. În a doua parte a anului 2007, acelaşi sondaj indică o inversare a raporturilor, cu trecerea dominantei de îngrijorare asupra problemelor instituţionale ale stării de sănătate de la vîrstnicii din urban la cei din rural. Indiferent de categoria de vîrstă, temerile legate de starea infracţionalităţii se menţin constant mai mari la oraş decît la sat. Pentru tineret, locuinţele şi şomajul sînt principalele teme de îngrijorare. Accentele sînt diferite însă între sat şi oraş: şomajul îi preocupă mai mult pe tinerii din rural, iar locuinţele - mai mult pe cei din urban. Ce mai contează pentru configuraţia sentimentelor de frică în societatea românească în afară de vîrstă, venit, educaţie şi mediul de locuire? Din ce în ce mai mulţi factori. Aşa cum stilurile de viaţă se diferenţiază, similar are loc un proces de diferenţiere şi individualizare a fricilor. Greu de găsit un anume gen de teamă sau îngrijorare care să fie pusă numai pe seama unui singur factor. Teama de singurătate, pentru a lua un alt exemplu, sporeşte cu vîrsta, se accentuează în perioadele de îmbolnăvire. Sentimentul de singurătate are intensităţi maxime în România de azi pentru vîrstnicii săraci şi bolnavi din oraşe şi se manifestă mai mult în Moldova, decît în alte regiuni ale ţării. De ce Moldova? Poate tocmai pentru faptul că de aici au plecat foarte multe persoane, în timp scurt, la lucru în străinătate. În plus, poate fi constatat faptul că persoanele orientate fatalist ("totul în viaţă e determinat de soartă") sînt mai orientate spre teama de singurătate decît cele care cred în individ şi eficienţa acţiunilor lui ("fiecare îşi hotărăşte singur destinul"). Cel puţin acesta este tabloul pe care îl obţinem din analiza datelor cuprinse în ultimul Barometru de Opinie Publică realizat în toamna anului 2007. Desigur, un rol important în configurarea îngrijorărilor şi în evaluarea diferitelor riscuri revine mass-mediei. a consemnat Iaromira POPOVICI

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Tentativă de omor în trafic. Pietoni loviți intenționat cu mașina pe trotuar. Una dintre victime a fost ulterior înjunghiată
Doi bărbați au fost arestați preventiv sub acuzația de tentativă la omor după ce unul dintre ei a lovit în plin cu mașina doi pietoni care mergeau pe trotuar, iar cel de-al doilea s-a dat jos din autovehicul și a înjunghiat-o apoi pe una dintre victime
image
Prețurile de pe litoralul românesc au luat-o razna. Cât au ajuns să coste produsele obișnuite din supermarket
Luna mai este aproape de final iar comercianții de pe litoralul românesc pun la punct ultimele detalii pentru noul sezon de vacanțe. Chiar dacă turiștii nu se înghesuie deocamdată în stațiuni, multe afaceri deja și-au deschis porțile
image
Istoria romanțată a Hotelului Intercontinental, unde s-a filmat pelicula „Nea Mărin Miliardar" VIDEO
Simbol al Capitalei, Hotelul Intercontinental a fost inaugurat în luna mai a anului 1975. De-a lungul timpului, aici au înnoptat personalități ale lumii și tot aici s-a filmat pelicula „Nea Mărin Miliardar".

HIstoria.ro

image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.