Sursele sociale ale nesiguranţei

Publicat în Dilema Veche nr. 214 din 24 Mar 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- intervu cu Dumitru SANDU - S-au f─âcut sondaje pe tema fricii ├«n Rom├ónia?De ce se tem rom├ónii ├«n primul r├«nd, din perspectiva unor astfel de sondaje?Dincolo de pre┼úuri, de ce se mai sperie rom├ónii? Datele ultimului Eurobarometru din 2007 vorbesc despre o Rom├ónie ├«n care pe primul loc s├«nt ├«ngrijor─ârile legate de pre┼úuri, pensii ┼či alte aspecte economice. Pe locul doi s├«nt temerile legate de starea de s─ân─âtate ┼či de criminalitate. ┼×omajul ┼či problemele de locuire urmeaz─â ├«n ierarhie. ├Än seria ├«ngrijor─ârilor economice, cele referitoare la cheltuielile de ├«ntre┼úinere pentru locuin┼ú─â tind s─â se accentueze, conform datelor din Barometrul de Opinie Public─â. Exist─â un profil specific rom├ónilor, legat de pericole sau ├«ngrijor─âri? Nu, sau, mai exact, numai ├«n foarte mic─â m─âsur─â se manifest─â o astfel de specificitate. Starea de spirit asociat─â cu riscurile de via┼ú─â este foarte asem─ân─âtoare la rom├óni, maghiari, bulgari ┼či letoni. E vorba de societ─â┼úi ├«n care, la nivelul Uniunii Europene, aceasta este preponderent negativ─â. La nivelul lor, stocul social de mul┼úumire durabil─â - de genul "este bine ┼či va fi ┼či mai bine" - este foarte redus, manifest la sub 30% din popula┼úie. Spun "foarte redus" av├«nd ├«n vedere, la cel─âlalt pol, ┼ú─âri precum Danemarca, Finlanda, Olanda, Austria sau Luxemburg. Ponderea satisfac┼úiei durabile fa┼ú─â de via┼ú─â ├«n aceste ┼ú─âri este mult mai mare la peste 60% din popula┼úie. Se pare c─â societ─â┼úile parcurg stadii de evolu┼úie nu numai ├«n materie de economie, ci ┼či pe traiectoria st─ârilor de spirit, de la puternic negativ la puternic pozitiv. Spaimele, temerile sau fricile s├«nt clar asociate cu nivelul stadiului de tranzi┼úie pe drumul satisfac┼úiei durabile fa┼ú─â de via┼ú─â. Fricile economice s├«nt specifice societ─â┼úilor ├«n care starea de spirit referitoare la nivelul de via┼ú─â este preponderent negativ─â. Prin contrast, ├«n societ─â┼úile ├«n care aceasta este accentuat pozitiv─â, fricile de tip ne-economic s├«nt puternic manifeste. Temerile legate de s─ân─âtate, criminalitate ┼či de ┼čomaj s├«nt foarte puternice ├«n societ─â┼úi aflate ├«n stadii avansate ale tranzi┼úiei spre o stare de spirit dominat─â de mul┼úumire durabil─â. Omul obi┼čnuit nu judec─â ├«n termeni de economic sau social, ci mult mai concret, cu referire la boal─â, ┼čomaj, singur─âtate, achitare de credite, alimenta┼úie, ├«mb─âtr├«nire, moarte, pierderea locului de munc─â. Pe aceste teme particulare, ce ┼čtim despre fricile concet─â┼úenilor no┼čtri? Cu informa┼úie serioas─â fie din sondaje, fie din studii de caz de tip social, nu prea mult. ┼×tim, de exemplu, c─â preocuparea pentru starea de s─ân─âtate este puternic─â ├«n Rom├ónia, dar ├«n declin ├«n momentul actual fa┼ú─â de anii anteriori. De ce e a┼ča? Pentru c─â amenin┼úarea pre┼úurilor este mai puternic─â dec├«t cea a bolii ┼či pentru c─â ├«n sistemul de s─ân─âtate par s─â aib─â loc schimb─âri percepute pozitiv de c─âtre popula┼úie. ├Ängrijor─ârile particulare au o dinamic─â specific─â pe categorii de popula┼úie. Diferen┼úierile de v├«rst─â, pe medii reziden┼úiale, s├«nt foarte puternice. Desigur, nu v├«rsta ├«n sine sau faptul de a locui la sat sau la ora┼č explic─â aceste varia┼úii. Lor le s├«nt asociate alte diferen┼úieri, precum cele de venituri ┼či educa┼úie, relevante pentru configura┼úia problemelor sociale percepute, pentru natura ├«ngrijor─ârilor sau a spaimelor. ├Ängrijor─ârile fa┼ú─â de modul ├«n care func┼úioneaz─â sistemul de s─ân─âtate, de exemplu, au fost sistematic mai mari la v├«rstnicii din urban dec├«t la cei din rural, ├«n perioada 2004-2006, conform datelor din Eurobarometru. ├Än a doua parte a anului 2007, acela┼či sondaj indic─â o inversare a raporturilor, cu trecerea dominantei de ├«ngrijorare asupra problemelor institu┼úionale ale st─ârii de s─ân─âtate de la v├«rstnicii din urban la cei din rural. Indiferent de categoria de v├«rst─â, temerile legate de starea infrac┼úionalit─â┼úii se men┼úin constant mai mari la ora┼č dec├«t la sat. Pentru tineret, locuin┼úele ┼či ┼čomajul s├«nt principalele teme de ├«ngrijorare. Accentele s├«nt diferite ├«ns─â ├«ntre sat ┼či ora┼č: ┼čomajul ├«i preocup─â mai mult pe tinerii din rural, iar locuin┼úele - mai mult pe cei din urban. Ce mai conteaz─â pentru configura┼úia sentimentelor de fric─â ├«n societatea rom├óneasc─â ├«n afar─â de v├«rst─â, venit, educa┼úie ┼či mediul de locuire? Din ce ├«n ce mai mul┼úi factori. A┼ča cum stilurile de via┼ú─â se diferen┼úiaz─â, similar are loc un proces de diferen┼úiere ┼či individualizare a fricilor. Greu de g─âsit un anume gen de team─â sau ├«ngrijorare care s─â fie pus─â numai pe seama unui singur factor. Teama de singur─âtate, pentru a lua un alt exemplu, spore┼čte cu v├«rsta, se accentueaz─â ├«n perioadele de ├«mboln─âvire. Sentimentul de singur─âtate are intensit─â┼úi maxime ├«n Rom├ónia de azi pentru v├«rstnicii s─âraci ┼či bolnavi din ora┼če ┼či se manifest─â mai mult ├«n Moldova, dec├«t ├«n alte regiuni ale ┼ú─ârii. De ce Moldova? Poate tocmai pentru faptul c─â de aici au plecat foarte multe persoane, ├«n timp scurt, la lucru ├«n str─âin─âtate. ├Än plus, poate fi constatat faptul c─â persoanele orientate fatalist ("totul ├«n via┼ú─â e determinat de soart─â") s├«nt mai orientate spre teama de singur─âtate dec├«t cele care cred ├«n individ ┼či eficien┼úa ac┼úiunilor lui ("fiecare ├«┼či hot─âr─â┼čte singur destinul"). Cel pu┼úin acesta este tabloul pe care ├«l ob┼úinem din analiza datelor cuprinse ├«n ultimul Barometru de Opinie Public─â realizat ├«n toamna anului 2007. Desigur, un rol important ├«n configurarea ├«ngrijor─ârilor ┼či ├«n evaluarea diferitelor riscuri revine mass-mediei. a consemnat Iaromira POPOVICI

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.