Supereroi de România

Dodo NIȚĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 454 din 25-31 octombrie 2012
Supereroi de România jpeg

Într-o ţară în care, vreme de 25 de ani, au existat – la propriu – doar doi super-eroi: el – preşedinte al RSR, secretar general al PCR, comandant suprem al forţelor armate, ea – academician, doctor, inginer, e greu de imaginat că ar fi putut fi permisă existenţa altor supereroi, chiar şi în paginile revistelor de benzi desenate.

Supereroul este un personaj cu puteri supraomeneşti şi care, în principiu, îşi foloseşte aceste puteri pentru a proteja oamenii obişnuiţi. Supereroii au cîteva trăsături specifice: puteri nemăsurate sau/şi echipamente sofisticate; un cod moral puternic; identitate secretă; costume care le ascund identitatea şi-i diferenţiază între ei; o echipă de personaje secundare care le pun mai bine în evidenţă superputerile; duşmani cu (pe) care să-şi exerseze superputerile; un cartier general unde să-şi oblojească rănile; o poveste (mai mult sau mai puţin) secretă, despre cum şi-au căpătat superputerile.

Primul supererou din lume, Superman, bineînţeles, a fost inventat în timpul crizei mondiale, economice şi morale din anii ’30 de către doi artişti evrei, unul canadian – Joe Shuster – şi celălalt american – Jerry Siegel; dar prima sa aventură desenată nu va apărea decît în 1938, în paginile revistei Action Comics a editurii D.C. De atunci pînă astăzi, Superman şi toţi emulii săi au creat noua mitologie americană. Nu şi românească. În România antebelică, singurul supererou a fost Păcală. Avea o singură putere excepţională: agerimea minţii lui, cu care reuşea să păcălească boierii, hoţii, lacomii, zgîrciţii şi pizmaşii. În primii 25 de ani de comunism, supereroii eram chiar noi, proletarii anonimi, dar, nerecunoscători, nu apreciam acest lucru. În fine, în anii ’70, singurii ani de liberalizare economică şi socială din vremea comunismului, a apărut şi un fel de supererou socialist, Minitehnicus. Culmea e că el a fost desenat de un autor francez, José Cabrero Arnal (de origine spaniolă şi de orientare comunistă), dar inventat, totuşi, în redacţia noii reviste pentru pionieri, Cutezătorii, în căutarea unui personaj mascotă, aşa cum aveau toate marile reviste pentru copii din spaţiul francofon, Pif Gadget, Le Journal de Mickey, Tintin, Spirou etc.

Minitehnicus este un roboţel simpatic şi omnipotent, care face numai fapte bune. Din nasul său rotund ţîşneşte o rază laser, cu care poate tăia metalele cele mai dure sau... prăji un hotdog pentru amicul său Pif. Minitehnicus a fost desenat vreme de mai mulţi ani de către viitorul arhitect şi primar al Constanţei (în 1990), Radu Marian. La început, partenerii săi de aventuri erau Pif şi Hercule, ulterior puştiul Tiristor şi un alt roboţel, Liţă. Din păcate, pseudorevoluţia culturală a acelor vremuri şi-a produs efectele şi în microuniversul publicaţiilor pentru copii. Notorietatea lui Minitehnicus devenise prea mare: numeroase concursuri, tabere şi expoziţii îi purtau numele în mai toate şcolile din ţară. Chiar se propusese editarea unei reviste tehnice numite Minitehnicus, însă Nicolae Ceauşescu personal s-a opus, pentru că numele Minitehnicus îi suna latineşte. Minitehnicus nu era un personaj de propagandă ideologică, iar organele de partid nu au apreciat acest lucru, aşa încît i s-a interzis apariţia. Numele său însă nu a fost uitat, devenind un fel un sinonim pentru „meşter priceput la toate“ (conform Mariei Bercea, în Decît o revistă), iar ca dovadă stau astăzi mai multe mici firme de produse şi servicii tehnice, care se numesc „Minitehnicus SRL“.

La sfîrşitul anilor ’80, bine-cunoscutul autor BD Sandu Florea a fost expulzat din paginile revistelor pentru copii, pentru că depusese cerere de emigrare în Statele Unite, unde voia să-şi îndeplinească visul de a publica benzi desenate. Vreme de doi ani, el a trăit din pensia mamei sale şi a desenat aventurile unui supererou, Proteus, pe care să-l propună editurilor americane de profil, în momentul cînd va ajunge la New York. Aşa că, la schimbarea de regim din 1989, el avea deja pregătite cîteva zeci de planşe cu aventurile acestuia, material care a stat la baza editării primei reviste particulare de benzi desenate din România, Carusel, ai cărei patroni erau scriitorul Nicolae Frînculescu şi desenatorul însuşi. Gregory Proteus (numele său derivă din cuvîntul grecesc protos, care ar însemna „primul, primordial“) este un simplu fermier din Nevada. Asta pînă cînd, din ceruri, aterizează în curtea sa o frumoasă extraterestră, Faustina, de pe planeta Serpentia, şi-i dezvăluie faptul că în el s-a încarnat sufletul marelui preot Flavi şi, la pachet, toate superputerile acestuia: telepatia, invizibilitatea, telekinezia, teleportarea, controlul minţii altora etc. Aşa încît, volens-nolens, Proteus trebuie să plece pe planeta Serpentia pentru a o salva din ghearele „cefalopozilor zburători“ şi a „magotelor“ războinice. Proteus s-a bucurat de atît de mult succes la public, încît Sandu Florea a editat şi comic-book-ul Proteus (trei numere apărute, fiecare în cîte 15.000 de exemplare). Din păcate, cele două publicaţii, Carusel şi Proteus, şi-au încetat apariţia în 1992, cînd Sandu Florea a primit, în sfîrşit, viza de plecare definitivă în Statele Unite, iar Nicolae Frînculescu a emigrat şi el... în paradisul scriitorilor.

SuperIonescu vs Super-Costel

Următorul supererou, într-o ordine cronologică, se va naşte în România abia în 1996, în paginile noii reviste de benzi desenate Quadrat. SuperIonescu, desenat de Florin Bostan după un scenariu de Sorin Tudor şi colorat pe computer (o premieră în România acelor ani) de Radu Popovici, este „duşmanul Răului“, „ocrotitorul inocenţilor“, „spaima Antenielilor“ (nu, nu sînt cei la care vă gîndiţi, ci nişte „fiinţe extraterestre cu antene pe cap“), „descoperitorul Ciberispaţiului“ (adică „spaţiosul local în care specialiştii în cibernetică stau să bea bere), după cum este prezentat chiar de creatorii săi. Împreună cu colaboratorul său Robocap (de, în plină perioadă de tranziţie, specialiştii nu au mai avut fonduri să-i construiască şi corpul – sic!), SuperIonescu salvează Bucureştiul anului 2096 de invazia navetelor spaţiale... de bere, îl capturează pe răufăcătorul Cameleon care, evadat din penitenciarul interstelar Gherla-4, a furat salariile tuturor angajaţilor Poliţiei române şi, ca urmare, aceştia nu mai vor să muncească. Din păcate, inflaţia caracteristică economiei de tranziţie a ţării noastre a oprit apariţia revistei Quadrat după doar două numere.

Parcă geloşi pe bucureşteanul SuperIonescu, moldovenii de la Iaşi şi-au dorit şi ei un supererou. Şi l-au avut pe Costel. Super-Costel. Caricaturistul Lucian Amarii de la Ziarul de Iaşi, după un stagiu prin redacţii americane de vreo doi ani, l-a imaginat în 1998 pe Super-Costel, „Omul-motan“, care şi-a căpătat puterile superpisiceşti atunci cînd mîrtanul său Serioja l-a muşcat, pentru că l-a prins trişînd la poker. Şi-a dat seama că are aceste puteri cînd a început să se scarpine după ureche cu piciorul, iar pe stradă să întoarcă privirile după pisici. Printre numeroasele-i puteri se numără şi aceea de a se conversa, direct prin ecranul televizorului, cu... Amedeea Escu.

Costel are şi-un costum pe măsură: bască cu urechi de carton, mănuşi de sudură cu gheare, simbolul omului motan imprimat pe maiou şi o pereche de chiloţi roşii traşi peste pantaloni (exact ca Superman). El este înconjurat de o galerie de personaje secundare simpatice, care îi pun în valoare atît supranaturalul său şarm, cît mai ales puterile-i extraordinare: domnişoara Veta, iubirea sa secretă, tanti Varvara şi nenea Pandele, vecinii de bloc şi mai ales cei doi motani ai săi Serioja şi Arnold, adevăraţi Robini (atunci cînd nu se supără la partidele de poker pe care, cu puterile-i nemaivăzute, Costel le cîştigă întotdeauna).

Iar duşmani îi sînt, uneori, plutonierul Păstaie şi desenatorul însuşi, Jup (numele de cod al caricaturistului Lucian Amarii), împotriva căruia s-a revoltat de mai multe ori, ameninţîndu-l că-i părăseşte banda desenată. Ba chiar s-a răsculat odată şi le-a instigat şi pe celelalte personaje să redenumească banda desenată în care apărea săptămînal „Banda lui Costel“, sătul fiind de titlul „Banda lui Jup“, de parcă ce mare supererou e şi Jup ăsta. Bineînţeles, şi Super-Costel a salvat lumea, lumea din blocul în care locuieşte, de şoricelul meloman de la subsolul blocului sau de Confreria Pisicilor Negre, o organizaţie „mîtzonică“ secretă, condusă de marele serenissim Şmuckie şi care, la fel ca în bancurile cu Radio Erevan, nu voia s-o ucidă pe doamna Crudella, ci s-o salveze de nepoţii ei, care-i puseseră gînd rău, ca să-i moştenească averea. Aventurile desenate ale lui Costel îi farmecă pe cititorii Ziarului de Iaşi de peste 12 ani şi, de curînd, datorită Internetului (www.supercostel.ro), pe toţi pasionaţii de benzi desenate din ţară.

Harap Alb Continuă

În ţara lui Caragiale, era normal ca nici măcar supereroii din benzi desenate să nu fie (prea) luaţi în serios. România rămîne, din fericire, şi ţara lui Ion Creangă, iar basmul lui Harap Alb este unul dintre miturile fondatoare ale poporului nostru, imortalizat pe hîrtie de hîtrul povestitor, în a doua jumătate a secolul al XIX-lea. Personajul Harap Alb a supravieţuit tumultuosului secol XX, adaptîndu-se actualităţii prin piese de teatru, desene animate, un film artistic de lungmetraj (De-aş fi Harap Alb, cu Florin Piersic în rolul titular), un album de benzi desenate, În lumea lui Harap Alb, pentru care autorul său, Sandu Florea, a primit un premiu european la Congresul SF de la Stresa, Italia, şi chiar un cîntec interpretat în anii ’80 de Margareta Pîslaru (pe linia melodică de la Gingis Han). Era firesc, deci, ca în primul secol al celui de-al treilea mileniu, o nouă generaţie de tineri artişti să reinterpreteze basmul lui Harap Alb, folosind însă ingredientele artistice şi universul ideatic specifice vîrstei lor şi a cititorilor de astăzi.

Într-adevăr, consumatori de comics-uri şi filme americane, era imposibil ca ei să nu remarce similitudinile dintre companionii lui Harap Alb şi supereroii americani: Gerilă îngheaţă totul în jur cu răsuflarea sa, precum Iceman; Păsări-Lăţi-Lungilă se poate lungi pînă la cer, ca Plastic Man, iar Ochilă se descurcă mai bine cînd are ochiul închis, exact ca Daredevil. În ceea ce-l priveşte, Harap Alb nu are puteri supraomeneşti, dacă nu socotim iscuţimea minţii sale, dar conflictul cu Spînu este de acelaşi tip manihean (bine vs rău) aşa cum găsim în toate comics-urile americane. Asigurîndu-şi serviciile unui desenator de excepţie, avînd puteri artistice cu adevărat supranaturale, Andrei Moldovan, editorii noii reviste de benzi desenate Harap Alb Continuă, al cărui prim număr tocmai a apărut la sfîrşitul lui octombrie, se prezintă astăzi în faţa cititorilor români de comics şi, în general, a amatorilor de aventuri desenate, cu un nou produs, în egală măsură cultural şi de entertainment: Harap Alb reloaded.

A început, în sfîrşit, epoca supereroilor specifici autohtoni?

Dodo Niţă este autorul Istoriei benzii desenate româneşti, Vellant, 2010, şi al Dicţionarului benzii desenate din România, MJM, 2006. Ultima carte apărută, Monografia Burschi, Studis, 2011. 

Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.
Immanuel Kant  Aquatint silhouette  Wellcome V0003180 jpg
Cît de mult ne pot consola filosofii?
Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă.
5832910afis jpg
În plină stradă
Arta publică din România este prea puțin susținută, reglementată sau mediată, fapt ce relevă porozitatea comprehensiunii și receptării conceptului, zdruncinînd atît semnificația, cît și scopurile artei înseși.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ca exagerare
„În artă, cînd nu știm ce vedem, reacționăm prin exagerare”.
p 10 Guerrilla Girls WC jpg
Eco-activismul și arta
Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.
p 11 WC jpg
Palimpseste temporare
La urma urmei, armele artiștilor și ale activiștilor sînt aceleași, iar salvarea se află în mîinile și în conștiința noastră.
Racism is not patriotism sign in Edison, NJ jpg
Rasismul ca reacție a publicului cinefil
Cert este că, în ultimii ani, mainstream-ul hollywoodian traversează o încercare de emancipare, prin care vrea să se dezică de vechile obiceiuri.
index jpeg 2 webp
Curaj
Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.
p 13 Ashraf Fayadh YouTube jpg
Cuvintele, mai puternice decît dictatorii
Fiindcă adevărul cuvintelor noastre vorbește despre libertate, pe cînd adevărul cuvintelor dictatorilor vorbește despre frică.
p 14 J K  Rowling jpg
Voldemort pe Twitter?
J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.
E cool să postești jpeg
Lucrurile bune, trecute cu vederea
Potrivit lui Leibniz, răul există în lume, însă doar relativizîndu-l îl putem transforma într-un instrument prin care putem conștientiza și construi binele, care este, de altfel, singura cale pentru progres.
index jpeg webp
Cum și de ce să găsești partea plină a știrii
ar dacă mai devreme vorbeam despre libertatea jurnaliștilor sau a editorilor de a alege ce știri dau mai departe, nu trebuie să uităm că și publicul are libertatea să aleagă. Important e să aibă de unde alege.
Cloud system moving into Chatham Sound png
Depinde doar de noi
Altă veste bună din 2022 vine tot din emisfera sudică. În unele zone din Marea Barieră de Corali din Oceanul Pacific, cercetătorii au observat o însănătoșire și o extindere a recifurilor de aici.
p 11 WC jpg
Liberul-arbitru și paradoxul „poluării bune”
Dar chiar și dacă nu vrem să facem nimic, partea plină a paharului este că noi avem șanse bune să murim de moarte bună, în aproape aceleași condiții climatice în care am trăit.
p 12 Tarkovski, Nostalgia jpg
Pandemie cu final ca-n filme
Am strîns puncte din tot felul de grozăvii ale pandemiei, așteptînd vaccinul, așteptînd remediul, așteptînd vestea eliberatoare. Și, în cele din urmă, am cîștigat, tancul american a apărut.
p 13 M  Chivu jpg
Copilul călare pe porc sau falsul conflict dintre tradiție și modernitate
Generația mea poate a făcut mai multe sau mai puține. Am făcut ce am putut. Însă viitorul este deja aici. Iar cei care pot prelua ștafeta sînt și ei aici.
06F2AB41 2CE7 4E53 9857 4D9205D89939 1 201 a jpeg
2022, cu bune
Gura mea de aer: cu acel zîmbet curat, te privește fix în ochi și, pe un ton apăsat, îți spune: „Tati, te iubesc!”.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.