Summit-ul de la Sibiu, văzut de sibieni

Oana CIUCĂ LÁZÁR
Publicat în Dilema Veche nr. 780 din 31 ianuarie – 6 februarie 2019
Summit ul de la Sibiu, văzut de sibieni jpeg

La șase săptămîni după Brexit și cu două săptămîni înainte de alegerile europarlamentare, la Sibiu se va trasa drumul pe care se angajează Europa, după ce Marea Britanie va fi părăsit UE. De Ziua Europei, pe 9 mai, 27 de şefi de stat şi de guvern ai ţărilor europene, 36 de delegaţii oficiale, 400 de invitaţi de rang înalt şi aproximativ 800 de jurnalişti vor fi prezenți în Sibiu. După 12 ani de cînd a fost pus pe harta Europei ca oraș al culturii, fosta Capitală Culturală Europeană devine pentru o zi capitala politică a Uniunii Europene. E un moment-cheie pentru Sibiu, care poate fi privit acum ca un centru de politică alternativă pro-europeană. E momentul cînd se schimbă balanța de vizibilitate politică asupra României și se înclină către zona de centru a țării. Aproape paradoxal, pentru unii, cum un orășel mic asemenea Sibiului poate să devină atît de important din punct de vedere politic. Însă deloc surprinzător pentru comunitatea sibiană care e obișnuită, din 2007 încoace, să găzduiască evenimente importante la nivel european, de la Marea Adunare Ecumenică din septembrie 2007 (unde au fost invitați peste 2500 de delegați oficiali ai tuturor bisericilor europene) pînă la fiecare ediție a Festivalului Internațional de Teatru, care aduce anual mii de turiști și oaspeți de seamă.

Va fi o mare responsabilitate, dar și o mare provocare pentru Sibiu, spun localnicii. Dinspre „Zona liberă de corupție“, unde în fiecare zi se întîlnesc oamenii la protestul „Vă vedem“, părerile merg în aceeași direcție. Summit-ul de la Sibiu este un reper de orientare în plus pentru societatea noastră, într-un moment în care avem tot mai mult nevoie de repere.

Am întrebat, la întîmplare, oameni de pe stradă de ce cred că a fost ales orașul Sibiu să fie gazda summit-ului european. Pe nimeni nu a pus pe gînduri întrebarea, iar răspunsurile au fost: pentru că este orașul identitar pentru conștiința europeană, pentru că de aici vine președintele Klaus Iohannis, pentru că Jean-Claude Juncker are o afinitate pentru acest oraș, mai ales că Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană în timp ce el era prim-ministru al Luxemburgului (cele două orașe au împărțit atunci acest titlu), pentru că este un oraș multicultural sau pentru că Sibiul are potențial și experiență în organizarea de evenimente europene.

Bineînțeles, am întîlnit și oameni care au auzit la știri că Sibiul va fi gazda unui mare eveniment european, însă nu se intersectează neapărat cu cotidianul lor. Cu toate astea, sentimentul de mîndrie apare imediat cînd vezi că orașul în care tu locuiești este în presa internațională, în știrile momentului la nivel european, și că aici se va hotărî destinul Europei pentru următoarele decenii. Este pentru a doua oară, la nivel internațional, cînd Sibiul este iarăși asociat cu Europa.

Cu trei luni înainte de summit, autoritățile anunță că sînt pregătite pentru importantul eveniment care se va desfășura în clădirea Primăriei Sibiu, situată în centrul istoric al orașului. Ce i drept, aceasta fusese și principala nedumerire a comunității active din Sibiu, care se întreba, în mediul online și nu numai, în ce clădire o să găzduiască Sibiul o asemenea întîlnire de grad înalt, avînd în vedere că lipsa unor spații noi, moderne, adecvate pentru evenimente ample, este una dintre problemele mereu aduse în actualitate. Drept urmare, Primăria Sibiu și-a asumat găzduirea summit-ului european în curtea interioară a clădirii și a demarat în 2018 o serie de lucrări de reparații și întreținere. Străzile, piețele și zidurile istorice din centrul Sibiului au fost reparate cu această ocazie, deși nu mai fuseseră recondiționate dinainte de 2007. La parter, în curtea interioară a Primăriei, unde va avea loc întîlnirea informală dintre liderii Europei, au fost făcute de asemenea reparații și modificări. Totodată, autoritățile s-au ocupat și de investiții la Spitalul Județean Sibiu, în special secțiile care deservesc cazurile de urgență, la aeroportul sibian, dar și de implementarea unui amplu sistem de supraveghere video în oraș.

La nivel academic și cultural, lucrurile sînt clare și reprezentanții instituțiilor au deja în plan programe culturale, conferințe și simpozioane, pentru a profita cît mai mult de vizibilitatea europeană. Tot în acest an, Sibiul poartă și titlul de Regiune Gastronomică Europeană, iată, un bun moment de promovare a gastronomiei locale, mai ales că or să fie în oraș aproape o mie de jurnaliști.

Localnicii vorbesc și de reversul medaliei. Unii dintre ei deja se gîndesc la un city break în altă parte, pentru că orașul o să fie sufocat, mai ales că deja de acum nu mai sînt locuri de cazare în hotelurile centrale și pensiuni. Presiunea va fi mare și din punct de vedere mediatic, iar operatorii din sectorul economic, cultural și turistic se așteaptă la efecte atît pe termen scurt, cît și pe termen lung în urma summit-ului de la Sibiu. Întrebarea nu mai e acum dacă Sibiul se va descurca să facă față acestei mari provocări, ci cît de mult va reuși Sibiul să profite de pe urma acestei mari șanse. Sau: cum va arăta Sibiul în 2029, la zece ani după ce a găzduit summit-ul european? 

Oana Ciucă Lázár este corespondent Radio România Cultural la Sibiu.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Lunetistul Wali FOTO Ashleigh Stewart Twitter webp
Celebrul lunetist Wali revine în Ucraina. Principala sarcină a unității pe care o va comanda
Wali a mers în Ucraina, la începutul lunii martie pentru a sprijini armata Kievului, iar după aproape două luni și mai multe misiuni, lunetistul a ajuns acasă, la soția și fiul său. În prezent, celebrul lunetist s-a întors pe front cu o nouă sarcină.
Patriarhul Kirill FOTO EPA-EFE
Patriarhul Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe din Rusia, are COVID-19
Biserica a precizat că Kirill, în vârstă de 75 de ani, și-a anulat toate călătoriile și evenimentele planificate, deoarece suferă de „simptome severe” care necesită repaus la pat și izolare. Aceasta a precizat că starea sa de sănătate este „satisfăcătoare”.
Brexit FOTO Shutterstock
Franța, despre situația economică din Marea Britanie: Plătește prețul pentru ieșirea din Europa
Ministrul francez al Finanțelor, Bruno Le Maire, a declarat vineri că este îngrijorat de situația economică din Marea Britanie, unde planul premierului Liz Truss de reducere uriașă a impozitelor a dezlănțuit haosul pe piețele financiare.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.