Summit-ul de la Sibiu, văzut de sibieni

Oana CIUCĂ LÁZÁR
Publicat în Dilema Veche nr. 780 din 31 ianuarie – 6 februarie 2019
Summit ul de la Sibiu, văzut de sibieni jpeg

La șase săptămîni după Brexit și cu două săptămîni înainte de alegerile europarlamentare, la Sibiu se va trasa drumul pe care se angajează Europa, după ce Marea Britanie va fi părăsit UE. De Ziua Europei, pe 9 mai, 27 de şefi de stat şi de guvern ai ţărilor europene, 36 de delegaţii oficiale, 400 de invitaţi de rang înalt şi aproximativ 800 de jurnalişti vor fi prezenți în Sibiu. După 12 ani de cînd a fost pus pe harta Europei ca oraș al culturii, fosta Capitală Culturală Europeană devine pentru o zi capitala politică a Uniunii Europene. E un moment-cheie pentru Sibiu, care poate fi privit acum ca un centru de politică alternativă pro-europeană. E momentul cînd se schimbă balanța de vizibilitate politică asupra României și se înclină către zona de centru a țării. Aproape paradoxal, pentru unii, cum un orășel mic asemenea Sibiului poate să devină atît de important din punct de vedere politic. Însă deloc surprinzător pentru comunitatea sibiană care e obișnuită, din 2007 încoace, să găzduiască evenimente importante la nivel european, de la Marea Adunare Ecumenică din septembrie 2007 (unde au fost invitați peste 2500 de delegați oficiali ai tuturor bisericilor europene) pînă la fiecare ediție a Festivalului Internațional de Teatru, care aduce anual mii de turiști și oaspeți de seamă.

Va fi o mare responsabilitate, dar și o mare provocare pentru Sibiu, spun localnicii. Dinspre „Zona liberă de corupție“, unde în fiecare zi se întîlnesc oamenii la protestul „Vă vedem“, părerile merg în aceeași direcție. Summit-ul de la Sibiu este un reper de orientare în plus pentru societatea noastră, într-un moment în care avem tot mai mult nevoie de repere.

Am întrebat, la întîmplare, oameni de pe stradă de ce cred că a fost ales orașul Sibiu să fie gazda summit-ului european. Pe nimeni nu a pus pe gînduri întrebarea, iar răspunsurile au fost: pentru că este orașul identitar pentru conștiința europeană, pentru că de aici vine președintele Klaus Iohannis, pentru că Jean-Claude Juncker are o afinitate pentru acest oraș, mai ales că Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană în timp ce el era prim-ministru al Luxemburgului (cele două orașe au împărțit atunci acest titlu), pentru că este un oraș multicultural sau pentru că Sibiul are potențial și experiență în organizarea de evenimente europene.

Bineînțeles, am întîlnit și oameni care au auzit la știri că Sibiul va fi gazda unui mare eveniment european, însă nu se intersectează neapărat cu cotidianul lor. Cu toate astea, sentimentul de mîndrie apare imediat cînd vezi că orașul în care tu locuiești este în presa internațională, în știrile momentului la nivel european, și că aici se va hotărî destinul Europei pentru următoarele decenii. Este pentru a doua oară, la nivel internațional, cînd Sibiul este iarăși asociat cu Europa.

Cu trei luni înainte de summit, autoritățile anunță că sînt pregătite pentru importantul eveniment care se va desfășura în clădirea Primăriei Sibiu, situată în centrul istoric al orașului. Ce i drept, aceasta fusese și principala nedumerire a comunității active din Sibiu, care se întreba, în mediul online și nu numai, în ce clădire o să găzduiască Sibiul o asemenea întîlnire de grad înalt, avînd în vedere că lipsa unor spații noi, moderne, adecvate pentru evenimente ample, este una dintre problemele mereu aduse în actualitate. Drept urmare, Primăria Sibiu și-a asumat găzduirea summit-ului european în curtea interioară a clădirii și a demarat în 2018 o serie de lucrări de reparații și întreținere. Străzile, piețele și zidurile istorice din centrul Sibiului au fost reparate cu această ocazie, deși nu mai fuseseră recondiționate dinainte de 2007. La parter, în curtea interioară a Primăriei, unde va avea loc întîlnirea informală dintre liderii Europei, au fost făcute de asemenea reparații și modificări. Totodată, autoritățile s-au ocupat și de investiții la Spitalul Județean Sibiu, în special secțiile care deservesc cazurile de urgență, la aeroportul sibian, dar și de implementarea unui amplu sistem de supraveghere video în oraș.

La nivel academic și cultural, lucrurile sînt clare și reprezentanții instituțiilor au deja în plan programe culturale, conferințe și simpozioane, pentru a profita cît mai mult de vizibilitatea europeană. Tot în acest an, Sibiul poartă și titlul de Regiune Gastronomică Europeană, iată, un bun moment de promovare a gastronomiei locale, mai ales că or să fie în oraș aproape o mie de jurnaliști.

Localnicii vorbesc și de reversul medaliei. Unii dintre ei deja se gîndesc la un city break în altă parte, pentru că orașul o să fie sufocat, mai ales că deja de acum nu mai sînt locuri de cazare în hotelurile centrale și pensiuni. Presiunea va fi mare și din punct de vedere mediatic, iar operatorii din sectorul economic, cultural și turistic se așteaptă la efecte atît pe termen scurt, cît și pe termen lung în urma summit-ului de la Sibiu. Întrebarea nu mai e acum dacă Sibiul se va descurca să facă față acestei mari provocări, ci cît de mult va reuși Sibiul să profite de pe urma acestei mari șanse. Sau: cum va arăta Sibiul în 2029, la zece ani după ce a găzduit summit-ul european? 

Oana Ciucă Lázár este corespondent Radio România Cultural la Sibiu.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Un oraș din România se află în topul celor mai ieftine orașe din Europa de vizitat în 2024. Pe ce poziție s-a clasat
De la Lisabona până în capitala Lituaniei, în urma unei analize făcută de specialiștii englezi, a reieșit o listă cu cele mai accesibile orașe europene pentru turism de weekend, printre care se află și unul din România.
image
Păţania de groază a unor nemți. Au rămas suspendaţi cu autorulota deasupra unei prăpăstii. „Dacă făceau asta românii în Germania...“
Salvamontiştii din Neamţ, care acţionează în zona masivului Ceahlău, au dat detalii despre o misiune care i-a avut în prim-plan pe membrii unei familii germane.
image
Turist speriat de prețurile din centrul unui mare oraș din România: „E prea mult“
Restaurantele, terasele și barurile reprezintă, fără îndoială, puncte importante de atracție pentru foarte mulți turiști. Cu toate acestea, mulți dintre ei se lovesc de prețurile piperate din marile orașe ale României.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.