Suflete în noapte

Kent HARUF
Publicat în Dilema Veche nr. 778 din 17-23 ianuarie 2019
Suflete în noapte jpeg

Diane avea mereu grijă de casă. Fac și eu ce pot.

Tot arată bine, a spus ea. Fac și eu ce pot.

Tot bine arată, a spus ea. N-am mai fost aici de ani de zile.

S-a uitat pe fereastră în curtea laterală unde noaptea se înstăpînea și pînă în bucătărie, unde o lumină strălucea deasupra chiuvetei și a bufetului. Totul era curat și ordonat. El o privea. Era o femeie frumoasă, totdeauna o socotise așa. În tinerețe avusese părul negru, dar acum era slab și tuns scurt. Era în continuare suplă, doar talia și șoldurile i se îngreunaseră un pic.

Pesemne te întrebi ce caut aici, a spus ea.

Păi, nu cred că ai venit pînă aici ca să-mi spui că locuința mea arată bine.

Nu. Vreau să-ți fac o sugestie.

A?

Da. Un fel de propunere.

Bine.

Nu o cerere în căsătorie.

Nici la asta nu mă gîndeam.

Dar e o întrebare cam în genul căsătoriei. Dar nu știu dacă pot acum. M-a cam luat tremuratul. E ca o căsătorie, nu?

Ce anume?

Tremuratul.

Poate fi.

Da. Păi, hai c-o s-o spun.

Te ascult, a spus Louis.

Mă întrebam dacă ai vrea să vii pe la mine din cînd în cînd să dormi cu mine.

Ce? Cum adică?

Adică sîntem amîndoi singuri. Am stat așa de prea multă vreme. Ani. Mă simt singură. Mă gîndesc că poate și tu. Mă-ntrebam dacă vrei să vii și să dormi cu mine noaptea. Și să vorbim.

S-a uitat lung la ea, a privit-o, curios, de acum, prudent.

Nu spui nimic. Te-am lăsat fără grai?

Cred că da.

Nu vorbesc despre sex.

Mă întrebam.

Nu, nu sex. Nu așa văd lucrurile. Cred că mi-am pierdut demult orice impuls sexual. Mă gîndeam să trecem împreună noaptea. Și să stăm în pat, la căldură, prietenește. Să stăm întinși în pat împreună și tu să rămîi peste noapte. Noaptea e cel mai rău. Nu i așa?

Ba da, așa e.

Ajung să iau pastile ca să dorm și citesc pînă tîrziu și apoi mă simt buimacă a doua zi. Nu sînt bună de nimic, nici pentru mine, nici pentru alții.

Mi s-a întîmplat și mie.

Dar cred că aș putea să dorm din nou dacă ar mai fi cineva cu mine în pat. Cineva drăguț. Apropierea. Să stai de vorbă noaptea, pe întuneric.

A aștepta.

Ce zici?

Nu știu. Cînd ai vrea să începem?

Cînd vrei tu. Dacă... dacă vrei. Săptămîna asta.

Lasă-mă să mă gîndesc.

Bine. Dar vreau să mă suni în ziua în care vii, dacă o să se-ntîmple. Ca să știu să te aștept.

Bine.

Aștept un semn de la tine.

Și dacă sforăi?

Dacă sforăi, sforăi, sau te lași.

El a rîs. Asta ar fi o premieră. 

(fragment din romanul apărut la Pandora M, 2017, traducere de Paul Slayer Grigoriu)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
O pisică gestantă a venit singură la ușa spitalului. Medicii veterinari au ajutat-o să nască VIDEO
Spitalul veterinar Arcadia Vet din Iași a avut parte de un eveniment neașteptat marți, 9 aprilie 2024. O pisică a venit la ușa așezământului medical, iar urmarea a uimit pe toată lumea.
image
Cum ar putea riposta Iranul la atacul israelian asupra consulatului său de la Damasc. Scenarii și implicații
Publicația The Conversation l-a consultat pe expertul în materie de securitate și fost oficial american în domeniul contraterorismului Javed Ali pentru a schița potențiale scenarii și implicații pentru Orientul Mijlociu al unui eventual atac iranian de represalii pe teritoriu israelian.
image
O adolescentă s-a dus la Urgențe cerând să i se facă un avort. Reacția ei după refuz a lăsat-o pe doctoriță în lacrimi
O elevă de 17 ani s-a prezentat la Urgența Spitalului Județean Suceava și a cerut să i se facă un avort. Refuzul doctoriței a dus la deznodământ neașteptat.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.