Succesul? "S─â fie la ei, acolo!"

Publicat în Dilema Veche nr. 110 din 2 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

A vorbi despre succes la rom├óni e totuna cu: 1) a striga, arghezian, ├«ntr-o pe┼čter─â goal─â, ┼či 2) a vorbi de funie ├«n casa sp├«nzuratului. At├«t de mult s-a glosat pe seama truismelor care ne vin ├«n minte acum, ├«nc├«t ce ar trebui s─â fac eu ├«n cele ce urmeaz─â ar fi un soi de reeditare a bancului cu nebunii care fac un concurs de poante: cum fiecare dintre ei le ┼čtia pe toate, pe de rost, b─âie┼úii le-au numerotat, astfel ├«nc├«t simpla emisie sonor─â a numeralului - 7, 18, 45 etc. - era mai mult dec├«t suficient─â pentru a declan┼ča hohotele de r├«s ale veselei asisten┼úe. Ia s─â vedem. Spun, prin urmare, o serie de nume ┼či concepte: Miori┼úa - fatalism - Max Weber, ethosul protestant, concuren┼úa ┼či succesul - Lefter Popescu ┼či norocul invers - Capra vecinului - Mihai Ralea, sociologia succesului - miliardarii de carton... Nu-i a┼ča c─â v-a┼úi prins de tot ce vreau s─â zic? Pot s─â-nchid pr─âv─âlia ┼či s─â m─â duc acas─â. E limpede c─â, recunosc├«ndu-ne cu m├«ndrie ┼či patos ├«n postura ciobanului superortoman, am acceptat ideea reu┼čitei ca pe-o ghilotin─â, ca pe mireasa cu coasa, de vreme ce - e lucru ┼čtiut - la rom├óni a avea e una cu a gre┼či, a p─âstra va s─â zic─â a risca degeaba, a str├«nge bani (ca la┼úul pe g├«t) egal a sufoca, pentru c─â, ├«n general, ceea ce conteaz─â p├«n─â la urm─â e s─âr─âcia cinstit─â, nu succesul deochiat ┼či, oricum, resim┼úit ca efemer. E mult mai sigur nimicul dec├«t preaplinul. Preaplinul ne st├«njene┼čte, ne creeaz─â complica┼úii, ne oblig─â la dezvoltare, g├«ndire, strategie, investi┼úie, ├«n timp ce noi ne sim┼úim bine numai ├«n improviza┼úie, pompierism, la mica plesneal─â, ├«n dulcea ┼úig─ânie. Ceea ce reprezint─â munca, performan┼úa, concuren┼úa, acumularea - la catolici ┼či protestan┼úi - va s─â zic─â tot at├«tea mofturi oneroase ┼či periculoase la ortodoc┼čii ce, cu slav─â mioritic─â, s├«ntem. Replica eroului din snoava cu Ion, Dumnezeu ┼či capra lui Gheorghe este de-o stupefiant─â, gigantic─â stupiditate: eu, Doamne, nu vreau nimic pentru mine. Mi-ajunge c├«t n-am. Dar f─â s─â moar─â ┼či capra lui Gheorghe, vecinul meu! At├«t. ├Än rest, l─âs─âm totul ├«n seama norocului. ┼ói-ai g─âsit: eu ┼či noroc, exclam─â afanisit fatalismul ├«mpieli┼úat ├«n Lefter Popescu. To┼úi zeii au murit, numai norocul a r─âmas, exclam─â extatic personajul nostru ├«nainte de-a constata c─â totul e viceversa. ├Än sf├«r┼čit, cum n-am chef s─â m─â coco┼ú pe scaune ca s─â extrag din rafturile de sub tavan scrierile lui Ralea, unde se afl─â eseul s─âu despre sociologia succesului, prefer s─â citez din interviul acordat de Gabriel Liiceanu lui Ovidiu ┼×imonca ├«n nr. 47 al Observatorului cultural urm─âtorul pasaj: "N-am barat calea nim─ânui, n-am oprimat pe nimeni, nu mi-am f─âcut clientel─â, nu am lingu┼čitori, nu am curte, n-am pus monopol pe nimic, n-am f─âcut ga┼čc─â cu nimeni, n-am organizat execu┼úii publice. De unde atunci at├«ta ur─â? O ur─â dens─â, agresiv─â, cu scr├«┼čnet din din┼úi, merg├«nd, nu m─â ├«ndoiesc, p├«n─â la dorin┼úa de a fi evacua┼úi urgent din via┼ú─â. ┼ĄIe┼či┼úi naibii mai repede din scen─â, c─â lumea nu poate s─â vad─â ce grozavi s├«ntem din cauza voastr─â!├é┬╗. ─ésta e sub-tonul pe care ├«l percep ├«n corul m├«r├«ielilor ┼či invectivelor de tot soiul. ┼×i trebuie s─â ┼čti┼úi c─â ura asta ├«mi face, p├«n─â la urm─â, mare pl─âcere: e un semn al deplinei reu┼čite, este m─âsura rom├óneasc─â a succesului. ├Än Rom├ónia, p├«n─â nu e┼čti ur├«t, nu exi┼čti. Ura ┼či invidia pot fi devastatoare ┼či, ├«n toate cazurile de care vorbim, ele s├«nt m─âsura exact─â a incapacit─â┼úii de a admira ┼či a iubi. Oamenii ─â┼čtia s├«nt, crede-┼úi-m─â, profund neferici┼úi." Aud? Ce bine ne sim┼úim ├«n nimicnicie, ce simplu ┼či eficient func┼úioneaz─â (┼či) la noi principiul dup─â care a good indian is a dead indian! De mor┼úi, numai de bine, de la Nichita la Cristian Popescu ┼či de la Virgil Mazilescu la Ion Stratan. M─âcar de-ar da to┼úi reu┼či┼úii col┼úul c├«t mai repede, s─â r─âm├«n─â scena goal─â, nu-i a┼ča? Cum ne bucur─âm de succesele alor no┼čtri, c├«nd s├«nt peste hotare, ┼či cum ne ├«ncrunt─âm de iute c├«nd se-ntorc s─â-┼či plimbe pe aici ├«mplinirea! Tot ce e bine - "s─â fie la ei, acolo!". Iar ├«n final, dup─â debitarea fabulei disolutive, invariabil vine morala: "n-a fost s─â fie" ┼či "ca la noi, la nimenea". Bun. Venind acum la succesul ├«n cultur─â, s─â mai not─âm trei constante. Unu. El, c├«nd este, e ca ┼či c├«nd n-ar fi. Tot ce-a str─âlucit cu asupr─â de m─âsur─â ├«n antumitate e de┼čert─âciunea de┼čert─âciunilor. Cum ├«n cultur─â numai posteritatea d─â m─âsura valorii, rezult─â c─â, din c├«t dispari mai devreme, dintr-at├«ta ai ┼čanse ca urm─âtoarele genera┼úii s─â-┼úi descopere mai abitir valoarea. Ionel Teodoreanu ┼či Gellu Naum. Cezar Petrescu ┼či Max Blecher. Delavrancea ┼či Mateiu I. Caragiale. Mi┼ču V─âc─ârescu ┼či Labi┼č, N. Batzaria ┼či Radu Petrescu. ├Äntre valoare ┼či reu┼čit─â este nevoie de-o moarte (pardon, o "nunt─â cosmic─â") spre a se zidi prestigiul. Doi. Apropo de prestigiu, el e una cu insuccesul. Semnul succesului este puterea, puterea care produce panic─â, spaim─â, nicidecum respectul, cel care na┼čte, dimpotriv─â, compasiune. Prestigiul e minunat, adic─â demn de mil─â, ├«n vreme ce puterea e fioroas─â, adic─â venerabil─â. Cu puterea te ├«mbe┼úi, cu prestigiul te resemnezi. Trei. Puterea succesului ┼úine de colectivism. Prin ura socialist─â pe care o genereaz─â, reu┼čita coaguleaz─â, solidarizeaz─â. Dimpotriv─â, binele atomizeaz─â, iar succesul este un semn distinct de individualitate, o marc─â, un blazon. Alergia rom├ónului gregar fa┼ú─â de succesul individual este alt semn de "sobornicitate" disolutiv─â, de instinct de turm─â, dar ┼či o mentalitate de loser, nu de winner, incapabil s─â g├«ndeasc─â pozitiv altfel dec├«t ├«n termeni de... negativitate. Mi-e team─â c─â, p├«n─â la respectul sincer al individualit─â┼úii ├«mplinite, mai avem cale de un veac de normalitate. P├«n─â atunci, ca s─â te impui de unul singur, e limpede c─â trebuie mai ├«nt├«i s─â te expui urii cvasigenerale. ┼×i, cum bine spune Gabriel Liiceanu, din c├«t ura este mai dens─â (vezi p─âltini┼čofobia, care constituie, de departe, nota dominant─â a pie┼úei noastre de idei post-'89) dintr-at├«t trebuie s─â ai con┼čtiin┼úa propriei valori. Sigur c─â nu e normal, dar e real.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.