Suburbie sau ora┼č?

Florin ONCESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 225 din 7 Iun 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Montr├ęal-ul are multe din caracteristicile unui ora┼č european. Ora┼č compact, din centru p├«n─â la margini, str─âzi cu trotuare, metrou, autobuze... Dar e amplasat pe continentul american, iar fenomenul suburbiilor nu l-a ocolit. Dac─â vrei mai mult spa┼úiu de locuit la aceia┼či bani, cumperi o cas─â dincolo de limita ora┼čului. Cu c├«t mai departe de centru, cu at├«t mai avantajos, financiar. Dac─â locuie┼čti ├«n ora┼č nu-nseamn─â c─â vezi zilnic ora┼čul. Dar ├«l sim┼úi mereu aproape. Dac─â vrei s─â-l vezi, po┼úi! A┼ča ├«┼či spun ┼či locuitorii suburbiilor. Dac─â vrei s─â-l vezi, po┼úi, dar dac─â nu, ai spa┼úiul, ai lini┼čtea, ai aerul curat! ├Äns─â nu toate familiile ajung la un consens. ├Äntr-un cuplu de rom├óni cu locuin┼ú─â ├«n nordul insulei (Montr├ęal-ul e amplasat pe o insul─â, ├«ntre dou─â bra┼úe - inegale - ale fluviului St. Laurent), partea feminin─â militeaz─â de ani buni pentru ├«ntorsul la via┼úa citadin─â. "El: C├«nd ne lipse┼čte ora┼čul, ne urc─âm ├«n ma┼čin─â ┼či ├«l vedem. Eu: C├«t face┼úi p├«n─â ├«n downtown? El: Pu┼úin. Cel mult dou─âzeci de minute. So┼úia lui: Glume┼čti? C├«t am f─âcut acum? O or─â ┼či jum─âtate! El: Bine, a fost o situa┼úie special─â. Dar dac─â-i liber─â autoruta, at├«ta facem. Dou─âzeci de minute. Ea: P─âi, asta-i problema. Autoruta e liber─â numai la trei noaptea, b─ânuiesc." C├â┬┤te-des-Neiges. Din 1995, am schimbat patru adrese ├«n acela┼či cartier din Montr├ęal, C├â┬┤te-des-Neiges. Patru apartamente, toate de aceea┼či m─ârime, salon ┼či dou─â dormitoare, oferind cam acela┼či grad de confort. Mai ├«nt├«i, apartamentul de pe strada St-Kevin, ├«ntr-un bloc de patru niveluri, apar┼úin├«nd unei vietnameze, madam Tina. Apoi apartamentul de pe strada Edouard Montpetit, ├«ntr-un bloc de trei niveluri, apar┼úin├«nd unei rom├ónce, madam Angela. Apoi, dup─â ├«ntoarcerea de la Seattle, apartamentul din blocul turn de peste drum de intrarea principal─â a cimitirului Mont Royal, apar┼úin├«nd unei evreice unguroaice, o v─âduv─â b─âtr├«n─â, care conducea un Jaguar. ├Än sf├«r┼čit, de doi ani, prezentul apartament, dintr-un bloc din nou de patru niveluri, de pe-o mic─â strad─â circular─â numit─â Place Decelles. Proprietate personal─â, de data asta. Statuia lui Eminescu. ├Än urm─â cu c├«┼úiva ani, a existat o disput─â ├«n s├«nul comunit─â┼úii rom├ónilor din Montr├ęal, pe tema amplas─ârii unei statui a lui Eminescu. Prim─âria fusese, ├«n principiu, de acord cu trei propuneri venind dinspre rom├óni. O pia┼úet─â din centru, un teren acoperit cu iarb─â de l├«ng─â biserica Bunavestire - cea mai veche dintre cele ┼čapte biserici ortodoxe rom├óne┼čti din aglomerarea uban─â - ┼či un mic parc din C├â┬┤te-des-Neiges. Un rom├ón cu domiciliul ├«n suburbii ┼či-a exprimat pe un forum de pe Internet, cu vehemen┼ú─â, preferin┼úa pentru spa┼úiul verde de l├«ng─â biseric─â. Era vorba de un loc ├«n care rom├ónii se ├«nt├«lneau cu regularitate, unul situat la mic─â distan┼ú─â de o autostrad─â, deci cu acces facil pentru cineva venind din afara ora┼čului, ┼či - fapt esen┼úial - cu bune posibilit─â┼úi de parcare. Pia┼úeta din centru i s-a p─ârut op┼úiunea cea mai proast─â. N-avea nici una din calit─â┼úile men┼úionate. Am tres─ârit lu├«nd cuno┼čtin┼ú─â de felul ├«n care respectivul a respins ideea micului parc din C├â┬┤te-des-Neiges. Omul spunea cam a┼ča: "E drept c─â ├«n C├â┬┤te-des-Neiges locuiesc mul┼úi rom├óni, dar e vorba de un loc de tranzit, ├«n care oamenii stau un an ori doi dup─â sosirea la Montr├ęal ┼či din care pleac─â imediat ce fac rost de o slujb─â mai ac─ât─ârii ┼či se ├«ncumet─â s─â-┼či cumpere, pe credit, o cas─â. Dup─â aceast─â perioad─â neagr─â a existen┼úei lor, ┼či ei ├«┼či vor dori ca statuia lui Eminescu s─â se g─âseasc─â ├«n locul de l├«ng─â biseric─â!". Statuia st─â azi ├«n pia┼úeta din centru, spre marea dezam─âgire a omului nostru, se poate b─ânui. Via┼ú─â de cartier. Dac─â tr─âie┼čti timp ├«ndelungat ├«ntr-un cartier, via┼úa ta devine, vr├«nd-nevr├«nd, via┼ú─â de cartier. "Da, m-am tuns. Nu se vede? P─âi, tot pe Gatineau, de ce m-a┼č duce ├«n alt─â parte? M-a tuns vietnameza aia minuscul─â. Albaneza era ocupat─â, c├«nd am ajuns acolo." "Bine, m├«ine ├«mi duc pantalonii la cur─â┼úat. Unde? Pe Queen-Mary, l├«ng─â Starbucks, c─â alt loc nu ┼čtiu. De┼či... n-am mai trecut pe-acolo de c├«nd m-a enervat rusoaica." "Bine, trec ┼či pe la farmacie. La care? O fi Jean Coutu de pe Van Horne mai aproape, dar mie tot Pharmaprix-ul de la col┼ú cu Queen Mary ├«mi place!" "Bine, iau eu filme. Nu, nu de la Blockbuster. N-au mare lucru, aici. Mai bine din centru, de la Bo├«te Noire." "M-ai programat la dentist─â, pentru cleaning? C├«nd? OK. Da, ┼či eu am observat c─â noua secretar─â e bizar─â. De ce naibii a schimbat-o madam Munteanu pe cea dinainte? Ai ├«ntrebat-o?" Chiar ┼či ├«nt├«lnirile cu amicii rom├óni din suburbii, tot parte din via┼úa de cartier devin. "Bun─â! Cum r─âm├«ne, mergem la un restaurant? Unde s─â fie? ├Än downtown? Sau, poate, ├«n C├â┬┤te-des-Neiges? G─âsim mai u┼čor loc de parcare. Noi nici n-am mai lua ma┼čina. OK, de acord. Unde? La Fiesta, la mexicani? Sau la vietnamezi? Ar fi cei de pe Victoria, cu crisp noodles. Sau cei de pe C├â┬┤te-des-Neiges, col┼ú cu C├â┬┤te-Ste Catherine, cu supele alea uria┼če. Mi-a pl─âcut ┼či unde am fost ultima oar─â, la barul irlandez. Aveau m├«ncare rezonabil─â. Deci? OK. Ne vedem acolo, la ┼čapte?" O suburbie lini┼čtit─â. La Seattle, am lucrat cu un spaniol t├«n─âr. Jorge era venit din Spania cu prietena lui, care lucra pentru aceea┼či companie, dar ├«ntr-o alt─â cl─âdire de birouri. Dup─â aproape doi ani, omul a anun┼úat c─â ei doi se ├«ntorc ├«n Spania ┼či se c─âs─âtoresc. Cu banii str├«n┼či ├«n America, ├«┼či pl─âtiser─â un avans substan┼úial la un apartament ├«n Madrid. "-├Än centru? - am ├«ntrebat eu. - Nu chiar ├«n centru, c─â ar fi fost prea scump, dar ├«ntr-un cartier relativ central, a spus Jorge. - De ce nu ├«ntr-o suburbie lini┼čtit─â?, s-a mirat Scott, un coleg american." Mai departe, Jorge i-a explicat lui Scott cum se face c─â suburbia lini┼čtit─â nu-i visul standard al clasei de mijloc din Spania ┼či, ├«n general, din Europa. Acolo, centrul ora┼čului ├«nc─â n-a devenit un amalgam de centru bancar str─âlucitor, zone reziden┼úiale ultrascumpe ┼či zone ghetoizate, mai mult sau mai pu┼úin mascate. Transportul public exist─â, este eficient, poate fi utilizat f─âr─â jen─â ┼či f─âr─â team─â. Tot f─âr─â jen─â ┼či f─âr─â team─â ├«┼úi po┼úi ├«nscrie copiii la ┼čcoala public─â. Via┼úa citadin─â n-a devenit o experien┼ú─â de vacan┼ú─â ori de week-end, n-a devenit o amintire din anii studen┼úiei. "Pentru mul┼úi, oameni ca tine ┼či ca mine - i-a spus Jorge lui Scott - este via┼úa normal─â, de zi cu zi."

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.