Strategia lui Tom Sawyer

Daniel TREISMAN
Publicat în Dilema Veche nr. 392 din 18 - 24 august 2011
Strategia lui Tom Sawyer jpeg

Pe vremuri, Rusia putea trăi lejer doar din exploatarea resurselor de petrol şi gaze naturale. Nu mai este cazul. Asta se spune atît la Kremlin, cît şi în cercurile intelectualilor disidenţi din Moscova. Rusia trebuie să investească în tehnologie avansată, cum ar fi nanotehnologia, laserul, ingineria genetică, superconductorii şi alte produse şi procese bogate informaţional pentru a putea prospera. Inovaţia – asemenea maternităţii şi sărbătorilor legale – a devenit o valoare universală atît de celebrată, încît o conteşti numai dacă ai chef de probleme. Deci, vreau să fiu bine înţeles: susţinerea ştiinţei trebuie să fie o prioritate în sine.  Totuşi, ca strategie de dezvoltare economică, investiţiile în tehnologia de vîrf se pot dovedi dezamăgitoare pentru susţinătorii lor.  

De ce nu au invenţiile un impact mai mare? 

Noile descoperiri necesită o perioadă lungă pînă să schimbe modul de a face afaceri. E nevoie de investiţii masive pentru a înlocui tehnologia depăşită cu cea nouă. Reorganizarea fabricilor în secolul al XIX-lea pentru a folosi energia electrică a durat zeci de ani. 

Contează mai mult unde sînt dezvoltate ideile noi, nu unde sînt inventate. Acest lucru depinde mai puţin de capacitatea mentală a cercetătorilor sau de existenţa fondurilor pentru cercetare, cît de existenţa unei mediu de afaceri de calitate. În ţările cu drept de proprietate garantat, pieţe competitive şi reglementare liberală, descoperirile – chiar şi cele importate – pot fi comercializate rapid şi profitabil. Prin contrast, acolo unde dreptul de proprietate nu este sigur iar pieţele sînt distorsionate de birocraţi corupţi şi monopolişti, chiar dacă investitorii locali deţin patente, ei se vor orienta către medii mai prielnice pentru a-şi dezvolta invenţiile. 

Concluzia e simplă: chiar dacă cercetătorii ruşi au idei geniale, ele vor fi exploatate în alte părţi, pînă cînd ţara va trece prin reforme majore. Inovaţia şi centrele tehnologice nu sînt substitute ale liberalizării, care e necesară în Rusia pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri. 

Deşi e crucială pentru omenire ca întreg, inovaţia tehnologică este una dintre cele mai dificile metode de dezvoltare a unei ţări. Este favorabilă numai acelor ţări care au utilizat deja toate căile uşoare spre prosperitate.  Care sînt acelea? În Moscova zilelor noastre a vorbi despre ajungerea din urmă (catch-up) este de prost-gust. Sentimentul general este că Rusia trebuie să găsească o cale să cîştige cursa, fără a-i depăşi pe lideri. 

O întrebare: Rusia ar prefera o creştere de 2,7 procente pe an, asemenea SUA, sau 8%, asemenea Chinei? De ce e nevoie pentru o astfel de creştere economică? Răspunsurile sînt familiare şi evidente, dar sînt aceleaşi de mai sus, cînd mă refeream la condiţiile pentru dezvoltarea inovaţiilor. Competiţia – managerii trebuie să lupte să-şi depăşească rivalii. Garantarea dreptului de proprietate – pentru ca antreprenorii  să-şi asume riscul achiziţionării de echipament scump. Legislaţie favorabilă mediului de afaceri – pentru a atrage investitori străini cu know-how. 

Într-un capitol faimos din romanul Huckleberry Finn de Mark Twain, Tom Sawyer decide să elibereze un sclav care era încuiat într-o baracă. În loc să folosească cheia, Tom decide să sape sub uşă cu un cuţit de bucătărie, pentru a avea parte de mai multă aventură. În mod sigur ar fi o aventură pentru Rusia să-şi extindă economia prin intermediul descoperirilor în nanotehnologie şi genetică. Susţinerea ştiinţei este un obiectiv important pentru orice ţară. Dar… există modalităţi mai uşoare de creştere economică.

Daniel Treisman este profesor de ştiinţe politice la University of California, Los Angeles, şi visiting fellow la Institute for Human Sciences (IWM) din Viena. Cea mai recentă carte publicată este The Return: Russia’s Journey from Gorbachev to Medvedev.

Acest articol a apărut în revista IWN (www.iwm.at) şi este republicat cu acordul autorului. Copyright: IWM

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
O problemă a unghiilor ar putea fi un semn mai puțin cunoscut al cancerului
Anumite modificări ale unghiilor ar putea fi un semn al problemelor grave de sănătate, inclusiv cancer și artrită reumatoidă. Avertismentul vine din partea dr. Amir Khan, de la ITV. Acesta a recomandat o programare la medic, în cazul în care observăm semnele.
image
Cei mai mari poluatori cu plastic din lume, dezvăluiți de un studiu. Ce companii binecunoscute otrăvesc planeta
Conform rezultatelor unui studiu publicat miercuri, 56 de multinaționale sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic la nivel mondial, iar cinci dintre ele sunt responsabile pentru un sfert din această poluare
image
BBC: Ucraina a folosit rachete cu rază lungă de acțiune, livrate în secret de SUA
Ucraina a început să folosească rachete balistice cu rază lungă de acțiune împotriva forțelor rusești. Faptul că armele au fost furnizate în secret de SUA a fost confirmat de către oficialii americani.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.