Străinătatea românilor

Silviu PĂDURARIU
Publicat în Dilema Veche nr. 235 din 14 Aug 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De cîteva săptămîni, cu precădere în această vară, prin Capitală întîlneşti în sfîrşit mulţi tineri străini. La semafor, la Muzeul de Istorie, la Guvern sau la Muzeul Satului - fac cam ce facem şi noi prin capitalele lor, în amiaza mare. Numai că pentru ei oraşul nostru e străinătatea lor. Faţă de tînărul străin, tînărul român vede străinătatea cu totul altfel. Mai întîi, străinătatea îi miroase a libertate. Apoi îi pare că întrevede un rai accesibil de unde îşi poate procura mîncare şi haine. Iar în adîncul sufletului său străinătatea ocupă locul întîlnirii cu bărbăţia. (Self-esteem, stare care acasă n-are loc la masă.) Tînărul englez... cum priveşte tînărul englez străinătatea noastră? Cum vrem noi s-o prezentăm sau cum iese ea singură la iveală şi îi intră drept în ochi? Oare tînărul englez a venit să vadă ceva mare? Casa Poporului, mai mare ca Palatul Buckingham. Ceva tare? Tot românul sărac umblă în căruţă scumpă. ...tînărul englez, în străinătate, e cu gîndul acasă. Unde îşi ţine bine şi libertatea. Unde sufletul său nu e un străin (unde are loc la masă). Văzuţi alături, pe stradă, nu se pupă. Străinii ies din mulţime prin cuminţenie şi prin lumina ochilor. Localnicii sînt toţi exageraţi, orice fel de viaţă ar duce. Săracii vor să pară mai săraci. Bogaţii, mai bogaţi. Oricît s-ar strădui, străinul şi românul nu pot învăţa unul de la altul. Au multe la fel. Se înţeleg la vorbă. Rîd şi beau o noapte. La lumina zilei însă, vieţile lor diferă. Pentru tînărul român, englezul e bun de vecin. Pentru englez, românul e bun de străin. Tînărul român în străinătate se distinge prin cîteva elemente vizibile: de departe însemnele mărcilor de pe haine, bate străinătatea nonşalant cu patru, cinci plase pline în care a lăsat mia de euro, cască gura la lucruri măreţe şi strălucitoare, ca un copil, cuminţenia străinilor îi pare soră cu prostia, mănîncă ieftin, ca să-i mai rămînă bani de-o haină scumpă. De cealaltă parte, tînărul străin ajuns în România se distinge la fel de vizibil faţă de localnicii noştri: hainele exagerat de normale, respectul necondiţionat faţă de taximetrist, vînzător, paznic sau chelner - chiar dacă îl fură cu cîţiva lei; cînd vorbeşti cu ei afli că nu se plîng de cît de grea e viaţa şi nici de căldura din Capitală. Poate peste alte cîteva săptămîni, într-o altă vară, vom învăţa de la tinerii străini englezi, francezi, germani, austrieci... esenţa civilizaţiei. Faptul că dorul de casă cuminţeşte omul. Şi că în memorie se ţin numai lucrurile scumpe. Doar aşa ne-am putea lumina străinătatea.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.