Stînga, altermondialismul şi Indymedia România

În spaţiul postcomunist domină confuzia asupra a ceea ce înseamnă "stînga" şi "dreapta". Mass-media alimentează iluzia că democraţia şi capitalismul ar fi sinonime şi reduce criticile la caricatura unor nostalgii comuniste ori teribilisme adolescentine. Cu toate astea, distincţia dintre stînga şi dreapta nu trebuie abandonată. Cînd "stînga" şi "dreapta" au fost folosite iniţial în chip de categorii politice în adunarea legislativă la începutul revoluţiei franceze, sensul lor era simplu: cei care s-au aşezat la dreapta Camerei au fost roialiştii, care apărau privilegiile coroanei şi ale bisericii, iar cei care s-au aşezat la stînga se opuneau puterii elitelor aristocratice şi cereau drepturi democratice pentru cei mulţi şi mai puţin privilegiaţi. Deşi situaţia s-a schimbat în multe feluri de atunci, distincţia de bază s-a transmis pînă în prezent. În cele mai simple cuvinte, a fi "de stînga" înseamnă a afirma dreptul celor mulţi la autodeterminare, prin democratizarea reală a economiei, politicii şi culturii. Mişcările altermondialiste pot fi înţelese în acest context: nu vor să "distrugă", ci dimpotrivă, reprezintă comunităţi care propun paradigme economice şi politice alternative, pornind de la constatarea degradării democraţiei la nivel global şi a faptului că sărăcia nu încetează să crească, în ciuda acumulării bogăţiei în centrele de dominaţie ale lumii. Participanţii la mişcările altermondialiste împărtăşesc convingerea în prioritatea valorilor sociale în faţa celor economice, menţin atenţia pentru omul de lîngă noi şi acordă sprijin concret categoriilor sociale marginalizate. Primul Centru de Media Independentă (IMC sau Indymedia, pe scurt) a fost creat în 1999 în solidaritate cu protestele altermondialiste împotriva OMC din Seattle. Indymedia a apărut odată cu constatarea "pe viu" a faptului că mass-media e controlată de elite care îşi folosesc puterea pentru a înclina opinia publică în favoarea intereselor lor. Indymedia a aspirat să provoace schimbarea socială încercînd să elimine diferenţa dintre experţii sau proprietarii care produc media şi consumatorii acestora. În acest scop, Indymedia pune la dispoziţia tuturor un "canal deschis de ştiri." Spre deosebire de modul de lucru al mass-media, Indymedia e un exemplu concret de alternativă democratică, participativă şi transparentă. Toate deciziile sînt colaborative şi bazate pe consens, iar întregul proces de producţie e arhivat public pe Internet. În prezent, există peste 170 de IMC-uri locale în toată lumea. Indymedia România a devenit membru al reţelei globale în 2004. Articolele publicate combat aberaţiile puterii şi ignoranţa experţilor şi a intelectualilor români referitoare la realitatea mişcărilor sociale mondiale sau locale. Website-ul http://romania.indymedia.org, pe lîngă ştiri şi articole critice, conţine declaraţia de intenţie, politica editorială şi alte amănunte despre proiect.