┼×tia┼úi c─â...?

Cristian GASPAR
Publicat în Dilema Veche nr. 107 din 9 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

repere pentru o (imposibil─â) istorie a "homosexualit─â┼úii" * ...nici ├«n greac─â, nici ├«n latin─â, limbile ├«ntemeietoare ale civiliza┼úiei europene moderne, nu exist─â un cuv├«nt care s─â ├«nsemne "homosexual" sau "homosexualitate". Exist─â, ├«n schimb, o droaie de cuvinte pentru a-l desemna, ├«ntotdeauna ├«n chip insult─âtor, pe partenerul pasiv ├«ntr-o rela┼úie (sexual─â, mai rar afectiv─â) cu un partener de acela┼či sex. Condamnarea sistematic─â a pasivit─â┼úii este tr─âs─âtura definitorie a sexualit─â┼úi(lor) greco-romane. * ...├«n mentalitatea greco-roman─â, oamenii nu se ├«mpart ├«n func┼úie de sexul partenerului (sexual ori afectiv), ci ├«n func┼úie de pozi┼úia lor (activ─â ori pasiv─â) ├«n cadrul rela┼úiei. Diferen┼úa aceasta, esen┼úial diferit─â de ├«mp─âr┼úirile moderne ├«n homosexuali ┼či heterosexuali (plus, eventual, bisexuali) e str├«ns legat─â de structura societ─â┼úii antice, dominat─â de b─ârba┼úi, care aveau dreptul "natural" ┼či de la care se a┼čtepta s─â domine (sexual, social ┼či intelectual) categoriile "inferioare": pe cei inferiori social, minorii, femeile, sclavii de ambele sexe. * ...alegerea ├«ntre un partener de sex masculin ┼či unul feminin era la ├«ndem├«na oric─ârui b─ârbat liber, ├«n limitele legii ce condamna adulterul (sexul cu nevasta altuia) ┼či violul (sexul f─âr─â consim┼ú─âm├«ntul partenerului de condi┼úie liber─â, fie el femeie ori b─ârbat). Alegerea aceasta era o chestiune de gust, nu de op┼úiune existen┼úial─â, ea nefiind definitiv─â (dec├«t ├«n anumite cazuri, privite de autorii antici ca ni┼čte ciud─â┼úenii), nici exclusiv─â. Condi┼úia "normal─â" a b─ârbatului ├«n Antichitate (┼či nu numai) era "bisexualitatea". * ...cea mai eficient─â metod─â de a p─âta reputa┼úia unui b─ârbat (cap de familie) era afirma┼úia public─â (ori insinuarea zvonului) c─â respectivul a fost pasiv ├«ntr-o rela┼úie cu un individ de acela┼či sex ori de sex opus (i.e. s-a l─âsat penetrat ├«ntr-o rela┼úie cu un alt b─ârbat; a satisf─âcut oral o femeie, devenind instrumentul pasiv al pl─âcerii acesteia) ori c─â nevasta-l ┼úine sub papuc. Orice inversare a raportului dintre sexul fizic al individului (masculin), pozi┼úia sa social─â (dominant─â) ┼či rolul s─âu sexual (activ) era privit─â ca o abatere "contra naturii" ┼či sanc┼úionat─â de lege ori de morala public─â. * ...cel mai des atestat tip de rela┼úie ├«ntre indivizi de acela┼či sex (nu ┼či unicul!) ├«n sursele ajunse p├«n─â la noi presupune un partener activ mai v├«rstnic ┼či unul pasiv nev├«rstnic, cele dou─â roluri (┼či numele lor: erastes "iubitor" ┼či eromenos "iubit") nefiind inter┼čanjabile. * ...spre deosebire de b─ârba┼úii de azi, autorii antici (aproape to┼úi b─ârba┼úi) n-au scris dec├«t ocazional despre ceea ce numim azi "lesbianism". Nefiind un pericol pentru pozi┼úia social─â dominant─â a b─ârba┼úilor, activit─â┼úile homoerotice ale femeilor nu prezentau nici un interes. * ...onoarea ├«ndoielnic─â de a fi introdus ├«n lumea greco-roman─â ┼či ├«n civiliza┼úia european─â modern─â condamnarea egal─â a ambilor parteneri ai unei rela┼úii homoerotice, indiferent de rolul lor, ├«i apar┼úine cre┼čtinismului, care a importat-o din moralitatea iudaic─â. Condamnarea explicit─â, rostit─â prima oar─â ├«n contextul prostitu┼úiei sacre practicate ├«n Orientul Apropiat (Lev. 20,13; v. ┼či Lev. 18,22) a p─âtruns ├«n cultura cre┼čtin─â pe dou─â c─âi: prin traducerea greac─â a Vechiului Testament (Septuaginta) ┼či prin cuvintele ├«nv─â┼úatului iudeu Saul din Tars (aka Sf. Ap. Pavel) din 1Cor. 6,9-12, care-i exclud dintre mo┼čtenitorii ├«mp─âr─â┼úiei lui Dumnezeu (├«ntre al┼úii) pe "malahieni ┼či sodomi┼úi", cum arhaic ┼či inexact gl─âsuie┼čte traducerea rom├óneasc─â. ├Än fapt, textul original extinde condamnarea partenerului pasiv (gr. malakoi "cei moi, efemina┼úii") ┼či la cel activ, pentru care (fapt gr─âitor!) Apostolul e silit s─â inventeze un cuv├«nt grecesc, care va face carier─â (gr. arsenokoitai, lit. "cei ce se culc─â cu b─ârba┼úi"). * ...├«n ciuda a ceea ce pretind azi reprezentan┼úii Bisericii ┼či unii activi┼čti gay, tradi┼úia patristic─â nu a supus unei condamn─âri sistematice rela┼úiile erotice per se, individualiz├«ndu-i pe "homosexuali" ca ┼úinte ale prigoanei. Moralitatea cre┼čtin─â definit─â de P─ârin┼úii Bisericii ├«n primele secole d.Hr. a condamnat orice fel de activitate sexual─â ce nu avea ca scop procrea┼úia ┼či, mai grav, era ├«nso┼úit─â de pl─âcere. Lucrul este lesne explicabil dac─â ne g├«ndim c─â majoritatea P─ârin┼úilor erau b─ârba┼úi, membri ai elitei sociale ┼či practican┼úi ai unui ascetism devenit, ├«n Antichitatea t├«rzie, semnul de recunoa┼čtere a individului superior, a adev─âratului "filosof". * ...asocierea dintre povestea Sodomei ┼či rela┼úiile homoerotice ├«n tradi┼úia Bisericii este relativ t├«rzie, ├«n primele veacuri cre┼čtine exege┼úii patristici v─âz├«nd ├«n "sodomi┼úi" un simbol al neomeniei, nu al delictului sexual. Chiar ├«n Evul Mediu, c├«nd se elaboreaz─â o tradi┼úie teologic─â coerent─â privind sodomia, termenul nu denume┼čte exclusiv rela┼úiile homoerotice, ci orice tip de activitate sexual─â neaprobat─â de Biseric─â (d.e., sexul anal conjugal). * ...primul exemplu limpede de influen┼ú─â a ├«nv─â┼ú─âturii cre┼čtine asupra legilor laice privind rela┼úiile homoerotice este legisla┼úia lui Iustinian, Nov. 77 (538 d.Hr.) ┼či 141 (559 d.Hr.), care, spre deosebire de legile emise anterior de ├«mp─âra┼úii romani cre┼čtini, condamn─â ambii parteneri, indiferent de rolul lor. Pentru prima oar─â, un sistem legislativ (european) face din "b─ârba┼úii care se desfr├«neaz─â cu b─ârba┼úi" ┼úapi isp─â┼čitori, asociind existen┼úa lor cu pedepsele trimise de Dumnezeu asupra statului (cutremure, cium─â). Ironia istoriei: primii condamna┼úi dup─â noua lege s├«nt doi episcopi... Tradi┼úia inaugurat─â de Iustinian e ├«ntrerupt─â abia ├«n 1791, c├«nd codul penal francez a dezincriminat rela┼úiile ├«ntre indivizi de acela┼či sex. * ...├«ntr-o scrisoare din 6 mai 1868, K├â┬íroly M├â┬íria Kertbeny inventeaz─â un nume (adj. Homosexualisten) ce reflect─â o nou─â ├«mp─âr┼úire a fiin┼úelor umane, radical diferit─â de cea premodern─â, av├«nd drept criteriu sexul partenerului. "Homosexualitatea" (Homosexualit├â┬Ąt) se va na┼čte, din pana aceluia┼či autor, abia ├«n 1880. Cu el ar trebui s─â ├«nceap─â istoria "homosexualit─â┼úii".

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.