Status ┼či anxietate

Doru C─éST─éIAN
Publicat în Dilema Veche nr. 841 din 23 - 29 aprilie 2020
Status ┼či anxietate jpeg

Doamna ministru Monica Anisie a stins decis─â ┼úigara ┼či s-a ridicat din fotoliu. Era clar c─â ├«nt├«lnirea luase sf├ór┼čit. Trebuia s─â recunosc, m─â surprinsese pl─âcut, p─ârea mult mai autentic─â ┼či mai empatic─â dec├«t pe Facebook. Am privit c─âtre colega cu care venisem ├«n audien┼ú─â ┼či aproape imediat ne-am ridicat. Apoi m-am trezit.

Telefonul vibra lîngă mine. La fel îmi vibrează în minte anxietatea. Teama continuă nu mai este o emoţie, după cîteva zile devine un zumzet surd, imposibil de alungat. Altoit pe mintea hipersintetică a unui ipohondru poate face minuni. Heeeei, Macarena! Dinspre apartamentul vecin, un sunet apăsat de bas intră aproape într-o armonie simfonică cu furtuna electrică din capul meu.

Pe net au ap─ârut o sam─â de refrene care dureaz─â cel pu┼úin dou─âzeci de secunde, ca s─â putem cronometra c├«t timp ne sp─âl─âm pe m├«ini. Imagina┼úi-v─â filozoful dans├«nd ├«n pijama (nu, nu port pijama, dar nu pot scrie ├«n Dilema veche ce port) ├«n fa┼úa oglinzii diminea┼úa, ├«n vreme ce se spal─â pe m├«ini, fa┼ú─â, din┼úi inton├«nd My loneliness is killing meeeeee, I must confess I still believeeee, privind intens spirtul de pe raft care se tot ├«mpu┼úineaz─â. ├Än esen┼ú─â, n-ai avea de ce s─â te speli pe m├«ini compulsiv dup─â o noapte ├«n care ai fost ├«n camer─â doar cu so┼úia. Dar nu se ┼čtie niciodat─â, cunoa┼čtem din istorie c├«t de insidios poate fi du┼čmanul de clas─â. Hit me baby one more time!

Zah─âr brun. Nu uit s─â ├«l adaug pe list─â, s├«mb─ât─â sau duminic─â va trebui s─â merg iar la cump─âr─âturi, se consum─â toate repede, se adaug─â pe list─â noi produse mai repede dec├«t se ├«nmul┼úesc sacii cu gunoi din balcon. Pe frigider, biletul cu tema pentru cursul de m├«ine online al fiului meu. Ce m─ân├«nc─â cocorii ┼či de cine s├«nt m├«nca┼úi la r├«ndul lor? Ce s─â spun, cuno┼čtin┼úe utile. ├Än via┼ú─â ├«i va trebui sigur s─â ┼čtie care s├«nt prad─âtorii naturali ai cocorului. ├Än loc s─â educ─âm copiii pentru job-urile viitorului, le umplem capul cu tot felul de prostii pr─âfuite precum cre┼čterea exponen┼úial─â, progresia geometric─â, curba lui Gauss sau transferul viral ├«ntre specii. Oh, wait, nici asta nu facem. C─â tot veni vorba: e bine c─â mul┼úi profesori descoper─â online-ul. De┼či e greu de ├«n┼úeles de ce intri la dinozauri pr─âfui┼úi dac─â stai ├«n fa┼úa unei clase ┼či predai, dar te numeri printre progresi┼čti dac─â stai ├«n fa┼úa unui webcam ┼či (te) transmi┼úi prin Zoom.

Nu m─â pot opri, ├«nc─â o reflec┼úie pedagogic─â: m─â g├«ndesc c─â acum devine clar de ce o situa┼úie simulat─â ├«ntr-o clas─â nu poate niciodat─â, dar niciodat─â, s─â ├«nlocuiasc─â situa┼úia real─â de via┼ú─â. ┼×tiam ┼či ├«nainte c─â exist─â virusuri, c─â apar spontan tulpini care afecteaz─â oamenii, c─â s├«ntem muritori, c─â s├«ntem fragili sau c─â, vorba b─âtr├«nului filozof Martin, moartea este cea mai sigur─â dintre posibilit─â┼úi. Dar, ├«ntr-un anumit sens, abia azi ┼čtim toate astea.

┼×i a fost ciorba de pui ┼či au fost aripioarele picante.

Prînzul.

Apoi siesta.

├Än ritmul somnoros al pendulei din lemn masiv (nu, n-am a┼ča ceva, dar nu pot scrie ├«n Dilema veche ce am), am din nou timp s─â g├«ndesc, s─â prind contur. ┼×i la figurat, ┼či la propriu, aripioarele picante nu iart─â. Mo┼ú─âi, a┼čtept s─â treac─â timpul. E ceva obscen ┼či nemai├«nt├«lnit ├«n felul ├«n care s├«ntem pu┼či la p─âm├«nt, ca ni┼čte imen┼či claponi deveni┼úi con┼čtien┼úi, ca ni┼čte galinacee de ferm─â care-┼či permit s─â aib─â Seneca ┼či Hadot ├«n rafturile bibliotecii. ├Ä┼úi prive┼čti corpul ┼či te ├«ntrebi dac─â va rezista, s-a dus molf─âitul lene┼č de popcorn, fiecare calorie trebuie s─â conteze, comand─âm online complexe de vitamine pentru a-l preg─âti, cu minu┼úie ┼či rigoare antreprenorial─â, pentru ├«nt├«lnirea cu moartea prezumtiv─â. Niciodat─â n-a fost mai obscen evident─â consubstan┼úialitatea cu puiul eviscerat l─âsat la decongelat ├«n chiuvet─â, identitatea dup─â substan┼ú─â, iar nu dup─â specie. S-a pogor├«t peste noi duhul r─âu al statisticii, weÔÇÖre just numbers, we arenÔÇÖt free, we are not quite alive. Niciodat─â n-a fost mai sinistru limpede c├«t s├«ntem de nesemnificativi. Sau infinit de semnificativi. Depinde de perspectiv─â. ┼×i tocmai asta e ├«nfior─âtor. Cei mai mul┼úi dintre contemporani descoper─â abia acum ceea ce unii ┼čtiu de c├«nd p─âr─âsesc clasa preg─âtitoare. Afl─â despre mu┼úenia, opacitatea ┼či imunitatea la sens a lumii. Exasperarea care a produs de-a lungul timpului toate religiile ┼či metafizicile, credin┼úa ┼či necredin┼úa. ┼×i ├«┼či ├«ndreapt─â privirea c─âtre cei ce s-au frecat m─âcar pu┼úin de filozofie. Hei, me┼čtere, ce se ├«nt├«mpl─â? De ce m─â simt a┼ča? Ce e ┼čobolanul ─âsta invizibil care-mi roade din fica┼úi? Parc─â e fric─â, dar nu e frica pe care o cunosc? Hei, me┼čtere, ce a fost cu lag─ârele, cu gripa spaniol─â? ┼×i, acum, COVID-19? Am ├«nceput s─â vorbesc ca ├«n poezia lui Radu Vancu. ┼×i asta spune, desigur, ceva.

Sear─â.

Ar trebui s─â scriu totu┼či ceva. S─â fiu pe Facebook. S─â influen┼úez. S─â ┼čtiu exact ce se va ├«nt├«mpla, b─â boilor, care nu sta┼úi ├«n cas─â, b─â hodorogilor, lumea nu va mai fi la fel, b─â pro┼čtilor, #stauacas─â, b─â t├«mpi┼úilor. Mai bine, iubi┼úilor. E mai uman, de┼či influencer-ii adev─âra┼úi s├«nt ─âia cu tupeu, b─â tri┼čtilor.

Dar ce s─â spun? Mi-e fric─â. S├«nt un mic pachiderm (sic!) anxios, ipohondru ┼či cu ceva sim┼ú al umorului. Nu pot fi model, nu ┼čtiu nimic din ce nu ┼čti┼úi ┼či voi acum. Ce a┼č putea s─â v─â sf─âtuiesc?

Stai ├«n cas─â. Spal─â-te  pe m├«ini! Memento mori!

Rata de revenire la export este importantă, domnule profesor, se aude de nicăieri vocea de tunet (cam piţigăiat) a doamnei ministru.

Cunoa┼čte-te pe tine ├«nsu┼úi!

┼×i arat─â asta ├«ntr-un eseu argumentativ! Nu se acord─â punctaj intermediar.

Doamn─â, s├«ntem remi┼či mor┼úii ├«nc─â de la na┼čtere!

Speciali┼čtii ministerului lucreaz─â la asta!

Lumea este alterare, via┼úa ÔÇô p─ârere!

Fac apel la to┼úi colegii s─â nu mai ├«mpr─â┼čtie fakenews!

Ceea ce va fi cunoa┼čte numai Zeul!

Avem doar certitudinea c─â anul ┼čcolar nu va fi ├«nghe┼úat!

┼×i a fost sear─â, ┼či a fost diminea┼ú─â.

E soare, e frumos, e frenezie ├«n jur, ├«n absen┼úa oamenilor. Nici n-ai spune c─â ni┼čte g─âm─âlii invizibile schimb─â lumea din temelii ├«n timp ce noi ne ├«ngr─â┼č─âm pe Facebook mestec├«ndu-ne angoasele. O nou─â zi ├«n fa┼ú─â c├«t un de┼čert. Ce ar putea face filozoful ├«n pijama?

N-are idee, dar poate face oricînd o programare la ministrul Educaţiei.

Hit me, baby, one more time!

Doru C─âst─âian este profesor de ╚Ötiin╚Ťe socio-umane.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.