Starea naţiunii în Uniunea Europeană

Publicat în Dilema Veche nr. 204 din 12 Ian 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

România a coborît o poziţie, pe locul 74 din 131, într-un top global al competitivităţii economice pentru perioada 2007-2008, realizat de Forumul Economic Mondial, partener al Grupului de Economie Aplicată (GEA). Dintre ţările UE, România ocupă locul 26 din 27, urmată doar de Bulgaria. Anul acesta, prima poziţie în ierarhia celor mai competitive state o ocupă SUA, urmate de Elveţia, în urcare cu 4 poziţii faţă de anul trecut, şi Danemarca. Principalele dezavantaje competitive ale României sînt lipsa de transparenţă a deciziilor guvernamentale şi proasta calitate a infrastructurii rutiere. De asemenea, între dezavantajele competitive se mai numără şi slaba protecţie a drepturilor acţionarilor minoritari, risipa cheltuielilor publice, rata mică de economisire a populaţiei sau intensitatea scăzută a competiţiei locale. Avantajele competitive ale României se referă mai ales la datoria publică, calitatea educaţiei tehnice sau durata procedurilor necesare pentru lansarea unei afaceri. GEA arată că România se plasează în categoria economiilor bazate pe investiţii, unde factorii determinanţi ai competitivităţii ţin de educaţie, de nivelul competiţiei interne, de piaţa muncii, piaţa financiară, de pregătirea tehnologică şi dimensiunile pieţei. (România liberă, 1 noiembrie 2007) Mai puţin şomaj, dar tot prea mult. Integrarea în Uniunea Europeană a adus cea mai redusă rată a şomajului din ultimii 15 ani, însă România nu a pierdut statutul de ţară cu şomaj ridicat, în rîndul celor 27 de state ale UE. Ţara noastră s-a situat în luna iulie 2007 pe locul 9 în rîndul ţărilor cu cel mai mare şomaj din UE, cu o rată de 6,9%, potrivit biroului european de statistică Eurostat. Anul 2007 a adus o scădere a ratei şomajului, comparativ cu luna iulie a anului 2006, cînd rata şomajului a fost de 7,5%. (Business Standard, 3 septembrie 2007) Companiile plătesc taxa unică... plus alte 95 de taxe. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană şi pe poziţia a patra în lume în funcţie de numărul taxelor pe care o companie trebuie să le plătească într-un an. Plătim 96 de impozite şi taxe, nivel de peste două ori mai mare decît cel din alte state europene, precum Polonia şi Slovacia, se arată în raportul "Paying Taxes 2008", realizat în 178 de ţări de compania de consultanţă şi audit PricewaterhouseCoopers şi de Banca Mondială. (Cotidianul, 21 noiembrie 2007) 298 km de autostradă în 17 ani, 1800 - în următorii 6. România este, cu 298 de kilometri de autostradă, codaşa Uniunii Europene la capitolul infrastructură rutieră. Chiar dacă în ultimii 16 ani s-au construit doar 100 km de autostradă, actualul guvern promite că, pînă în 2013, românii îşi vor putea testa maşinile pe alţi 1800 km de autostradă. (Săptămîna Financiară, 10 iulie 2007) România în Top 10 la construcţia de mall-uri. România ocupă locul 9 în clasamentul ţărilor europene în privinţa numărului de metri pătraţi de centre comerciale noi care au fost inaugurate în semestrul al doilea din 2007 sau vor fi inaugurate în anul 2008, se arată în European Shopping Centers Report publicat de consultantul imobiliar Cushman & Wakefield. România ocupă locul 9, cu peste 850.000 de metri pătraţi de centre comerciale noi, într-un top în care Rusia deţine prima poziţie, cu mai mult de 4,6 milioane de metri pătraţi. (The Money Channel, 23 octombrie 2007) Construim clădiri de birouri pe rupte. România ocupă locul 3 într-un top al ţărilor recent intrate în Uniunea Europeană privind ritmul de creştere a construcţiilor de birouri, potrivit reprezentanţilor companiei Willbrook Management International, lider în dezvoltarea de proiecte imobiliare de lux. Cererea de spaţii de birouri din România este în continuă creştere, iar acest lucru este reflectat şi în piaţă. În România, chiriile în imobilele de birouri de clasa A se situează între 16 şi 19 euro/metru pătrat/lună, iar media suprafeţelor închiriate anual se situează între 100.000 şi 120.000 de metri pătraţi. (Wall Street Journal, 9 martie 2007) România ocupă locul 40 în topul mondial al competitivităţii IT. România este cotată în clasamentul competitivităţii realizat de Economist Intelligence Unit (EIU), cu un scor de 32,1 puncte, depăşind India, clasată pe locul 46, Rusia (poziţia 48), China (locul 49) şi Bulgaria (locul 42), fiind însă în urma unor ţări ca Turcia, care ocupă locul 39, Polonia, poziţia 30 şi Ungaria, 28. Clasamentul este întocmit de EIU pe baza a 25 de indicatori, împărţiţi în şase categorii calitative şi cantitative distincte. În top sînt 64 de ţări, provenind din şapte regiuni ale lumii. (Wall Street Journal, 12 iulie 2007) Comunicăm prost cu investitorii. România ocupă locul 22 din 32 de state la calitatea comunicării cu investitorii - spune un clasament realizat de Institute of International Finance (IIF). Realizarea unei comunicări eficiente reduce vulnerabilitatea faţă de zvonurile apărute în piaţă, facilitează dialogul cu autorităţile şi contribuie la reducerea costurilor prin încrederea care se creează, menţionează studiul. (România liberă, 23 iunie 2007) Ce se întîmplă, doctore? 13 februarie 2006: Guvernul îşi asumă răspunderea în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului pentru cele 17 legi privind reforma în sănătate. Opoziţia ameninţă cu sesizarea Curţii Constituţionale. În cele din urmă, sînt acceptate 80 de amendamente aduse de parlamentari pachetului legislativ. 2007: Lung şir de scandaluri şi acuze la nivel politic, care ajunge la apogeu odată cu depunerea unei moţiuni simple privind sănătatea. Presa relatează constant despre cazuri de malpraxis, licitaţii trucate în sistemul sanitar, dispute între ministru şi directorii de spitale, între ministru şi jurnalişti. Studiile arată că reforma în sănătate este percepută, chiar în interiorul sistemului, drept un eşec: aproximativ 50% dintre medici consideră că situaţia s-a înrăutăţit faţă de anul precedent, în timp ce 64% dintre ei declară că ar pleca în străinătate să-şi facă meseria. Primul loc în Europa la infecţia cu virusul hepatitei C. România ocupă primul loc în Europa ca număr total de cazuri de infecţie cu virusul hepatitei C şi locul 4 ca rată a mortalităţii cauzate de afecţiunile hepatice. Din cele 12 milioane de europeni infectaţi cu acest virus, 10% sînt în România. Organizaţia Mondială a Sănătăţii prezintă un tablou sumbru: România numără 44,5 decese cauzate de afecţiuni hepatice la 100.000 de locuitori, în condiţiile în care media europeană este de 15 decese la 100.000 de locuitori. (Cotidianul, 19 aprilie 2007) România în topul mortalităţii infantile. România continuă să se menţină printre ţările cu cele mai ridicate valori din Europa la numărul de cazuri de moarte infantilă, conform raportului periodic privind implementarea prevederilor Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului. Mortalitatea infantilă a avut în perioada 1990-2006 o evoluţie oscilantă, dar cu o tendinţă constantă de scădere (de la 26,9%, în anul 1990, la 13,9 decese la 1000 de născuţi vii, valoare înregistrată la sfîrşitul lui 2006), se arată în raport. (www.postmedicala.ro, 8 noiembrie 2007) Maternităţile şi spitalele pe post de morgă pentru copii. Decesele în spitale şi maternităţi deţin supremaţia în cazurile de mortalitate infantilă (de la 68,9% în 1990, la 73,6% în 2006) cu menţiunea că decesele în maternitate şi spital sînt în creştere faţă de procentele atinse în 2005, conform unui raport ONU. (www.postmedicala.ro, 8 noiembrie 2007) Adolescenţii şi tinerii, primii la fumat. Conform Centrului pentru Politici de Sănătate, peste 30% din români sînt fumători. Mai mult de o treime dintre aceştia o reprezintă tinerii între 15 şi 24 de ani (34,8%). O persoană din 10 consumă circa 20 de ţigări pe zi, în timp ce 2 din 5 fumători, adică 37%, dau lunar pe ţigări o sumă cuprinsă între 100 şi 200 de lei. 48% dintre fumători au încercat cel puţin o dată să renunţe la acest viciu, fără succes însă, în timp ce peste 55% dintre persoanele intervievate au declarat că doresc să se lase de fumat. (Adevărul, 10 octombrie 2007) Românii stau prost cu inima. În condiţiile în care bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate şi morbiditate în România, 2 din 3 români suferă de boli cardiovasculare, în timp ce în Europa de Vest, doar 1 din 3. În România există zece centre de cardiologie, în şase oraşe, dar care nu funcţionează 24 din 24 de ore, pentru că nu au materialele necesare. (Rompres, 7 iulie 2007) România, mai puţin poluată decît în trecut. România şi-a redus emisiile de gaze cu efect de seră de la 250 de milioane de tone, la începutul anilor ’90, la 125 de milioane de tone în prezent, consemnîndu-se astfel o reducere de aproximativ 50%. Totuşi, România se situează pe locul 40 într-un top al celor mai poluante 50 de state la nivel mondial, informează o analiză realizată de Reuters. (HotNews, 30 aprilie 2007) Învăţămînt neperformant... Iulie 2007: Comisia Prezidenţială pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării, numită prin decizie a preşedintelui României, face public un raport extrem de critic cu privire la starea învăţămîntului din România. Sistemul de educaţie este prezentat drept ineficient şi irelevant pentru cerinţele actuale ale pieţei muncii. Sînt promovate mai degrabă mediocritatea şi plagiatul, decît excelenţa şi inovaţia, relevă raportul. Consecinţa? Replici dure ale ministrului Educaţiei şi ale unor sindicalişti din învăţămînt, nemulţumiţi de generalizări şi de faptul că nu au fost reprezentaţi în Comisia care a elaborat raportul. Discuţiile din presă şi de pe scena politică referitoare la problemele din învăţămînt au însă un efect pozitiv: creşterea bugetului pe 2008 alocat educaţiei şi cercetării. Acesta a fost stabilit la 6% din PIB, cu 27% mai mare faţă de anul precedent. Olimpiada de Matematică: locul 11 în lume. Olimpicii români au obţinut la Olimpiada Internaţională de Matematică, desfăşurată la Hanoi, Vietnam, şase medalii: una de aur, patru de argint şi una de bronz, obţinînd locul 11 la Olimpiada Internaţională de Matematică. (HotNews, 31 iulie 2007) Universităţile din România - caracterizate prin lipsa de performanţă. Nu găsim nici o universitate din România printre cele mai bune 500 de instituţii de învăţămînt superior din lume sau cele mai bune 100 din Europa, conform clasamentului elaborat de Institutul pentru Învăţămînt Superior al Universităţii Jiao Tong din Shanghai. Absenţa universităţilor autohtone din cel mai prestigios top de acest gen reflectă lipsa de performanţe a învăţămîntului superior românesc în domeniul cercetării ştiinţifice şi nivelul scăzut al performanţelor profesorilor universitari din România. (HotNews, 2 octombrie 2006) Studenţii, iubitori de engleză. Potrivit datelor furnizate în cadrul unui studiu comandat de compania Continental AG, 99,6% dintre studenţi afirmă că engleza se predă în orice universitate românească. Urmează franceza (78,2 procente) şi germana (55,2 procente), iar la mare distanţă spaniola (17,5%). Cînd este vorba de evaluarea propriilor cunoştinţe de limbă străină, numai 5,4% declară cu nu ştiu deloc engleză, 30% spun că vorbesc engleza fluent, 33% consideră că ştiu bine, iar 26% consideră că ştiu "aşa şi aşa". (http://www.conti-online.com) În universităţi, manualul de dat şpagă este obligatoriu. Pentru a trece un examen, studenţii ajung să plătească sume importante. Informaţia vine de la reprezentanţii Uniunii Naţionale a Studenţilor din România care au realizat, în urma unor consultări cu liderii studenţilor din ţară, un top al mitei în universităţi. Studenţii spun că, în toate universităţile din ţară, profesorii primesc bani pentru a-i promova pe studenţi la examen. Cele mai mari pretenţii sînt la Medicină unde, în funcţie de centrul universitar, studenţii plătesc între 200 şi 1500 de euro pentru un examen. Pentru a promova un examen la Drept, costurile ajung pînă la 300 de euro, iar la facultăţile cu profil economic, pînă la 200 de euro. (Realitatea TV, 6 martie 2007) Tot mai puţini studenţi români vor să emigreze. Conform unui studiu comparativ propus de firma Continental AG şi efectuat pe un public format din studenţi români şi germani, numărul studenţilor români care ar opta pentru un loc de muncă în străinătate a scăzut la 55,5%, faţă de 67,4% acum doi ani. Acelaşi studiu a relevat că 46,5% dintre studenţii români sînt în prezent dispuşi să accepte un loc de muncă în Germania, faţă de 50,6% în 2005. Printre ţările în care studenţii români ar accepta cu greu un job se numără Rusia, Ucraina, China sau ţările Americii de Sud. Astfel, doar 10,5% ar accepta un loc de muncă în Rusia sau Ucraina şi alţi 8,9% în China. Brazilia, Argentina sau Chile sînt acceptate de 21,5% din absolvenţii universităţilor româneşti - precizează acelaşi sondaj. Nici SUA nu mai reprezintă o ţintă atractivă pentru studenţii români. Opţiunile au scăzut de la 61,1%, în 2005, la 50,1%, în 2007. (http://www.conti-online.com) Învăţămîntul românesc nu are prea multe de oferit. Potrivt statisticilor naţionale, doar 36% dintre şcolile româneşti sînt conectate la Internet, 82% din clădirile şcolare au peste 50 de ani vechime, din mii de şcoli lipsesc facilităţile de bază - apă curentă şi grupuri sanitare. Resursa umană, din cauza neatractivităţii salarizării, este îmbătrînită, programele şcolare sînt supraîncărcate cu informaţii reziduale, iar managementul unităţilor şcolare este politizat excesiv. (www.scoalaromaneasca.ro) Năravuri, apucături şi bune maniere... Un studiu internaţional realizat la începutul anului 2007 de compania de cercetare GfK arată că românii sînt printre cei mai exigenţi europeni, cu ei înşişi, în ceea ce priveşte modul de comportament în societate. Deşi studiul GfK ne situează pe prima poziţie la capitolul punctualitate (sic!) (58%) şi la mijlocul clasamentului general mondial referitor la bunele maniere, din alte studii rezultă alte trăsături caracteristice: proasta organizare, lipsa de respect faţă de reguli şi invidia. Românii mint la interviurile de angajare. Aproximativ 46% dintre românii aflaţi în căutarea unui loc de muncă mint în cadrul interviurilor pentru angajare. La întrebarea "Despre care aspect aţi minţi în cadrul unui interviu?", în jur de 24% dintre subiecţi au răspuns că ar omite motivele pentru care pleacă de la actualul loc de muncă. Cei care ar minţi în legătură cu salariul actual sînt în proporţie de aproximativ 17%. Cel mai mic procent, 5%, îl ocupă persoanele care ar spune un neadevăr în legătură cu aspectul calificărilor şi al aptitudinilor. (Gardianul, 14 noiembrie 2007) Igienă precară la români. Într-un an, românul mediu consumă două tuburi de pastă de dinţi, două sticle de şampon şi vreo 12 deodorante. În medie, românii îşi schimbă periuţa de dinţi o dată la 3-4 ani. Aceste obiceiuri ne poziţionează pe ultimul loc în Europa la consumul de săpun, detergent şi pastă de dinţi. Acest nivel de consum este la jumătatea celui din ţările vecine şi reprezintă un sfert din cel înregistrat în vestul Europei sau în Statele Unite. Circa 40% dintre români îşi spală părul o dată pe săptămînă sau mai rar, şi circa 15% nu au folosit niciodată un deodorant. (Jurnalul naţional, 2005) Extrem de exigenţi cu semnele unei bune creşteri. Doar un român din 16 consideră că este bine-crescut, este concluzia unui studiu internaţional efectuat de către GfK Custom Research Worldwide în 20 de ţări europene şi SUA. Exigenţa pe care o au românii cu bunele lor maniere nu este percepută însă de ceilalţi europeni, care nu-i încadrează pe aceştia nici la cei mai manieraţi, nici la cei lipsiţi de maniere. Cei mai siguri pe bunele lor maniere s-au dovedit belgienii, cu un procentaj de 39%. Britanicii sînt consideraţi cei mai manieraţi dintre europeni, de către 16% dintre respondenţi. La extrema cealaltă, americanii au fost desemnaţi drept persoanele cu cele mai proaste maniere, de către cei mai mulţi respondenţi, cu o medie generală de 20%. (www.gfk-ro.com, 25 ianuarie 2007) Românii sînt duşi la biserică, dar nu prea se distrează. 58% dintre români se duc la biserică cel puţin o dată pe lună (1% dintre români se duc aproape zilnic la biserică, 6% - de cîteva ori pe săptămînă, 31% - de cîteva ori pe lună, iar 20% - o dată pe lună), în timp ce 33% se duc la biserică o dată sau de două ori pe an, iar 7% deloc. Un alt loc preferat pentru petrecerea timpului liber este mall-ul/hipermarket-ul. 59% dintre români se duc la mall/hypermarket cel puţin o dată pe lună (4% aproape zilnic, 12% de cîteva ori pe săptămînă, 26% de cîteva ori pe lună, 17% o dată pe lună). 39% se duc o dată - de două ori pe an sau deloc. În acelaşi timp, majoritatea românilor nu gustă ieşirile în oraş, la cinematograf, teatru sau în cluburi. Astfel, 87% dintre români nu se duc deloc la cinematograf, 86% dintre români nu se duc niciodată la teatru, iar 82% dintre români nu calcă în club/discotecă. (www.cna.ro, noiembrie 2007) Românii nu sînt interesaţi de politică. 77% dintre români sînt interesaţi de politică în mică şi foarte mică măsură, în timp ce 18% sînt interesaţi în mare măsură, iar 4% în foarte mare măsură. Cea mai importantă sursă de informare politică este televiziunea (80%). 6% dintre români declară că se informează ascultînd radio, 5% citind ziarele, iar 6% discutînd cu prietenii şi familia, şi numai 1 procent foloseşte Internetul pentru a afla ştiri politice. (www.cna.ro, noiembrie 2007) Pe ce (nu) dăm banii... Piaţa bunurilor de larg consum din România are în acest an una dintre cele mai mari rate de creştere din estul Europei, fără a ajunge însă la consumurile medii de pe piaţa europeană (potrivit Euromonitor). În termeni populari, avansul de 15%, ca valoare, şi de 6%, în volum, pe care l-a înregistrat piaţa înseamnă că mîncăm, bem şi ne spălăm mai "scump", dar nu neapărat mai mult sau mai bine. Această creştere a consumului de produse alimentare, de îngrijire personală şi curăţenie reprezintă un prim semnal al creşterii nivelului de trai, însă Euromonitor ne mai dă circa 12 ani, în condiţiile unor creşteri anuale susţinute, pînă să ajungem la ratele medii de consum de pe piaţa europeană. Nu cumpărăm prea mult detergent. Un studiu efectuat de Euromonitor relatează că piaţa românească a detergenţilor este insuficient dezvoltată, vînzările fiind modice, românii cheltuind circa 200 de milioane de euro anual pe detergenţi. Din punctul de vedere al consumului mediu de detergent pe cap de locuitor, România este încă departe de media europeană şi chiar faţă de media din ţările Europei Centrale şi de Est. Spre exemplu, în 2005, piaţa detergenţilor a avut o valoare de 385 de milioane de dolari în Suedia, de 545,3 de milioane de dolari în Elveţia, de 1,7 de miliarde de dolari în Spania şi de 6,24 de miliarde de dolari în Franţa. (Săptămîna financiară, 11 noiembrie 2007) Cheltuim foarte puţin pe îmbrăcăminte. Un studiul realizat de institutul internaţional de statistică Euromonitor şi preluat de Ziarul financiar relevă faptul că românii au plătit pentru articolele vestimentare 76 de euro pe cap de locuitor în anul 2006. Această sumă clasează ţara noastră pe locul 52 dintre cele 70 de ţări ale lumii luate în calcul. Cu toate că media este mică, românii au cheltuit mai mulţi bani pe haine decît în 2005, cînd au cumpărat haine în valoare de 71 de euro pe cap de locuitor. (www.acasa.ro, 30 martie 2007) Bem din ce în ce mai mult vin. Românii beau peste 27 de litri de vin pe an. Ne întrec francezii, care beau 50 l/an şi luxemburghezii, care beau 56 l/an. Reprezentanţii Patronatului Naţional al Viei şi Vinului declară că scade consumul de băuturi tari, în timp ce consumul de vin este în creştere. (Gardianul, 17 noiembrie 2007) Românii migrează către hipermarketuri. Marile centre comerciale "fură" clienţii chioşcurilor de cartier. Dacă în 2006, 13% dintre consumatori îşi făceau aprovizionarea la chioşcul de la colţ, în 2007 numărul cumpărătorilor a scăzut la 9,8%. Volumul vînzărilor din hipermarketuri a crescut de la 12,3% în 2006, la 16,5% în 2007. Creşterea este şi mai accentuată în cazul aprovizionării cu alimente. Cota de piaţă a hipermarketurilor a crescut de la 24% la 31%, în timp ce cota deţinută de chioşcuri s-a redus de la 6,4% la 4,5%. (Jurnalul naţional, 10 septembrie 2007) Cheltuim tot mai mult pe băutură şi mîncare. Valoarea pieţei de bunuri de larg consum a crescut cu aproape 17% în perioada ianuarie 2006 - iunie 2007, conform unui studiu întocmit de compania MEMRB, care analizează piaţa bunurilor de larg consum din perspectiva consumului casnic. Valoric, în lei, cea mai mare creştere a înregistrat-o industria băuturilor (20%), industria non-alimentară (15,7%), urmată de industria mîncării (13,4%). (Jurnalul naţional, 10 septembrie 2007) Pe locul 10 în topul consumului zilnic de calorii. Statisticile arată că un român consumă, în medie, 3620 de calorii în fiecare zi, cam tot cît un canadian, un francez sau un belgian. Cel mai mare consum mediu zilnic de calorii se înregistrează în Statele Unite, respectiv 3760 de calorii pe zi, cu numai 140 de calorii mai mult decît în România. (Ziarul, 6 aprilie 2007) Duşi de acasă... 1 ianuarie 2007: Conform unui studiu de la sfîrşitul lui 2006, "Locuirea temporară în străinătate. Migraţia economică a românilor", 12% dintre români se gîndeau să plece din ţară. Dintre aceştia însă, mai mult de un sfert nu aveau nici un plan concret în acest sens. Cu toate acestea, doar Finlanda, Suedia, Slovacia, Polonia, Estonia, Letonia, Franţa şi Cehia s-au declarat în favoarea liberei circulaţii a forţei de muncă pentru români. Octombrie 2007: Nicolae Romulus Mailat, cetăţean român emigrat în Italia, este acuzat de uciderea unei femei la Roma. Presa din Italia şi politicienii din această ţară reacţionează vehement şi declanşează o campanie antiromânească care duce la adoptarea unui decret privind expulzarea cetăţenilor comunitari. Imaginea României în Europa suferă. Noiembrie 2007: Andrei Ciurea, un copil de 12 ani din judeţul Argeş, se spînzură pentru că n-a suportat gîndul că mama lui urma să plece din nou la muncă în Italia. Este al 12-lea copil din România care îşi ia viaţa pentru că se simte abandonat de părinţi. Totuşi, românii de afară contribuie la bunăstarea noastră. În 2007, aceştia trimit 6,8 miliarde de dolari în România, conform estimărilor Băncii Mondiale. Suma situează România pe locul al X-lea în lume în ceea ce priveşte banii trimişi în ţara de origine de cetăţenii care muncesc în străinătate. Părinţii pleacă, copiii rămîn. 16-18% dintre elevii de gimnaziu au cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate, arată un sondaj realizat la nivelul a 200 de şcoli. La sfîrşitul anului şcolar 2006-2007, estimările realizate pe baza declaraţiilor copiilor şi a directorilor arătau că circa 170.000 de elevi din cei aproape 1 milion înscrişi în clasele V-VIII, au părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Dintre aceştia, aproximativ 35.000 au ambii părinţi plecaţi, 55.000 au doar mama plecată, iar 80.000 au doar tatăl plecat în străinătate. (Cotidianul, 3 octombrie 2007) Două milioane şi jumătate de români pe piaţa de muncă europeană. Peste o treime dintre gospodăriile ţării, adică aproximativ două milioane şi jumătate, au avut cel puţin unul dintre membri plecat în străinătate după 1989, arată un studiu realizat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă. La nivel de individ, ponderea persoanelor de 18-59 ani care au lucrat în străinătate după 1989 este de 12%. Intensitatea fenomenului s-a accentuat în special după anul 2002, odată cu liberalizarea circulaţiei pentru români. În prezent, fenomenul plecării temporare la lucru în străinătate este de aproximativ trei ori mai intens decît în 2002. (Fundaţia pentru o Societate Deschisă, 14 decembrie 2006) Nu sîntem căpşunari, ci constructori. Principalele domenii de activitate ale românilor plecaţi la muncă în străinătate sînt construcţiile, munca menajeră şi doar apoi vine agricultura. Astfel, 98% dintre bărbaţi au muncit cel puţin o dată în domeniul construcţiilor, 88% dintre femei au deţinut cel puţin o dată posturi de menajere, iar agricultori au fost 72% dintre bărbaţi şi 28% dintre femei. (Fundaţia pentru o Societate Deschisă, 14 decembrie 2006) Italia e ţara preferată de români. Italia şi Spania sînt principalele destinaţii ale românilor care muncesc în străinătate. În ultimii cinci ani, 50% dintre plecările la lucru în străinătate au fost în Italia, iar 25% în Spania, statisticile neoficiale arătînd că în Italia muncesc aproximativ 1 milion de români. Liderii asociaţiilor românilor spun că sînt peste un milion şi jumătate. Dintre aceştia doar aproximativ 300.000 au acte oficiale. (Fundaţia pentru o Societate Deschisă, 14 decembrie 2006) Românii pleacă constructori şi se întorc investitori. La nivel naţional, circa 10% din volumul fiecărui tip de investiţie din ultimii cinci ani este realizat cu ajutorul veniturilor din migraţia internaţională. Activităţile productive finanţate cu bani din migraţie sînt diferite în funcţie de mediul rezidenţial - în mediul rural banii sînt investiţi în principal în activităţi de tip agricol, pe cînd în mediul urban banii sînt investiţi în alte tipuri de afaceri. În prezent, una din zece gospodării româneşti beneficiază de venituri din migraţia internaţională. (Fundaţia pentru o Societate Deschisă, 14 decembrie 2006)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Femeia moartă în accidentul de tir de la Galați era mama multiplei campioane olimpice Gina Gogean. Sora sportivei este în stare gravă
Mama campioanei Gina Gogean a murit, iar sora este în stare gravă, în urma unui accident de circulație.
image
Cum au schimbat normele la locul de muncă tinerii din Generația Z. Mesajele primite de la angajați de proprietara unei firme
Patroana a împărtășit trei texte pe care le-a primit de la angajatul ei din generația Z, iar concluziile ei sunt de luat în seamă.
image
Alimentul care îți schimbă fizionomia: de ce apar erupții cutanate, roșeață și umflături
Aspectul general al pielii poate fi îmbunătățit dacă reducem consumul unui aliment, spun nutriționiștii.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.