Starea fireasc─â a lucrurilor

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 945 din 19 ÔÇô 25 mai 2022
E cool să postești jpeg

Zilele trecute, intr├«nd ├«ntr-un magazin de haine, am ├«ntrebat v├«nz─âtoarea, care ├«mi prezenta tot felul de jachete supradimensionate ╚Öi cu ÔÇ×rupturi esteticeÔÇŁ, dac─â n-au ╚Öi o hain─â ÔÇ×normal─âÔÇŁ. ├Än prim─â instan╚Ť─â, replica ei, ÔÇ×Cum adic─â normal─â?ÔÇŁ, m-a blocat, ├«ns─â mai apoi mi-a dat din plin ap─â la moara temei acestui Dosar: c─âci, ├«ntr-adev─âr, ce ├«nseamn─â, p├«n─â la urm─â, normalitatea? ├Än cazul de mai sus, normalitatea s-a dovedit a fi un concept relativ: pentru mine, o hain─â normal─â ├«nsemna o m─âsur─â adecvat─â siluetei ╚Öi un material care s─â nu fie deja sf├«╚Öiat (oric├«t de estetic─â ar fi destr─âmarea). ├Äns─â pentru v├«nz─âtoare normalitatea era dat─â de m─ârfurile pe care le avea ├«n magazin: supradimensionate ╚Öi zdren╚Ťuite. Cu alte cuvinte, uneori, normalitatea cuiva poate fi o anomalie pentru altcineva, ├«ns─â ├«n cazul acesta am defini normalitatea doar ca o sum─â de obi╚Önuin╚Ťe, de cutume.

Ce se ├«nt├«mpl─â ├«ns─â cu normalitatea la nivel macro? Mai ales ├«n contextul actual, c├«nd, de mai bine de doi ani, conceptul a devenit aproape o vedet─â, normalitatea a fost pus─â ├«n lumina reflectoarelor, a fost folosit─â ├«n discursuri mediatice ╚Öi ideologice, a fost scoas─â de la naftalin─â ╚Öi ╚Ölefuit─â ca o perl─â rar─â, pe cale de dispari╚Ťie. Sintagma ÔÇ×noua normalitateÔÇŁ, care implic─â, de fapt, o r─âsturnare a tuturor normelor dup─â care ne-am ghidat via╚Ťa p├«n─â la ├«nceperea pandemiei, a penetrat ├«n mentalul colectiv ca un soi de bau-bau ÔÇô ├«n jurul meu, din ce ├«n ce mai mul╚Ťi cunoscu╚Ťi ╚Öi chiar ╚Öi oameni cu care interac╚Ťionez sporadic ofteaz─â melancolic, declam├«nd: ÔÇ×Nimic nu va mai fi la felÔÇŁ, f─âr─â a putea explica, ├«n mod concret, ce anume s-a schimbat ├«n vie╚Ťile lor.

Exist─â ├«ns─â ╚Öi dintre cei care tr─âiesc aceste schimb─âri. Chiar deun─âzi mi-am ├«ntrebat o prieten─â la ce se refer─â c├«nd spune c─â lucrurile s-au schimbat, ├«n ce fel normalitatea vie╚Ťii sale a fost afectat─â. Mi-a r─âspuns punctual, spun├«ndu-mi c─â, de╚Öi starea de urgen╚Ť─â s-a ├«ncheiat, angajatorul ei a decis  continuarea muncii ÔÇ×de acas─âÔÇŁ. ╚śi, ├«ntr-adev─âr, ├«n siajul exerci╚Ťiului telemuncii, din ce ├«n ce mai mul╚Ťi angajatori, de la noi, dar ╚Öi din alte p─âr╚Ťi, ╚Öi-au dat seama c─â e mult mai profitabil─â aceast─â form─â de munc─â. Pentru unii, schimbarea e benefic─â, o asimileaz─â ca pe ceva firesc, ├«ns─â, pentru al╚Ťii, a devenit o provocare ├«ntru adaptabilitate la un nou stil de via╚Ť─â.

╚ścoala online, de asemenea, a provocat oscila╚Ťii severe ├«n normalitatea ├«nv─â╚Ť─âm├«ntului. Unele ╚Ť─âri s-au adaptat mai rapid, fiind preg─âtite dinainte pentru posibilitatea ├«nchiderii ╚Öcolilor, ╚Öi au reu╚Öit s─â continue imediat cursurile online. Altele ├«ncearc─â ├«n prezent s─â recupereze lacunele din perioadele de carantin─â, organiz├«nd programe speciale sau ╚Öcoli de var─â. ├Än Rom├ónia se discut─â, ├«n teorie, cum se f─âcea ╚Öi ├«nainte de pandemie, despre viitorul luminos al programului ÔÇ×Rom├ónia educat─âÔÇŁ ╚Öi se iau ini╚Ťiative cel pu╚Ťin bizare, av├«nd ├«n vedere lacunele suferite de elevi ├«n perioadele de carantin─â: de cur├«nd s-a anun╚Ťat modificarea structurii anului ╚Öcolar, care va avea mai multe vacan╚Ťe, ╚Öi eliminarea tezelor. Am putea spune, privind ├«nspre aceste m─âsuri post-pandemice, c─â normalitatea la nivelul sistemului de educa╚Ťie n-a fost ├«n nici un fel bruiat─â, r─âm├«n├«nd aceea╚Öi. ├Äns─â la firul ierbii, h├«rtoapele pe care s-a zdruncinat ╚Öcoala ├«n aceast─â perioad─â vor scoate la iveal─â stric─âciunile, ├«n ciuda discursurilor ├«nfl─âc─ârate.

Revenind la virtual, acesta a f─âcut, ├«ntr-adev─âr, pa╚Öi enormi ├«n multe aspecte ale normalit─â╚Ťii vie╚Ťii noastre de p├«n─â acum. De exemplu, dac─â ├«nainte de pandemie pl─â╚Ťile online erau privite ├«n Rom├ónia cu u╚Öoar─â mefien╚Ť─â, azi nu mai e cazul. De asemenea, multe institu╚Ťii s-au adaptat, ╚Öi-au eficientizat interac╚Ťiunea online cu clien╚Ťii sau contribuabilii, acceler├«nd astfel mult dorita dispari╚Ťie a statului la coad─â pe la ghi╚Öee. Au ap─ârut ╚Öi servicii noi, bazate pe interac╚Ťiunea online: pe l├«ng─â curierat, au ap─ârut livratorii rapizi ╚Öi din ce ├«n ce mai mul╚Ťi rom├óni au descoperit confortul cump─âr─âturilor s─âpt─âm├«nale prin intermediul acestora.

├Äns─â online-ul nu e mum─â pentru toat─â lumea. De pild─â, de╚Öi spectacolele de teatru sau concertele de muzic─â au ├«ncercat o modalitate de a exista ├«n lumea virtual─â, menirea lor fireasc─â rezid─â doar ├«n interac╚Ťiunea direct─â. Iar acest lucru este valabil ╚Öi dac─â ne referim la societatea uman─â, ├«n ansamblu. Dac─â am descoperit c─â e mai confortabil s─â ne procur─âm morcovi ╚Öi cartofi online sau s─â ne achit─âm de datorii sociale, precum munca sau plata taxelor, c├«nd vine vorba despre normalitatea vie╚Ťii sociale, aceasta implic─â, ├«n primul r├«nd, o interac╚Ťiunea uman─â direct─â ╚Öi armonioas─â. ├Äns─â societ─â╚Ťile de azi se dep─ârteaz─â din ce ├«n ce mai mult de aceast─â armonie, apropiind-se de pr─âpastia unei anomii ÔÇô caracterizat─â ├«n primul r├«nd prin ruperea rela╚Ťiilor dintre oameni, prin ne├«ncredere ├«n institu╚Ťii, prin accentuarea unui individualism negativ ╚Öi prin destr─âmarea liantului social. Pentru c─â nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.

╚śi, probabil, realul risc de a ne pierde normalitatea ├«nseamn─â, de fapt, pierderea ├«ncrederii ├«n semenii no╚Ötri.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.