Starea culturii în Bistriţa-Năsăud

George ȚÂRA
Publicat în Dilema Veche nr. 236 din 21 Aug 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Judeţul Bistriţa-Năsăud este un ţinut cu importante tradiţii culturale reprezentate atît printr-o bogată zestre folclorică şi etnografică, cît şi prin numărul mare de personalităţi pe care le-a dat de-a lungul anilor, în special în perioada modernă. Dovadă sînt vestigiile folclorului, cîte au mai scăpat de lăcomia samsarilor de artă populară, obiceiurile, dansurile şi cîntecele bătrîneşti, care au putut fi conservate în stare cît de cît autentică, casele memoriale ale unor scriitori precum Andrei Mureşanu, Ion Pop Reteganul, G. Coşbuc şi Liviu Rebreanu, dar şi performanţa de-a fi livrat Academiei Române cel mai mare număr de academicieni dintre toate judeţele ţării (peste treizeci). Mărturisirile, studiile monografice şi istorice relevă un impresionant repertoriu local, atît în domeniul culturii minore (al datinilor, obiceiurilor şi manifestărilor folclorice), cît şi în cel al culturii majore, în sensul blagian al terminologiei. Radiografia stării culturale actuale din judeţ arată, din păcate, că aceasta nu se află tocmai la apogeu. Situaţia cea mai confuză se întîlneşte în zona rurală, unde activitatea căminelor culturale (înfiinţate nu în comunism, cum îndeobşte se crede, ci în perioada interbelică, la iniţiativa lui Dimitrie Gusti) este practic inexistentă. Acolo unde săptămînal se organiza hora, unde periodic aveau loc spectacole muzicale şi teatrale susţinute de trupe de amatori, dar şi de formaţii profesioniste aflate în turnee, acum nu se mai organizează nimic (dacă nu cumva considerăm discoteca o formă de cultură) în afară de nunţi, botezuri şi parastase deloc ritualice şi, o dată, de două ori pe an, manifestări folclorice festivaliere, cu tentă arhaică şi rareori autentică, de genul acelora trecute atît în rapoartele de activitate ale Consiliului Judeţean, cît şi în acelea ale Consiliilor Locale, cu susţinere financiară precară. Excepţiile există, atît cît să întărească regula, şi se datorează iniţiativelor individuale sau unor grupuri de oameni inimoşi, profesori sau artişti amatori, care se străduiesc să înfiinţeze un cenaclu şcolar, un ansamblu de dansuri, un cor, un muzeu, să monteze o piesă de teatru. Sînt demne de amintit aici Muzeul "Cuibul visurilor" şi revista cu acelaşi nume fondate la Maieru din iniţiativa profesorului Sever Ursa, Teatrul Nescris din comuna Şanţ, ansambluri folclorice locale şi alte manifestări culturale aparţinînd atît populaţiei româneşti cît şi etniilor maghiară, germană şi romă, existente în judeţ. Tot aici (mai exact la capitolul "iniţiative particulare") trebuie menţionate Cenaclul "Saeculum" din Beclean, fondat de Teohar Mihadaş şi Radu Săplăcan, regretaţii scriitori al căror continuator este astăzi profesorul şi scriitorul Andrei Mureşan, Muzeul de Artă Contemporană din Sîngeorz Băi, fondat de artistul plastic Maxim Dumitraş în colaborare cu Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud, trupa de teatru "Corint" animată de prof. Camelia Toma precum şi Simpozionul anual al Văii Bîrgăului, susţinut prin strădania unui grup de intelectuali din zonă, redactori - alături de publicistul Nicolae Vrăşmaş - ai suplimentului cultural Valea Bîrgăului, găzduit de cotidianul Răsunetul din Bistriţa. Mai există, desigur, mulţi alţi animatori voluntari ai vieţii culturale din judeţ neconsemnaţi în articolul de faţă, cărora subsemnatul le prezintă scuze pentru imposibilitatea unei documentaţii exhaustive. Declinul culturii la nivel rural are ca explicaţii, în afară de indolenţa guvernamentală, depopularea satelor prin plecarea tinerilor în oraşe sau în străinătate, la muncă, şi, evident, invaziei culturii de masă, care n-a întîrziat să contamineze aşezări aparent izolate, să afecteze chiar şi acele "zone profunde" în care regretatul Adrian Marino presupunea, cu optimism, nu cu mulţi ani în urmă ("Al treilea discurs", în dialog cu Sorin Antohi), că tradiţia mai are şanse naturale de conservare. MAI SÎNT ŞI INSTITUŢII... Centrul Judeţean de Cultură este patronat de Consiliul Judeţean şi agenda sa abundă de manifestări folclorice ad-hoc, unele artificiale (festivaluri de obiceiuri demult dispărute şi resuscitate prin "Cîntarea României", cum ar fi "Înstruţatul boului la Tăure", "Cu strămoşii la Gureţe", "Alaiul nunţilor de pe Bîrgău"...). În afară de spectacole şi festivaluri folclorice, instituţia mai răspunde de organizarea spectacolelor festive dedicate evenimentelor istorice şi aniversărilor şi comemorărilor scriitorilor importanţi. Activitatea literară se face simţită prin dezbateri şi simpozioane, dar mai ales prin două publicaţii remarcabile, Mişcarea literară şi Revista ilustrată, susţinute de scriitori locali şi de prestigioase colaborări din ţară şi străinătate. Printre alte instituţii importante în zonă sînt şi Biblioteca Judeţeană Bistriţa-Năsăud cu un important fond de carte, cu o secţie de carte veche de o valoare deosebită; Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud - o instituţie care s-a constituit prin strădanii susţinute, legate în special de găsirea unui spaţiu adecvat. Strădaniile continuă şi în prezent, prin lucrări de reabilitare a sediului, de reorganizare şi clasificare a exponatelor. Funcţionează cu patru secţii: Ştiinţele naturii; Arheologie-istorie; Etnologie - artă populară; Artă plastică. Uniunea Artiştilor Plastici - Filiala Bistriţa, un lăcaş de cultură cu o organizare exemplară, deţine, în urma unor eforturi remarcabile ale artiştilor locali, un sediu pe măsură, realizat prin reabilitarea uneia dintre importantele clădiri istorice ale Bistriţei. Are spaţii pentru ateliere bine amenajate şi o galerie de artă, "Arcade", cu activităţi expoziţionale şi colocviale notabile. Am numit, mai sus, principalele instituţii guvernamentale de cultură. Lacunele acestora se încearcă a fi suplinite de către Societatea Civilă. Funcţionează la Bistriţa, cu fonduri puţine, cu eforturi cultural: Fundaţia "Etnos", sub coordonarea scriitorului Alexandru Uiuiu; Asociaţia pentru promovarea iniţiativelor civice fondată de poeta Florica Dura; Asociaţia Bibliopolis coordonată de scriitorul Mircea Măluţ; Asociaţia "Bistriţa Medievală", sub coordonarea cantautorului Florin Săsărman. Un caz cu totul special de reuşită în materie de ONG-uri îl reprezintă Societatea de Concerte sub preşedinţia muzicianului Gavril Ţărmure. Înfiinţată în anul 1996, Societatea şi-a propus, ca activitate principală (citez aproximativ din articolul-program) să umple golul pe care Bistriţa îl resimte prin lipsa unei instituţii teatrale, prin lipsa unei instituţii muzicale profesioniste, într-un cuvînt, prin lipsa oricărei instituţii profesioniste de spectacole. Palmaresul pe care Societatea de Concerte îl deţine pînă în momentul de faţă este unul excepţional, demn de o adevărată instituţie culturală. Finanţată prin sponsorizări, contribuţii personale ale membrilor, vînzări de bilete şi sprijin parţial de la Consiliul Judeţean, Consiliul Local Bistriţa şi Ministerul Culturii şi Cultelor, Societatea a realizat în medie 30 de concerte pe an, din 1996 încoace. Marea performanţă a Societăţii de Concerte este însă înfiinţarea la Bistriţa a unei orchestre simfonice, "Noua Orchestră Transilvană", alcătuită din muzicieni profesionişti originari din Bistriţa, angajaţi ai instituţiilor muzicale din alte oraşe transilvane, şi din studenţi ai Academiei de Muzică. Orchestra a susţinut concerte la Bistriţa şi în oraşele judeţului şi a realizat două turnee peste hotare, în Elveţia şi Japonia.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucraina „fierbe“: înfrângerea teribilă cu România, descrisă într-un cuvânt de presa de la Kiev
Prezentă cu vedetele ei în SUA, echipa Ucrainei a suferit un rezultat de neconceput.
image
Mii de iranieni au ieșit în stradă în semn de susținere a atacului asupra Israelului
Mii de iranieni au ieșit duminică dimineața devreme pe străzile din Iran, în semn de susținere pentru atacul fără precedent cu drone și rachete în curs de desfășurare împotriva dușmanului înrăit Israel.
image
De ce a primit un jandarm din București în contul personal peste 1,6 milioane lei. „Ce de bani!”
Un subofiţer de la Direcția de Jandarmerie a Municipiului București, care îşi aştepta zilele acestea salariul, s-a trezit că i-au intrat în cont peste 1,6 milioane lei, adică peste 300.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.