Starea culturii în Bistriţa-Năsăud

Judeţul Bistriţa-Năsăud este un ţinut cu importante tradiţii culturale reprezentate atît printr-o bogată zestre folclorică şi etnografică, cît şi prin numărul mare de personalităţi pe care le-a dat de-a lungul anilor, în special în perioada modernă. Dovadă sînt vestigiile folclorului, cîte au mai scăpat de lăcomia samsarilor de artă populară, obiceiurile, dansurile şi cîntecele bătrîneşti, care au putut fi conservate în stare cît de cît autentică, casele memoriale ale unor scriitori precum Andrei Mureşanu, Ion Pop Reteganul, G. Coşbuc şi Liviu Rebreanu, dar şi performanţa de-a fi livrat Academiei Române cel mai mare număr de academicieni dintre toate judeţele ţării (peste treizeci). Mărturisirile, studiile monografice şi istorice relevă un impresionant repertoriu local, atît în domeniul culturii minore (al datinilor, obiceiurilor şi manifestărilor folclorice), cît şi în cel al culturii majore, în sensul blagian al terminologiei. Radiografia stării culturale actuale din judeţ arată, din păcate, că aceasta nu se află tocmai la apogeu. Situaţia cea mai confuză se întîlneşte în zona rurală, unde activitatea căminelor culturale (înfiinţate nu în comunism, cum îndeobşte se crede, ci în perioada interbelică, la iniţiativa lui Dimitrie Gusti) este practic inexistentă. Acolo unde săptămînal se organiza hora, unde periodic aveau loc spectacole muzicale şi teatrale susţinute de trupe de amatori, dar şi de formaţii profesioniste aflate în turnee, acum nu se mai organizează nimic (dacă nu cumva considerăm discoteca o formă de cultură) în afară de nunţi, botezuri şi parastase deloc ritualice şi, o dată, de două ori pe an, manifestări folclorice festivaliere, cu tentă arhaică şi rareori autentică, de genul acelora trecute atît în rapoartele de activitate ale Consiliului Judeţean, cît şi în acelea ale Consiliilor Locale, cu susţinere financiară precară. Excepţiile există, atît cît să întărească regula, şi se datorează iniţiativelor individuale sau unor grupuri de oameni inimoşi, profesori sau artişti amatori, care se străduiesc să înfiinţeze un cenaclu şcolar, un ansamblu de dansuri, un cor, un muzeu, să monteze o piesă de teatru. Sînt demne de amintit aici Muzeul "Cuibul visurilor" şi revista cu acelaşi nume fondate la Maieru din iniţiativa profesorului Sever Ursa, Teatrul Nescris din comuna Şanţ, ansambluri folclorice locale şi alte manifestări culturale aparţinînd atît populaţiei româneşti cît şi etniilor maghiară, germană şi romă, existente în judeţ. Tot aici (mai exact la capitolul "iniţiative particulare") trebuie menţionate Cenaclul "Saeculum" din Beclean, fondat de Teohar Mihadaş şi Radu Săplăcan, regretaţii scriitori al căror continuator este astăzi profesorul şi scriitorul Andrei Mureşan, Muzeul de Artă Contemporană din Sîngeorz Băi, fondat de artistul plastic Maxim Dumitraş în colaborare cu Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud, trupa de teatru "Corint" animată de prof. Camelia Toma precum şi Simpozionul anual al Văii Bîrgăului, susţinut prin strădania unui grup de intelectuali din zonă, redactori - alături de publicistul Nicolae Vrăşmaş - ai suplimentului cultural Valea Bîrgăului, găzduit de cotidianul Răsunetul din Bistriţa. Mai există, desigur, mulţi alţi animatori voluntari ai vieţii culturale din judeţ neconsemnaţi în articolul de faţă, cărora subsemnatul le prezintă scuze pentru imposibilitatea unei documentaţii exhaustive. Declinul culturii la nivel rural are ca explicaţii, în afară de indolenţa guvernamentală, depopularea satelor prin plecarea tinerilor în oraşe sau în străinătate, la muncă, şi, evident, invaziei culturii de masă, care n-a întîrziat să contamineze aşezări aparent izolate, să afecteze chiar şi acele "zone profunde" în care regretatul Adrian Marino presupunea, cu optimism, nu cu mulţi ani în urmă ("Al treilea discurs", în dialog cu Sorin Antohi), că tradiţia mai are şanse naturale de conservare. MAI SÎNT ŞI INSTITUŢII... Centrul Judeţean de Cultură este patronat de Consiliul Judeţean şi agenda sa abundă de manifestări folclorice ad-hoc, unele artificiale (festivaluri de obiceiuri demult dispărute şi resuscitate prin "Cîntarea României", cum ar fi "Înstruţatul boului la Tăure", "Cu strămoşii la Gureţe", "Alaiul nunţilor de pe Bîrgău"...). În afară de spectacole şi festivaluri folclorice, instituţia mai răspunde de organizarea spectacolelor festive dedicate evenimentelor istorice şi aniversărilor şi comemorărilor scriitorilor importanţi. Activitatea literară se face simţită prin dezbateri şi simpozioane, dar mai ales prin două publicaţii remarcabile, Mişcarea literară şi Revista ilustrată, susţinute de scriitori locali şi de prestigioase colaborări din ţară şi străinătate. Printre alte instituţii importante în zonă sînt şi Biblioteca Judeţeană Bistriţa-Năsăud cu un important fond de carte, cu o secţie de carte veche de o valoare deosebită; Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud - o instituţie care s-a constituit prin strădanii susţinute, legate în special de găsirea unui spaţiu adecvat. Strădaniile continuă şi în prezent, prin lucrări de reabilitare a sediului, de reorganizare şi clasificare a exponatelor. Funcţionează cu patru secţii: Ştiinţele naturii; Arheologie-istorie; Etnologie - artă populară; Artă plastică. Uniunea Artiştilor Plastici - Filiala Bistriţa, un lăcaş de cultură cu o organizare exemplară, deţine, în urma unor eforturi remarcabile ale artiştilor locali, un sediu pe măsură, realizat prin reabilitarea uneia dintre importantele clădiri istorice ale Bistriţei. Are spaţii pentru ateliere bine amenajate şi o galerie de artă, "Arcade", cu activităţi expoziţionale şi colocviale notabile. Am numit, mai sus, principalele instituţii guvernamentale de cultură. Lacunele acestora se încearcă a fi suplinite de către Societatea Civilă. Funcţionează la Bistriţa, cu fonduri puţine, cu eforturi cultural: Fundaţia "Etnos", sub coordonarea scriitorului Alexandru Uiuiu; Asociaţia pentru promovarea iniţiativelor civice fondată de poeta Florica Dura; Asociaţia Bibliopolis coordonată de scriitorul Mircea Măluţ; Asociaţia "Bistriţa Medievală", sub coordonarea cantautorului Florin Săsărman. Un caz cu totul special de reuşită în materie de ONG-uri îl reprezintă Societatea de Concerte sub preşedinţia muzicianului Gavril Ţărmure. Înfiinţată în anul 1996, Societatea şi-a propus, ca activitate principală (citez aproximativ din articolul-program) să umple golul pe care Bistriţa îl resimte prin lipsa unei instituţii teatrale, prin lipsa unei instituţii muzicale profesioniste, într-un cuvînt, prin lipsa oricărei instituţii profesioniste de spectacole. Palmaresul pe care Societatea de Concerte îl deţine pînă în momentul de faţă este unul excepţional, demn de o adevărată instituţie culturală. Finanţată prin sponsorizări, contribuţii personale ale membrilor, vînzări de bilete şi sprijin parţial de la Consiliul Judeţean, Consiliul Local Bistriţa şi Ministerul Culturii şi Cultelor, Societatea a realizat în medie 30 de concerte pe an, din 1996 încoace. Marea performanţă a Societăţii de Concerte este însă înfiinţarea la Bistriţa a unei orchestre simfonice, "Noua Orchestră Transilvană", alcătuită din muzicieni profesionişti originari din Bistriţa, angajaţi ai instituţiilor muzicale din alte oraşe transilvane, şi din studenţi ai Academiei de Muzică. Orchestra a susţinut concerte la Bistriţa şi în oraşele judeţului şi a realizat două turnee peste hotare, în Elveţia şi Japonia.