Starea anticomunismului. O anchet─â

Thierry WOLTON, Oliver Jens SCHMITT, Vladimir TISMĂNEANU, G.M. TAMÁS, Gerd KOENEN, Catherine DURANDIN, Dennis DELETANT, Vladimir BUKOVSKI
Publicat în Dilema Veche nr. 808 din 15-21 august 2019
Starea anticomunismului  O anchet─â jpeg

C├«╚Ťiva deputa╚Ťi din opozi╚Ťie (USR) au propus recent o ini╚Ťiativ─â legislativ─â privind ÔÇ×interzicerea organiza╚Ťiilor, simbolurilor ╚Öi faptelor cu caracter comunistÔÇť. Legea, dup─â cum scrie chiar ├«n articolul 1, e menit─â s─â previn─â instaurarea unui regim dictatorial comunist.

Am lansat aceleași două întrebări unor specialiști în istoria recentă:

1) Mai există riscul revenirii unui regim comunist totalitar în România?

2) E necesar─â adoptarea unei legi care s─â interzic─â organiza╚Ťiile ╚Öi simbolurile comuniste? 

ÔŚĆ Vladimir BUKOVSKI

Ideile se combat
prin idei

1) Imposibil. Dintr-o ra╚Ťiune foarte simpl─â. Comunismul a fost o utopie. El nu poate fi transpus practic ÔÇô ╚Öi asta s-a v─âzut. E irepetabil. Din a╚Öa-zisul comunism r─âm├«ne ├«n istorie doar un regim opresiv, totalitar.

2) O lege ├«mpotriva simbolurilor ╚Öi organiza╚Ťiilor comuniste e o idee foarte proast─â. Ea nu ar face dec├«t s─â incite, s─â provoace, s─â-i atrag─â pe cei care-╚Öi doresc ÔÇ×fructul opritÔÇť. Cred mai degrab─â c─â ideile ar trebui comb─âtute prin idei. ╚śi propaganda prin contrapropagand─â. Cei care se simt atra╚Öi de comunism ar trebui s─â afle c─â regimurile respective au f─âcut peste o sut─â de milioane de victime. Aceste crime ale comunismului ar trebui s─â fie cunoscute, la scar─â larg─â. Asta e solu╚Ťia pentru a evita sau marginaliza eventualele tenta╚Ťii comuniste. 

Vladimir Bukovski este eseist ╚Öi activist pentru drepturile omului. Figur─â marcant─â a disiden╚Ťei sovietice, a petrecut 12 ani ├«n centre de deten╚Ťie ╚Öi institu╚Ťii psihiatrice. Expulzat ├«n 1976 din URSS, se stabile╚Öte ├«n Marea Britanie, unde continu─â s─â dema╚Öte abuzurile regimului. A publicat, printre altele, Judgment in Moscow: Soviet Crimes and Western Complicity (Judecat─â la Moscova: crimele sovietice ╚Öi complicitatea Vestului). 

ÔŚĆ Dennis DELETANT

Comunismul
a fost impus și nu ales

1) Buna guvernare n-a p─âtruns ├«nc─â ├«n Rom├ónia. E╚Öecul clasei politice, ├«n special al guvern─ârii PSD, de a alinia ac╚Ťiunile politice cu valorile UE a avut consecin╚Ťe economice ╚Öi sociale grave pentru ╚Ťar─â. Un semn clar al lipsei de ├«ncredere ├«n viitor ├«n r├«ndul tinerilor rom├óni este amploarea emigr─ârii. Amploarea acestui fenomen al emigr─ârii are consecin╚Ťe grave asupra bugetului ╚Ť─ârii ╚Öi asupra pie╚Ťei for╚Ťei de munc─â ╚Öi, prin urmare, ├«n planul cre╚Öterii economice. Declinul net al for╚Ťei de munc─â afecteaz─â ├«ncas─ârile la bugetul de stat. ├Än acela╚Öi timp, cre╚Öterea continu─â a procentului persoanelor aflate la v├«rste ├«naintate, dependente ╚Öi vulnerabile, ├«n compara╚Ťie cu cele aflate la v├«rste active, amplific─â presiunea asupra sistemelor publice de securitate social─â ╚Öi de s─ân─âtate. ├Än lipsa unor m─âsuri eficiente care s─â vizeze direct problemele, dezvoltarea economic─â ╚Öi social─â a Rom├óniei se va ├«mpotmoli.

Protestele recente s├«nt un simptom al unei agita╚Ťii cresc├«nde ├«n societatea rom├óneasc─â, guvernat─â de PSD, un regim care ├«i ├«ndep─ârteaz─â pe cet─â╚Ťeni de stat. M─âsurile recente adoptate de PSD, care estompeaz─â separarea puterilor ├«ntre executiv ╚Öi Justi╚Ťie, risc─â s─â submineze democra╚Ťia ╚Öi s─â sl─âbeasc─â capacitatea statului de a r─âm├«ne un aliat credibil pentru NATO ╚Öi de a respecta valorile fundamentale ale Uniunii Europene. ├Än acela╚Öi timp, performan╚Ťa ├«nregistrat─â de partidele de opozi╚Ťie la alegerile pentru Parlamentul European e un semn clar al unei democra╚Ťii vibrante ├«n Rom├ónia ╚Öi reprezint─â un semnal pentru cei care ar putea fi tenta╚Ťi de o ├«ntoarcere c─âtre un sistem cu partid unic ╚Öi c─âtre o economie condus─â de un partid unic.

2) Dup─â p─ârerea mea, nu e necesar─â o lege care interzice simbolurile ╚Öi organiza╚Ťiile comuniste. Maturitatea unei democra╚Ťii vibrante const─â ├«n abilitatea de a se acomoda cu o arie larg─â de ideologii politice ╚Öi de a le testa la urne. Av├«nd ├«n vedere c─â, ├«n Rom├ónia, comunismul a fost impus la putere, ╚Öi nu ales, ╚Öi c─â regimul s-a men╚Ťinut prin stabilirea a ceea ce poate fi numit ÔÇ×stat poli╚ŤienescÔÇť, pot ├«n╚Ťelege temerile aflate la originea unei asemenea interdic╚Ťii. ├Äns─â ├«ncercarea de a suprima organiza╚Ťiile ╚Öi simbolurile comuniste este sugestiv─â pentru o democra╚Ťie mai degrab─â imatur─â. 

Dennis Deletant este visiting professor la Georgetown University, unde de╚Ťine catedra ÔÇ×Ion Ra╚ŤiuÔÇť, ╚Öi profesor emerit de studii rom├óne╚Öti la ╚ścoala de Studii Slave ╚Öi Est-Europene, Colegiul Universitar din Londra. Autor al mai multor volume de istorie, printre altele: Aliatul uitat al lui Hitler. Ion Antonescu ╚Öi regimul s─âu ╚Öi Ceau╚Öescu ╚Öi Securitatea, ambele la Editura Humanitas. 

ÔŚĆ Catherine DURANDIN

Interdic╚Ťia
incit─â la deturn─âri

1) Nu cred c─â o revenire a comunismului ÔÇô fie c─â vorbim de ideologie sau de regim ÔÇô mai e posibil─â ├«n Rom├ónia ori ├«n alt─â parte. Fo╚Ötii comuni╚Öti s├«nt bolnavi ╚Öi descompu╚Öi, democra╚Ťii n-o duc prea bine, dar aceast─â criz─â, aceast─â confuzie a ideilor nu serve╚Öte cauza regimurilor complet e╚Öuate. Cu to╚Ťii ╚Öi-au dat seama de enorma minciun─â pe care au reprezentat-o celebrarea pseudo-succeselor comunismului!

├Än schimb, merg├«nd pe urmele lui Claude Lefort, cred c─â chestiunile la care comunismul a ├«ncercat s─â r─âspund─â r─âm├«n valabile: justi╚Ťia social─â, rostul muncii, ├«mp─âr╚Ťirea bog─â╚Ťiei ╚Öi, p├«n─â la urm─â, chestiunea sensului, dincolo de absurdul existen╚Ťial.

Ast─âzi tr─âim ├«ntr-o epoc─â marcat─â de ravagiile postcomunismului. Solu╚Ťia nu e s─â ne ├«ntoarcem la o utopie care s-a cufundat ├«ntr-o imens─â tragedie colectiv─â.

2) Personal, s├«nt ├«mpotriva oric─ârei legi care interzice scrieri, simboluri etc. C─âci orice lege, prin constr├«ngerile pe care le presupune, incit─â la deturn─âri. Mi se pare mai productiv s─â l─âs─âm s─â se exprime violen╚Ťa ╚Öi manifest─ârile sale simbolice, ceea ce are meritul de a suscita reac╚Ťii, mai exact, reac╚Ťii de respingere, de furie etcÔÇŽ Aleg furia ├«mpotriva reful─ârii ╚Öi a corectitudinii politice.

De ce s─â nu apar─â ├«n Rom├ónia busturi ale lui Antonescu ╚Öi ale lui Gheorghiu-Dej? Dac─â cet─â╚Ťenii nu le suport─â, se vor organiza, se vor mobiliza, vor scrie peti╚Ťii pentru a le evacua ├«n numele majorit─â╚Ťilor de moment formate ├«n locul repsectiv.

Catherine Durandin este scriitoare. Profesor de istorie la INALCO, Paris. Autoare a numeroase c─âr╚Ťi de istorie a Rom├óniei, a publicat, ├«n 2018, la Editura Vremea, volumul de memorii Rom├ónia mea comunist─â. 

ÔŚĆ Gerd KOENEN

O m─âsur─â contraproductiv─â

1) Mi se pare o prostie. Regimul comunist din Rom├ónia a fost posibil numai datorit─â diviziunii geopolitice de dup─â 1945. Acela╚Öi lucru e valabil pentru toate celelalte state din zona central-european─â. Nic─âieri partidele comuniste, mai degrab─â slabe, decimate ├«n multe planuri ╚Öi epurate, nu ar fi putut s─â se organizeze ╚Öi s─â pretind─â ascensiunea la putere pe cont propriu. Nici m─âcar Tito (dar asta e deja alt─â discu╚ŤieÔÇŽ). C├«t ├«l prive╚Öte pe Ceau╚Öescu, acesta a ac╚Ťionat precum un na╚Ťional-comunist pentru ca, ├«n cele din urm─â, s─â devin─â un na╚Ťionalist ordinar care ├«ncearc─â doar s─â joace un rol interna╚Ťional. La oameni ca el e foarte evident─â trecerea de la o parte a spectrului politic ├«n cealalt─â. ├Än orice caz, nu e deloc o ├«nt├«mplare faptul c─â o bun─â parte a fostelor partide comuniste din Europa de Est s-a colorat, dup─â 1989, ├«n ro╚Öu-brun sau au ├«mbr─âcat haine fascistoide. Dac─â ├«mi amintesc bine, unii dintre barzii cultului lui Ceau╚Öescu din Rom├ónia au ├«nfiin╚Ťat ╚Öi au activat ├«n grup─âri ╚Öovine ╚Öi fascistoide. A╚Öa c─â mai degrab─â ├«n asta const─â riscul unei ÔÇ×Restaura╚ŤiiÔÇť antidemocratice sau al unei ÔÇ×Contrarevolu╚ŤiiÔÇť la Moscova, la Budapesta, la Bucure╚Öti sau ├«n alte capitale.

2) E o m─âsur─â contraproductiv─â. Chiar nu mai exist─â comuni╚Öti de rit vechi. Acolo unde ├«nc─â mai exist─â comuni╚Öti la guvernare, mai ales ├«n China, vorbim, de fapt, de carteluri de putere birocratic-oligarhice, care folosesc formulele ideologice ╚Öi emblemele exclusiv ca pe elemente ale unei tradi╚Ťii, deci ca pe ni╚Öte referin╚Ťe aflate ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu ambi╚Ťiile na╚Ťionale ╚Öi interna╚Ťionale. ├Än acest sens, ele se bazeaz─â pe economiile na╚Ťionale orientate spre pia╚Ťa mondial─â, a c─âror func╚Ťionare nu are nimic de-a face cu economiile de plan centralizat ├«n stil vechi. Tocmai acest succes, generat de cele mai moderne metode capitaliste, le permite s─â men╚Ťin─â regimul cu partid unic, neo-totalitar. Rom├ónia este departe de acest model ├«n toate privin╚Ťele.

Dac─â Uniunea European─â va fi dominat─â de partide ╚Öi regimuri de dreapta, na╚Ťionaliste ÔÇô ceea ce nu e exclus ÔÇô, vom vedea probabil ╚Öi ├«n Rom├ónia a╚Öa ceva. Dar noul Conduc─âtor nu va ap─ârea, cu siguran╚Ť─â, sub stindardele ponosite ╚Öi sub ├«nsemnele comuni╚Ötilor. ╚śi, probabil, nici sub steagul negru al G─ârzii de Fier. Toate aceste mi╚Öc─âri, fie ele comuniste (bol╚Öevice, maoiste), fasciste ╚Öi na╚Ťionaliste ori islamiste au fost, la vremea lor, forma╚Ťiuni ideologice ori culturale noi ÔÇô a╚Öa cum nu mai existaser─â ├«naintea lor. De ce n-ar ap─ârea azi combina╚Ťii ideologice ╚Öi forma╚Ťiuni politice noi, care se sustrag oric─âror denumiri de p├«n─â acum ╚Öi care sfideaz─â, ├«n voin╚Ťa lor de putere, tot ce a fost ├«nainte? 

Gerd Koenen este publicist ╚Öi istoric, specializat ├«n rela╚Ťiile germano-ruse. Cea mai recent─â publica╚Ťie: Die Farbe Rot. Urspr├╝nge und Geschichte des Kommunismus. (Culoarea ro╚Öie. Originile ╚Öi istoria comunismului), C.H. Beck, 2017. 

G.M. TAMÁS

Interzice╚Ťi Flautul fermecat!

1) Ceea ce se cheam─â ÔÇ×comunismÔÇť ├«n Rom├ónia este sistemul stalinoid, dar mai ales fascizant al lui Ceau┼čescu. Un sistem ├«n care Lenin a fost ├«nlocuit cu Burebista, iar dictatura proletariatului cu Marea Unire. Na┼úionalismul ceau┼čist nu trebuie (┼či nu poate) s─â revin─â, fiindc─â n-a plecat niciodat─â niciunde. Sistemul Ceau┼čescu-PCR a fost apreciat de Nixon, de regina Angliei ┼či de generalul de Gaulle, ┼či dispre┼úuit de noua st├«ng─â. Ce mai vre┼úi? O asemenea faim─â ┼či glorie apusean─â (┼či ostilitate marxist─â) este visul roz al conservatorismului de ast─âzi. ├Än Rom├ónia avem un partid liberal (PNL) care nu este liberal ┼či un partid social-democrat (PSD) care nu este social-democrat. ┼×i acum un nou partid tolerant ┼či postmodern vrea s─â scape de un ÔÇ×comunismÔÇť care era mai degrab─â legionar. Dar USR vrea de fapt s─â dovedeasc─â elitelor bine ├«nfipte c─â ÔÇô Doamne fere┼čte ÔÇô nu este de st├«nga. ├Äntr-adev─âr nu este ÔÇ×st├«ngistÔÇť, singurul element veridic ├«n toat─â afacerea aceasta.

2) Dac─â s├«ntem reali┼čti, simbolurile cele mai importante ale ceau┼čismului ÔÇô poreclit ÔÇ×comunismÔÇť de protipendada prezentului ÔÇô s├«nt nu numai legale, dar recunoscute ca legitime de opinia public─â mainstream. Ar fi destul de straniu s─â se interzic─â ÔÇ×Trei culori cunosc pe lumeÔÇť sau ÔÇ×Noi s├«ntem rom├óni, noi s├«ntem rom├óni/Noi s├«ntem aici de veci st─âp├«niÔÇť, nu-i a┼ča? Astea s-au c├«ntat ├«n tinere┼úea noastr─â dup─â 1968, nu ÔÇ×Interna┼úionalaÔÇť. Ceau┼čescu ┼či-a amintit de cea din urm─â numai ├«n fa┼úa plutonului de execu┼úie. ├Än Ungaria, chiar ÔÇ×libertate, egalitate, fraternitateÔÇť apar demonice, iar masoneria ┼či republicanismul mai rele dec├«t bol┼čevismul, principiul habeas corpus mai primejdios dec├«t regimul Pol Pot. Fi┼úi dumneavoastr─â mai consecven┼úi. Interzice┼úi ÔÇ×Flautul fermecatÔÇť!

 G.M. Tam├ís este filozof. Recent a ap─ârut versiunea ├«n limba rom├ón─â a c─âr┼úii sale Postfascism ┼či anticomunism. Interven┼úii filosofico-politice (la Editura TACT). 

ÔŚĆ Vladimir TISM─éNEANU

Asumarea trecutului
și responsabilitate civică

1) Resurec╚Ťia unui regim comunist precum cel pr─âbu╚Öit ├«n decembrie 1989 nu mi se pare un scenariu plauzibil. Dar unul hibrid, un autoritarism cleptocratic ├«mbibat de resentimente antiliberale, antiintelectuale ╚Öi antioccidentale este nu doar verosimil, ci chiar identificabil ca experiment real ├«n Ungaria, Rom├ónia, Cehia. Decomunizarea, asemeni defasciz─ârii (denazific─ârii) este un proces complex care implic─â elemente politice, juridice ╚Öi morale. Am un student care se ocup─â de modalit─â╚Ťile prin care s-a efectuat defascizarea Japoniei, inclusiv intezicerea propagandei militariste ╚Öi exaltarea violen╚Ťei imperialiste. Din punctul meu de vedere, ac╚Ťiunea de terapie prin cunoa╚Ötere, ceea ce a╚Ö numi exoricizarea fantomelor trecutului prin recursul la un adev─âr nefardat, este calea regal─â ├«n aceast─â direc╚Ťie. Evident, este nevoie de introducerea unor legi legate de scandaloasele pensii ale fo╚Ötilor securi╚Öti, anularea sentin╚Ťelor de condamnare politic─â pronun╚Ťate ├«n chip samavolnic de pseudo-Justi╚Ťia comunist─â pentru acte de rezisten╚Ť─â ╚Öi opozi╚Ťie ├«n raport cu un regim declarat de c─âtre ╚Öeful statului drept ilegitim ╚Öi criminal.

2) Poate c─â este dezirabil─â din perspectiv─â etic─â, dar m─â ├«ndoiesc c─â ar avea efecte reale. Comunismul ╚Öi fascismul au f─âcut zeci de milioane de victime, au fost sisteme bazate pe distrugerea statului de drept, demonizarea adversarilor (reali ori imaginari), exterminarea unor ├«ntregi categorii umane pe baza unor aberante criterii ideologice. O democra╚Ťie liberal─â viabil─â trebuie s─â le priveasc─â drept dictaturi ostile libert─â╚Ťii umane, forme institu╚Ťionalizate de ├«njosire ╚Öi anihilare a demnit─â╚Ťii, de distrugere deliberat─â ╚Öi sistematic─â a unei subiectivit─â╚Ťi autonome. Cei care cred ├«n valorile adev─ârului, binelui, drept─â╚Ťii nu pot s─â nu simt─â o revolt─â etic─â ├«n raport cu aceste regimuri inumane ori, mai exact spus, antiumane. Comuni╚Ötii au manipulat pasiunile antifasciste ale intelectualit─â╚Ťii, au pretins c─â s├«nt singurii antifasci╚Öti veritabili. A fost de fapt o imens─â impostur─â, o tragicomedie simbolic─â menit─â s─â transforme intelectualii de st├«nga ├«ntr-o mas─â de manevr─â pentru propaganda stalinist─â. Eu cred c─â trebuie s─â g├«ndim ╚Öi s─â ac╚Ťion─âm ├«n func╚Ťie de o serie de comandamente morale rezultate din tragicele experien╚Ťe ale veacului XX. ├Äntre acestea, opozi╚Ťia fa╚Ť─â de orice form─â de totalitarism mi se pare esen╚Ťial─â. Prin educa╚Ťie, prin ├«n╚Ťelegerea ╚Öi asumarea trecutului, prin responsabilitate civic─â. 

Vladimir Tism─âneanu este politolog, profesor la Universitatea Maryland, -College Park. A publicat numeroase c─âr╚Ťi de istorie a comunismului. A fost ╚Öeful Comisiei Preziden╚Ťiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom├ónia. 

ÔŚĆ Oliver Jens SCHMITT

O continuitate a represiunii

1) Istoria nu se repet─â. Dar continu─â. ├Äntr-o re├«ntoarcere a stalinismului v─âd un pericol mai mic dec├«t ├«n conti-nui-tatea structurilor comuniste: coterii bazate pe structurile din serviciile se-crete, care se re├«nnoiesc constant; retorica autarhiei, a presupusei amenin╚Ť─âri la adresa suveranit─â╚Ťii na╚Ťionale, ├«nsce-narea unor conflicte cu minorit─â╚Ťile na╚Ťionale, ├«n special cu maghiarii, dar ╚Öi cu minorit─â╚Ťile sexuale; reabilitarea voalat─â a ultrana╚Ťionalismului interbelic ╚Öi din timpul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial; subordonarea Bisericii Ortodoxe ca sprijin ideologic ╚Öi politic pentru regimuri autoritare; folosirea miniciunilor ├«n via╚Ťa politic─â; nu ├«n ultimul r├«nd, chiar ╚Öi recursul la violen╚Ť─â, a╚Öa cum s-a v─âzut la 10 august 2018. O parte a mo╚Ötenirii comuniste e ╚Öi strategia de a p─âstra un nivel sc─âzut al educa╚Ťiei politice a popula╚Ťiei, mai ales ├«n zonele rurale. E ├«ns─â tot mai clar c─â s-a ajuns la un cap─ât de drum cu perpetuarea acestor structuri comuniste: ├«n unele institu╚Ťii, mai ales ├«n Justi╚Ťie, au ap─ârut structuri care ap─âr─â statul de drept; marea majoritate a rom├ónilor nu mai pot fi manipula╚Ťi a├«t de u╚Öor cu teme na╚Ťionaliste, ca ├«n anii ÔÇś90; societatea sesizeaz─â mai u╚Öor manevre precum referendumul pentru familia tradi╚Ťonal─â ╚Öi nu mai ├«nghite pe nemestecate propaganda guvernamental─â; alegerile pentru Parlamentul European au ar─âtat c─â, p├«n─â ╚Öi ├«n ora╚Öele mici din Moldova, PSD nu are monopolul absolut al puterii; prin diaspora, Rom├ónia a devenit o societate transteritorial─â. Postcomuni╚Ötii nu pot s─â izoleze ╚Ťara de informa╚Ťiile din afar─â. ╚śi, mai ales, Rom├ónia nu e un stat izolat politic, ci, pentru prima dat─â ├«n istorie, a ales liber s─â fac─â parte din mari sisteme de alian╚Ťe precum NATO ╚Öi UE. NATO protejeaz─â Rom├ónia de presiunea cresc├«nd─â a Rusiei, iar Rom├ónia are un rol important ╚Öi constructiv ├«n cadrul NATO. Propaganda rus─â ├«ncearc─â, ce-i drept, s─â g─âseasc─â adep╚Ťi ├«n Rom├ónia ÔÇô ╚Öi ├«i g─âse╚Öte printre intelectualii na╚Ťional-ortodoc╚Öi. Rom├ónii ╚Ötiu ├«ns─â ce ├«nseamn─â hegemonia rus─â. P├«n─â una-alta, ├«ncercarea lui Liviu Dragnea ╚Öi a lui C─âlin Popescu T─âriceanu de a mobiliza politic cu retorica antioccidental─â a e╚Öuat. Acum ╚Ťine de rom├óni s─â ├«╚Öi stabilizeze drumul spre Vest. Alegerile preziden╚Ťiale constituie ├«n acest sens un moment de cotitur─â.

2) Da. A╚Öa cum au fost interzise simbolurile legionare ╚Öi fasciste, trebuie interzise ╚Öi simbolurile celei de-a doua ideologii totalitare. Rom├ónia de-abia dac─â s-a confruntat cu trecutul comunist. ├Än afar─â de Memorialul de la Sighet nu prea exist─â muzee ╚Öi spa╚Ťii memoriale ├«n care oamenii s─â-╚Öi poat─â face o imagine despre ce a ├«nsemnat dictatura. Istoriografia rom├óneasc─â a livrat cercet─âri excep╚Ťionale, ├«ns─â aceste lucr─âri nu prea au ajuns la publicul larg. Nostalgia dup─â vremuri, chipurile, mai bune e ast─âzi instrumentalizat─â mai ales de PSD. Aproape nimeni nu vorbe╚Öte despre realitatea dictaturii, de pild─â despre tragedia acelor rom├ónce care, ca urmare a interzicerii absolute a avorturilor, au renun╚Ťat clandestin la sarcin─â, pierz├«ndu-╚Öi via╚Ťa. ├Än spitale, securi╚Ötii ├«i p├«ndeau pe medicii care voiau s─â le trateze pe femeile r─ânite ├«n astfel de interven╚Ťii improvizate. Erau tratate doar dac─â le d─âdeau securi╚Ötilor numele celor care le-au ajutat s─â avorteze. Iat─â doar un exemplu de r─âni pe care dictatura le-a provocat societ─â╚Ťii. Una dintre aceste r─âni e ╚Öi faptul c─â cei mai mul╚Ťi oameni s-au aranjat cu regimul, mai ales ├«n primii ani ai lui Ceau╚Öescu. Desigur, comunismul a fost impus ├«n Rom├ónia de URSS ÔÇô dar sutele de mii de rom├óni care au devenit membri ai Partidulului Comunist, la sf├«r╚Öitul anilor ÔÇś40, nu au fost constr├«n╚Öi, ci l-au sus╚Ťinut din oportunism ╚Öi carierism. Victimele lor, cele din ├«nchisori, cele de la Canal ╚Öi, mai t├«rziu, cele amenin╚Ťate ╚Öi supravegheate ╚Öi ale c─âror vie╚Ťi au fost distruse, nu s├«nt amintite dec├«t rareori ├«n Rom├ónia de azi. Ca un ultim punct: crimele petrecute ├«n decembrie 1989 ╚Öi apoi cele din siajul mineriadelor nu au fost tratate juridic. PSD nu-╚Öi asum─â responsabilitatea istoric─â pentru mineriade, adic─â pentru contrarevolu╚Ťia care a ├«nfr├«nt cu violen╚Ť─â revolu╚Ťia democratic─â din 1989. De la mineriade ╚Öi p├«n─â ├«n 1990 exist─â o continuitate postcomunist─â a represiunii prin violen╚Ť─â. Orice rom├ón cu spirit critic e con╚Ötient de asta. Cu excep╚Ťia raportului despre regimul comunist realizat ├«n timpul pre╚Öedintelui Traian B─âsescu lipse╚Öte ├«ns─â o politic─â memorial─â a statului. Rom├ónia are nevoie de o pozi╚Ťie legal─â clar─â ÔÇô o democra╚Ťie trebuie s─â ╚Ötie care s├«nt du╚Ömanii ei, la dreapta extrem─â ╚Öi la extrema st├«ng─â. Ca ╚Ťar─â cu un trecut comunist dureros, care prin PSD continu─â s─â d─âuneze societ─â╚Ťii, are nevoie de o cultur─â memorial─â puternic─â ╚Öi f─âr─â echivoc. O interzicere a simbolurilor comuniste ar fi m─âcar un pas ├«n aceast─â direc╚Ťie. 

Oliver Jens Schmitt este profesor de istorie sud-est europeană la Universitatea din Viena. Cea mai recentă carte publicată: România în 100 de ani, Editura Humanitas, 2018.

ÔŚĆ Thierry WOLTON

Interdic╚Ťia e cea mai groaznic─â otrav─â

1) Nu, acea form─â de comunism care a existat ├«n secolul XX a disp─ârut, s-a epuizat. Nu exist─â riscul revenirii unui regim marxist-leninist precum acela, nici ├«n Rom├ónia, nici ├«n alt─â parte. Ceea ce nu ├«nseamn─â c─â aspira╚Ťiile egalitare sau cele legate de justi╚Ťia social─â, ori altele asemenea, pe care comunismul a reu╚Öit s─â le monopolizeze de la Marx ├«ncoace, nu ar putea s─â ├«mbrace alte forme ├«n viitor, c─âci ele ╚Ťin, din negura vremurilor, de natura uman─â, care sper─â ca aceste promisiuni s─â-╚Öi g─âseasc─â realizarea imanent─â.

2) Nu. Interdic╚Ťia e cea mai groaznic─â otrav─â. Ea favorizeaz─â interesul ╚Öi curiozitatea ╚Öi, p├«n─â la urm─â, adeziunea. Nu e treaba legilor s─â interzic─â comunismul, ├«n toate formele sale de manifestare, ci a moralei, ├«n sensul bun. Pe scurt: e vorba despre dezbateri, despre confrunt─âri de idei. Prin armele criticii ar trebui comb─âtut comunismul ╚Öi nu prin flagelul Justi╚Ťiei. 

Thierry Wolton este jurnalist ╚Öi eseist. A publicat mai multe c─âr╚Ťi despre regimurile comuniste ╚Öi despre istoria R─âzboiului Rece, inclusiv despre influen╚Ťa Moscovei ├«n Occident ├«n perioada postcomunist─â. Recent, la Editura Humanitas a ap─ârut primul volum din trilogia O istorie mondial─â a comunismului. ├Äncercare de investigare istoric─â.

anchet─â realizat─â de Matei MARTIN

Foto: Mark Surman, flickr

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?