"Standardele noastre de via┼ú─â nu s├«nt ├«nc─â europene, ci rom├óne┼čti&#8221; - interviu cu Gabriela CRE┼óU, fost deputat ├«n Parlamentul European -</i>

Publicat în Dilema Veche nr. 282 din 12 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än general, folosim atributul european pentru a desemna o ├«nalt─â performan┼ú─â. A fi european e de bine, o etichet─â pentru ceva ce nu avem ┼či ne-am dori. Ignor─âm ├«ns─â un lucru: pentru unele domenii exist─â standarde definite la nivel comunitar, pentru altele, nu. Acesta este ┼či cazul sistemelor de s─ân─âtate. Uniunea European─â nu are competen┼úe s─â organizeze "un sistem de s─ân─âtate" ┼či, drept urmare, nici s─â-l defineasc─â, ci poate doar stabili obiective generale de atins. Astfel, Tratatul Uniunii Europene fixeaz─â ca ┼úint─â asigurarea unui "├«nalt nivel de protec┼úie ├«n domeniul s─ân─ât─â┼úii" pentru to┼úi cet─â┼úenii, dar prerogativul alegerii modalit─â┼úilor de a face acest lucru r─âm├«ne la nivelul fiec─ârui stat; ├«n compensa┼úie, exist─â o reglementare cu caracter obligatoriu care s─â asigure coordonarea eficient─â ├«ntre cele 27 de sisteme diferite ale statelor membre. Doar normele de protec┼úie ├«mpotriva bolilor pandemice s├«nt europene ├«n sens propriu, pentru c─â pandemiile nu au nevoie de pa┼čaport. Nici cet─â┼úenii nu mai au. Exist─â 27 de sisteme de s─ân─âtate, dar un spa┼úiu unic, f─âr─â grani┼úe, ├«n care cet─â┼úenii circul─â " pentru a munci, ├«n scop turistic sau, din ce ├«n ce mai frecvent, pentru a-┼či ├«ngriji s─ân─âtatea ├«ntr-un alt stat membru dec├«t cel ├«n care tr─âiesc. C├«t de eficiente/aplicabile s├«nt aceste norme av├«nd ├«n vedere diferen┼úele existente de la un stat membru la altul? Trebuie s─â ├«n┼úelegem c─â exist─â o diferen┼ú─â clar─â ├«ntre a stabili obiective de atins ┼či norme obligatorii de aplicat. Uniunea European─â ┼či-a stabilit o "Strategie pentru s─ân─âtate pentru perioada 2008-2013", ├«n care se fixeaz─â un cadru minim ┼či comun pentru a cre┼čte nivelul de acces ┼či calitatea tratamentelor, ├«ns─â nu oblig─â statele membre la atingerea vreunui nivel de dotare, tehnologizare sau educare a pacien┼úilor. Un element pozitiv este c─â acest program ofer─â finan┼úare pentru proiecte ├«n domeniul s─ân─ât─â┼úii pe baza relevan┼úei acestora ├«n contextul european. Rom├ónia poate astfel s─â ob┼úin─â fonduri europene pentru proiecte din domeniul s─ân─ât─â┼úii. ├Än virtutea atribu┼úiilor care ├«i s├«nt conferite, UE deruleaz─â ┼či ac┼úiuni menite s─â amelioreze s─ân─âtatea public─â, s─â previn─â bolile ┼či s─â identifice sursele de pericol la adresa s─ân─ât─â┼úii; se aduce astfel un plus de valoare ac┼úiunilor derulate de statele membre; nu poate ┼či nu-┼či propune s─â ├«nlocuiasc─â responsabilitatea acestora ├«n organizarea asisten┼úei medicale a popula┼úiei. Politicile europene ├«n materie de s─ân─âtate se afl─â ├«n raport de interdependen┼ú─â cu cele de protec┼úie a consumatorilor. Siguran┼úa produselor ┼či serviciilor " inclusiv siguran┼úa alimentar─â ┼či sistemul de alertare rapid─â ├«n sectorul alimentar " reprezint─â priorit─â┼úi esen┼úiale; la fel, s─ân─âtatea ┼či siguran┼úa la locul de munc─â, protec┼úia ├«mpotriva riscurilor la locul de munc─â, ├«mpotriva accidentelor de munc─â ┼či a bolilor profesionale. Politicile privind s─ân─âtatea ┼či mediul trebuie, de asemenea, s─â fie asociate pentru a se atinge un nivel ├«nalt de protec┼úie a s─ân─ât─â┼úii. Politicile consacrate dezvolt─ârii tehnologice ┼či societ─â┼úii informa┼úionale includ aspecte legate de sistemele sanitare ┼či de s─ân─âtatea public─â. Investi┼úiile ├«n domeniul s─ân─ât─â┼úii la nivel regional s├«nt sus┼úinute prin fondurile structurale, menite s─â reduc─â dezechilibrele existente ├«ntre statele membre sau ├«n interiorul aceluia┼či stat membru ┼či s─â contribuie la consolidarea coeziunii economice ┼či sociale la nivel european. O serie de proiecte de cercetare s├«nt concepute astfel ├«nc├«t s─â ofere sprijinul ┼čtiin┼úific necesar pentru a face fa┼ú─â provoc─ârilor ├«n materie de s─ân─âtate. Evaluarea ┼či autorizarea produselor medicinale reprezint─â un alt aspect cheie. S─â lu─âm cazul Rom├óniei. Ministrul S─ân─ât─â┼úii, dl Ion Bazac, declara ├«ntr-un comunicat de pres─â c─â numai pentru dotarea spitalelor cu aparatur─â medical─â modern─â Rom├ónia are nevoie de 2 miliarde de euro pentru a ajunge la nivelul de baz─â al dot─ârilor din ┼ú─ârile membre. ├Än ce stadiu ne afl─âm a┼čadar c├«nd vorbim de asigurarea unui "├«nalt nivel de protec┼úie ├«n domeniul s─ân─ât─â┼úii"? Nevoia de finan┼úare este real─â, dar 2 miliarde de euro nu este o sum─â prea mare pentru o problem─â social─â at├«t de important─â. Ce resurse ┼či c├«t s├«ntem preg─âti┼úi s─â investim ├«n s─ân─âtatea noastr─â reprezint─â ├«ntr-adev─âr ├«ntrebarea serioas─â pe care trebuie s─â ne-o punem. Bun─âstarea cet─â┼úenilor este responsabilitatea statului. Dac─â facem o scurt─â evaluare prin prisma rezultatelor, situa┼úia este tragic─â. V─â dau doar un exemplu: rata de mortalitate evitabil─â, adic─â acele afec┼úiuni care pot fi tratate ├«ntr-un sistem de s─ân─âtate func┼úional. ├Än Rom├ónia, aproape jum─âtate din decesele la b─ârba┼úi ┼či peste o treime din cele la femei ar putea fi evitate. Altfel spus, din cauza disfunc┼úiilor sistemului sanitar, ├«n Rom├ónia mor anual peste 60.000 de oameni, ├«n fiecare an disp─âr├«nd popula┼úia echivalent─â a unui ora┼č de talia Vasluiului. Performan┼úa sistemului sanitar, care are ├«n vedere ameliorarea s─ân─ât─â┼úii, capacitatea de r─âspuns fa┼ú─â de a┼čtept─ârile popula┼úiei ┼či asigurarea echit─â┼úii ├«n ceea ce prive┼čte contribu┼úia financiar─â ne situeaz─â pe locul 99 ├«n lume. Nu doar indicatorii st─ârii de s─ân─âtate s├«nt defavorabili, ci ┼či cei care se refer─â la accesul la asisten┼úa medical─â de baz─â. Modelul actual pune accent pe asisten┼úa curativ─â ┼či preponderent pe cea spitaliceasc─â, ├«n defavoarea celei ambulatorii ┼či de asisten┼ú─â primar─â. Cu jum─âtate din popula┼úie care locuie┼čte ├«n mediul rural, unde spitalele func┼úionale s├«nt cum ┼čtim, acest model genereaz─â probleme majore privind accesul la ├«ngrijirea primar─â. Care crede┼úi c─â s├«nt diferen┼úele ├«ntre ┼úara noastr─â ┼či restul statelor membre ├«n ceea ce prive┼čte sistemul public de s─ân─âtate (├«n accep┼úiunea larg─â a termenului, respectiv dot─âri, preg─âtire profesional─â, func┼úionarea institu┼úiilor, rela┼úiile personal medical-pacient etc.)? Diferen┼úele dintre spitalele noastre ┼či spitalele din alte state membre s├«nt propor┼úionale cu diferen┼úele economice dintre Rom├ónia ┼či celelalte state membre. Problema vine din lipsa resurselor, dar ┼či din inadecvata lor alocare; ├«n unele cazuri, cheltuirea lor abuziv─â. Ocup─âm ├«ns─â ultimul loc ├«n Uniune ├«n ceea ce prive┼čte num─ârul de medici. Rom├ónia are cu o treime mai pu┼úin personal medical la 1000 de locuitori fa┼ú─â de media UE; avem cel mai mic num─âr de doctori, denti┼čti, asisten┼úi medicali sau farmaci┼čti, raportat la popula┼úie. Preg─âtim ceva mai multe cadre, dar multe dintre ele p─âr─âsesc ┼úaraÔÇŽ De asemenea, accesul la medicamente r─âm├«ne o problem─â perpetu─â pentru pacien┼úi; epuizarea medicamentelor compensate ├«n primele zile ale unei luni a ajuns o situa┼úie cvasinormal─â. ├Än acest context, nu este surprinz─âtor c─â, de┼či eforturile financiare ale statului rom├ón au crescut considerabil, senza┼úia de lipsuri din sistem continu─â s─â persiste ┼či s─â se acutizeze. Mari diferen┼úe exist─â ┼či ├«ntre zonele ┼ú─ârii; mediul rural continu─â s─â fie ├«n cea mai dificil─â pozi┼úie din acest punct de vedere. Rata brut─â a mortalit─â┼úii a fost ├«n mediul rural de aproape dou─â ori mai mare dec├«t ├«n mediul urban, at├«t din cauza ├«mb─âtr├«nirii popula┼úiei, c├«t ┼či din cauza caren┼úelor de ├«ngrijire. Diferen┼úe exist─â ├«ns─â ┼či ├«ntre restul ┼ú─ârilor membre UE. De ce natur─â s├«nt ele? Putem vorbi de rezultate diferite, ├«n primul r├«nd. Aici s├«ntem noi pe ultimul loc. Rezultatul diferit este combina┼úia a numero┼či factori: num─ârul ┼či preg─âtirea cadrelor medicale, procentul din PIB destinat s─ân─ât─â┼úii, raportul dintre regimul public ┼či cel privat, accentul pus pe preven┼úie sau, dimpotriv─â, pe tratare, educarea (sau nu) a cet─â┼úenilor pentru s─ân─âtate, reglementarea responsabilit─â┼úii ├«n caz de eroare medical─â etc. Sigur este c─â avem de la cine ├«nv─â┼úa sau ├«mprumuta experien┼úe aplicabile. De exemplu, ├«n Danemarca exist─â un sistem computerizat de p─âstrare a fi┼čelor medicale; doctorii pot accesa, ├«n orice moment, informa┼úiile privind un pacient, medicamentele prescrise ├«n trecut sau alergiile de care sufer─â. Dac─â prescrie, din gre┼čeal─â, un medicament care ar putea cauza complica┼úii, se declan┼čeaz─â, automat, o alarm─â. Germania deruleaz─â un program de educare a pacien┼úilor, ├«n special a celor care sufer─â de boli cronice, program cu rezultate excep┼úionale. Marea Britanie a ├«nfiin┼úat un institut care evalueaz─â tratamentele pentru a determina care este cel mai eficient din punct de vedere al raportului calitate-cost ┼či pentru care sistemul na┼úional de asigur─âri de s─ân─âtate ar trebui s─â pl─âteasc─â. Fran┼úa are cea mai sc─âzut─â rat─â de decese din cauze care ar fi putut fi prevenite pentru c─â are cei mai mul┼úi doctori pe cap de locuitor ┼či un sistem de s─ân─âtate ├«n care statul se ocup─â de cet─â┼úenii clasei de mijloc ┼či de cei s─âraci; boga┼úilor li se permite s─â-┼či pl─âteasc─â servicii medicale de ├«nalt─â calitate... ├Än Spania, principiul accesului universal este respectat cu stricte┼úe. Oricine are nevoie de ├«ngrijire medical─â o prime┼čte. Obiceiurile s─ân─âtoase sau nu pe care le are popula┼úia difer─â ┼či ele. Respectul fa┼ú─â de lege ┼či cheltuirea banului public, de asemenea. Ce presupune, ├«n accep┼úiunea Uniunii Europene, termenul de "pacient european"? Care s├«nt drepturile pacientului european? Foarte pu┼úini rom├óni ┼čtiu c─â odat─â ce au devenit cet─â┼úeni ai Uniunii au ┼či dreptul de a fi trata┼úi la cele mai ├«nalte standarde medicale, ├«n orice stat membru al UE. "Pa┼čaportul" european al pacientului comunitar se nume┼čte E 112 ┼či acord─â dreptul la tratament ├«ntr-un alt stat membru atunci c├«nd nu exist─â servicii echivalente ├«n ┼úara de re┼čedin┼ú─â a pacientului. ├Ämpreun─â cu setul de analize ┼či o adres─â de la medicul curant care s─â specifice faptul c─â tratamentul nu poate fi f─âcut ├«n Rom├ónia, un bolnav poate deconta 70% din costurile tratamentelor ┼či opera┼úiilor efectuate ├«n str─âin─âtate. Cu condi┼úia ca serviciul medical s─â fac─â parte din pachetul de servicii decontate de Casa Na┼úional─â de Asigur─âri de S─ân─âtate, iar pacientul s─â fie asigurat ┼či s─â dovedeasc─â acest fapt. ├Än cazul ├«n care acest drept ├«i este refuzat, orice "europacient" rom├ón poate depune o pl├«ngere la Curtea European─â de Justi┼úie. Chiar dac─â exist─â diferen┼úe ├«ntre sistemele na┼úionale de s─ân─âtate ale ┼ú─ârilor membre, toate trebuie s─â respecte acelea┼či drepturi ale pacien┼úilor. Declara┼úia drepturilor pacien┼úilor, elaborat─â ├«n acord cu prevederile Cartei drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, reafirm─â drepturile umane fundamentale ├«n privin┼úa s─ân─ât─â┼úii: protec┼úia demnit─â┼úii ┼či integrit─â┼úii persoanei ┼či promoveaz─â respectul fa┼ú─â de pacient ┼či de nevoile lui. Declara┼úia instituie 14 drepturi fundamentale ale pacientului "european": dreptul la m─âsuri de preven┼úie, accesul la serviciile de s─ân─âtate, dreptul la informare, dreptul de a-┼či exprima consim┼ú─âm├«ntul liber ├«n privin┼úa unei proceduri sau medica┼úii, dreptul la libera alegere, la intimitate ┼či confiden┼úialitate, respectul fa┼ú─â de timpul pacientului, respectarea standardelor de calitate, siguran┼ú─â, inova┼úie, evitarea suferin┼úei ┼či durerii inutile, tratament personalizat, dreptul de a depune pl├«ngere ┼či de a primi compensa┼úii. De la 1 ianuarie 2007 s├«ntem europeni, cet─â┼úeni europeni; dar standardele noastre de via┼ú─â nu s├«nt ├«nc─â europene, ci rom├óne┼čti. P├«n─â la integrarea deplin─â mai avem un drum lung de parcurs. S─ân─âtatea este domeniul care ne arat─â cel mai bine distan┼úa... Gabriela Cre┼úu a fost deputat ├«n Grupul Socialist al Parlamentului European ┼či a f─âcut parte din Comisia pentru pia┼úa intern─â ┼či protec┼úia consumatorilor (membru), Comisia pentru ocuparea for┼úei de munc─â ┼či afaceri sociale, Comisia pentru drepturile femeii ┼či egalitatea de gen (membru supleant). ├Äntre altele, s-a ocupat de drepturile "pacientului european". a consemnat Ruxandra TUDOR

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.

Adevarul.ro

image
Misterele celor mai spectaculoase pe┼čteri din mun┼úii Hunedoarei. Unde s-ar fi aflat comoara lui Decebal
Turi┼čtii care ajung ├«n mun┼úii Hunedoarei pot vizita o mul┼úime de pe┼čteri spectaculoase, pline de mistere. Unele au fost locuite din preistorie.
image
┼×oseaua pierdut─â ├«n mun┼úi, pl├óns─â de localnici: ÔÇ×├Än scurt timp nu o s─â mai admir─âm peisajul minunatÔÇŁ VIDEO
Doar o parte din ┼čoseaua care se afund─â ├«n mun┼úi, pentru a lega Valea Jiului de B─âile Herculane, a fost finalizat─â. Localnicii se pl├óng de starea drumului na┼úional.
image
O influenceri┼ú─â urm─ârit─â de milioane de fani, acuzat─â c─â ┼či-a ucis iubitul. T├ón─âra mai fusese arestat─â pentru c─â l-a agresat fizic FOTO
Courtney Clenney, ├«n v├órst─â de 26 de ani, este o influenceri┼ú─â ┼či model OnlyFans din Statele Unite. Ea a fost arestat─â pentru crim─â, dup─â ce ┼či-a ├«njunghiat mortal iubitul, ├«n timp ce se certau.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.