Standarde profesionale şi morale

Vasile PUŞCAŞ
Publicat în Dilema Veche nr. 193 din 21 Oct 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

A scrie astăzi despre Parlamentul European şi europarlamentari, în asociere cu România şi ceea ce se întîmplă în această ţară, este o încercare de a atinge marea de pe vîrful muntelui. Comentarii relativ recente ale unora dintre membrii din România ai Parlamentului European, aflaţi în prezent în exerciţiul funcţiunii, amintesc de practicile şi obiceiurile din Parlamentul României, care nu prea seamănă cu cele descrise de aceştia pentru situaţia din Bruxelles/Strasbourg. Punctualitatea, factualitatea, respectul pentru reguli majoritar aprobate, respectul de sine şi cel pentru ceilalţi, servirea interesului public, competiţia în planul proiectelor, politeţea etc. sînt aspecte dificil de găsit în lumea politică românească, în ansamblul ei, fapt reflectat, de altfel, şi la nivelul instituţiilor. Dar nici nu ar trebui să fie privită ca etalon o instituţie de genul Parlamentului European, deoarece "forma fără fond", la noi, este aproape regulă. Altfel spus, a zice ca ele (instituţiile europene) şi a face cum ne inspiră momentul este o practică îndelung exersată la Bucureşti. Atunci de ce am privi la "modele", la "etaloane"? Întreaga societate românească pare a fi atinsă de un soi de isterie bolnăvicioasă, tradusă în viaţa de zi cu zi prin izbucniri nervoase, incontrolabile, ale celor angajaţi în activităţi publice, în incoerenţă, indiferenţă şi lipsă de profesionalism la nivel de instituţii ale statului - acestea fiind angajate de factorul politic în activităţi de rutină şi în populism. Lipsa de viziune la nivelul partidelor politice se vede în ceea ce frecvent se numeşte "luptă pentru putere", adică păstrarea sau pierderea acesteia, dar fără obiectiv societal, clar formulat şi aplicat. Cetăţenii români ai anului 2007, cetăţeni ai Uniunii Europene, dezamăgiţi profund de comportamentul actorilor politici interni şi de tratamentul pe care îl primesc din partea instituţiilor statului lor, aşteaptă să aibă ca reprezentanţi în Parlamentul European persoane care să întrunească o serie de calităţi necesare unui comportament demn de un parlamentar european şi care să-i ajute la îndeplinirea obligaţiilor ce le revin în această calitate. Un prim aspect priveşte cunoaşterea politicilor europene, a instituţiilor, procedurilor, a actelor fundamentale (inclusiv a Tratatului de Aderare a României la UE) şi a specificităţilor naţionale în materie de politici economice, sociale, de mediu, de educaţie etc. Este foarte important, în calitate de reprezentant din România, să poţi susţine atît interesul naţional în Parlamentul European, cît şi interesul comun european. Ca stat membru al Uniunii Europene, România are nu numai un drum comun cu cel european, ci şi şi un drum individual în cadrul Uniunii. Aceste două direcţii trebuie să fie convergente (spre obiective comune), iar un parlamentar european trebuie să le cunoască pe amîndouă şi să aibă capacitatea de a propune, promova, susţine şi negocia cele mai bune soluţii, pentru a le îmbina benefic atît pentru România, cît şi pentru Uniune. Cunoaşterea a cel puţin două limbi străine de circulaţie internaţională este un lucru inutil, ar spune unii, deoarece, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, limba română a devenit limbă oficială a UE şi toate documentele sînt traduse şi în română, iar şedinţele Parlamentului European beneficiază de traducere simultană - doar acest aspect "tehnic" foloseşte exercitării abilităţilor de parlamentar european. Reprezentanţii din România, odată ajunşi la Bruxelles, vor fi puşi în situaţia de a comunica şi negocia direct aspecte care pot interesa România şi ar putea aduce beneficii pentru aceasta. O activitate publică şi profesională care să probeze voinţa candidaţilor de a susţine eficient interesul societăţii româneşti şi interesul comun european şi care să demonstreze capacitatea acelei persoane de a armoniza priorităţile României cu cele ale politicilor Uniunii Europene este o plusvaloare pe care românii şi partenerii europeni o aşteaptă de la cei ce doresc să fie voci ascultate în Parlamentul European. Ar fi bine ca reprezentanţii din România în Parlamentul European să provină din toate regiunile de dezvoltare ale ţării. Cetăţenii români din fiecare regiune a ţării aşteaptă ca reprezentanţii lor la Bruxelles să cunoască particularităţile, potenţialul specific şi capacitatea de cooperare, pentru ca acestea să fie puse în valoare corespunzător, de aşa manieră încît disparităţile social-economice ale Uniunii Europene să fie diminuate într-un ritm accelerat, iar aplicarea politicilor europene să se valideze la nivel local. La capitolul incompatibilităţi ale candidaţilor pentru Parlamentul European ar putea fi menţionate următoarele (desigur, pentru ca alegătorii români să le sancţioneze): calitatea de învinuit într-un proces penal sau de corupţie, populismul şi promisiunile deşănţate, demagogia şi spectacolul ieftin, lipsa de viziune şi cea de măsură a lucrurilor, necunoaşterea situaţiei demografice, culturale, sociale şi economice a zonei din care provin, precum şi lipsa ideilor şi proiectelor realiste în ceea ce priveşte posibilitatea de a contribui la dezvoltarea regiunii respective şi a ţării. Aceste aşteptări ale cetăţenilor români nu sînt exagerate şi cu siguranţă nu sînt dificil de îndeplinit. Sînt pretenţii fireşti ale alegătorilor unei societăţi democratice, care îşi deleagă puterea de decizie către persoane care trebuie să se ridice la anumite standarde profesionale şi morale, care să fie capabile să lucreze în interesul celor care le-au acordat votul şi care să transforme spectacolul politicianismului actual din România într-o construcţie coerentă de politici europene care să servească interesului cetăţenilor români şi interesului european.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Câți ani de pușcărie riscă românul acuzat de trădare
Conform articolului 394 din Codul Penal, Alexandru Piscan, care este acuzat că a desfășurat activități de spionaj în beneficiul Federației Ruse, vizând obiective militare românești și NATO, poate înfunda pușcăria ani grei.
image
Anchetă extinsă în cazul Coldea: sunt vizați și Alexander Adamescu și Mihai Tufan. „Șeful cel mare”, fondator al „statului paralel”
Anchetă a fost extinsă în dosarul generalilor SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, fiind cercetate fapte de corupție în legătură cu firme controlate de către oamenii de afaceri Bogdan Alexander Adamescu și de către milionarul Mihai Tufan.
image
Pățania ciudată a unui șofer băut din Neamț. A făcut accident exact în momentul în care polițiștii îi făceau semn să tragă pe dreapta
Acţiunile poliţiştilor din Neamţ, pentru combaterea evenimentelor nedorite din traficul rutier, s-au soldat cu depistarea mai multor şoferi care erau băuţi la volan, întocmindu-se dosare penale

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.