Sport la punctul mort

Publicat în Dilema Veche nr. 82 din 11 Aug 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nu s├«ntem un popor sportiv pentru c─â nu exers─âm sportul ┼či sportivitatea. F─âr─â acestea dou─â nu ne putem a┼čtepta dec├«t la g├«rbovirea accentuat─â a formei noastre fizice ┼či spirituale. Nu s├«ntem deci sportivi, dar ne place la nebunie sportul. Ce ├«nseamn─â asta? C─â s├«ntem telesportivi. Iat─â un soi de voyeurism, o deturnare grosolan─â a sensului originar al sportului, care nu face parte din clasa artelor, nu e destinat unora a c─âror oper─â e admirat─â de la rezonabila distan┼ú─â, ci oferit tuturor. Lipi┼úi de telecomand─â, am uitat c─â ├«n cele din urm─â performan┼úele pe care le vedem la al┼úii ar trebui s─â ne stimuleze mai mult dec├«t s─â ne distreze. ├Änt├«i de toate, sportul ├«nseamn─â a face sport, a sim┼úi legile lui, a-i ├«n┼úelege natura, a te sufoca m─âcar un pic la limita propriului organism, a transpira ┼či a te respecta ca animal. Dup─â care ajungem ┼či la sportul privit. Inversarea acestei ordini, p├«n─â la anularea primei componente, transform─â actul de urm─ârire inteligent─â ┼či co-sim┼úitoare a unei competi┼úii ├«n prilej de c├«rcoteal─â simpatic─â, ├«n cel mai bun caz, dac─â nu chiar ├«n oportunitatea de a-┼úi bate nevasta ori de a-┼úi azv├«rli pe fereastr─â televizorul. Dar nu e doar asta. Spectatorul care e complet pe dinafara fenomenului nu numai c─â judec─â orice dup─â ureche (chestiune scuzabil─â ├«n principiu, mai pu┼úin atunci c├«nd e vorba de domenii imediat accesibile, cum ar fi exersarea trupului), dar mai ┼či pune ├«n pericol viitorul a ceea ce s-ar numi pasionariatul unei na┼úiuni. ├Äntr-o lume cu dorin┼úe mici, nevoia de sport e uria┼č─â, iar exemplul s─âu tinde s─â ├«nlocuiasc─â minima cultur─â clasic─â de formare. Distribu┼úia lui Mutu ├«n rolul lui Winnetou e grotesc─â, dar nu e mai pu┼úin adev─ârat─â. Singura alternativ─â la asemenea devia┼úii e exemplul bun al sportului, saltul fiin┼úei c─âtre mai bine. Sportul ├«┼úi ofer─â o r─âsp├«ntie. Unii au ales s─â se mi┼čte ├«n vegeta┼úie. Noi am ales s─â veget─âm ├«n fa┼úa lui. A nu face sport duce inevitabil c─âtre un blocaj ├«n a privi sport. E simplu: cine nu ├«ncearc─â pe propria piele nu una, ci mai multe discipline, fie ┼či la limita de jos a amatorismului, nu va cultiva niciodat─â spiritul de cast─â al practicantului ┼či nu va gusta nicicum din mierea lucrurilor. Un asemenea om nu-┼či dezvolt─â o pasiune sportiv─â, ci un soi de excitare, melanj instabil al ├«ndemnului de turm─â, tradi┼úiei mediului ├«n care vie┼úuie┼čte ┼či propriilor frustr─âri. Pe la noi se zice c─â toat─â lumea a b─âtut o minge, dar asta nu mai e nici foarte exact, nici de ajuns. ├Än lipsa abunden┼úei de c├«mpuri vaste, por┼úionate ├«n terenuri pentru practican┼úi, mul┼úi copii se produc ├«n spa┼úiul str├«mt dintre blocuri. Pentru c─â n-ai unde s─â love┼čti s─ân─âtos mingea ┼či nici nu ├«┼úi vine s─â deposedezi prin alunecare pe asfalt, o asemenea cuv─â a talentului dezvolt─â mai degrab─â ┼čmecheria, trucurile ieftine, pasa cu c─âlc├«iul ├«nainte de aceea cinstit─â cu latul, fenta din corpul coco┼čat ├«n locul alerg─ârii atletice sau voleul moale, ca s─â-l "faci" pe adversar ┼či nici s─â nu spargi geamul vecinului de la parter. Ce devine pu┼čtiul strivit ├«ntre blocuri? Negre┼čit, suporter. Dar ce e un suporter? Cineva care ├«mprumut─â altcuiva speran┼úele de ├«mplinire ale propriei fiin┼úe. Suporterii s├«nt cei care tr─âiesc o bun─â parte din via┼ú─â prin procur─â. S├«nt ceea ce comic s-ar putea numi "performan┼úo-sensibili". Le plou─â sau le e soare dup─â cum echipa sau sportivul, cu care ┼úin, pierde sau c├«┼čtig─â. Ei s├«nt cu at├«t mai influen┼úabili, cu c├«t dragostea lor e mioap─â p├«n─â la orbirea total─â. P├«n─â aici, matricea e aceea┼či pentru orice fan din lume. Nuan┼ú─ârile intervin exact atunci c├«nd intr─â ├«n joc istoria sportiv─â a fiec─âruia dintre noi. Acela care se exerseaz─â fizic cu o seriozitate plin─â de pl─âcere se simte oarecum ├«nso┼úitor al aventurii favoritului sau admirator avizat al demersului sportivului profesionist. ┼×tie despre ce e vorba ┼či particip─â la fenomen cunosc├«ndu-┼či bine locul. Un asemenea suporter ├«┼či ┼úine mi┼čc─ârile suflete┼čti sub control at├«ta timp c├«t: 1) nu se investe┼čte total ├«n subiectul sus┼úinerii sale pentru c─â ├«┼či cheltuie parte din energie practic├«nd constant sportul respectiv ┼či 2) nu-┼či zeific─â ┼či nici nu-┼či sacrific─â favoritul, ┼čtie, din experien┼úa proprie, c─â succesul vine la cap─âtul unui complex de condi┼úii, ├«ntre care factorul "Celui de Sus" nu e cel de pe urm─â. Disperarea, ├«n acest caz, nu survine dec├«t ├«n condi┼úii extreme, pe c├«nd suporterul f─âr─â busol─â st─â mereu pe buza pr─âpastiei. Aici starea de nemul┼úumire vine ├«n trena celei de ne├«n┼úelegere. Burtos, ridat, ag─â┼úat bine de o bere, sau dimpotriv─â, uscat, ulceros ┼či patetic, omul acesta nu ┼čtie dec├«t s─â cear─â victoria ┼či s─â-┼či ├«ng─âduie manifest─ârile cele mai penibile ├«n absen┼úa ei. ├Än Sala Rapid exista mereu, ├«n st├«nga mesei presei, un grup de persoane ├«n v├«rst─â care, de la ├«nceputul ┼či p├«n─â la sf├«r┼čitul unui meci, nu se ocup─â dec├«t cu ├«njuratul oricui ├«i venea la gur─â, ziari┼čti, arbitri, adversari sau proprii juc─âtori, c─ârora le inventau vini inimaginabile. C├«nd ├«nscria echipa lor, mo┼čule┼úii scoteau sunete bizare, amestec ├«ntre bucuria de-o clip─â ┼či veninul perpetuu. Cu to┼úii alc─âtuiau imaginea perfect─â a rat─ârii oric─ârei vie┼úi duse ├«n necuno┼čtin┼ú─â de cauz─â. Dintr-o atare irosire se nasc violen┼úele ┼či schismele ├«ntre galerii ┼či echipe. Cele dou─â entit─â┼úi s├«nt oricum din ce ├«n ce mai ├«ndep─ârtate pe m─âsur─â ce jocul e tot mai pu┼úin o joac─â ┼či tot mai mult un business. La cap─âtul zilei, fanul bezmetic se treze┼čte cu steagul ┼čifonat, vopseaua curs─â pe fa┼ú─â ┼či plin pe din─âuntru, pe drept sau nu, de sentimentul tr─âd─ârii. Pe vremuri, grupuri ale suporterilor au salvat - ├«n Anglia, de exemplu - cluburi de la faliment, pun├«nd m├«n─â de la m├«n─â. Ast─âzi unui "tifos" ├«i e greu s─â se salveze pe sine. Acest gen de pasionariat nu poate fi sus┼úinut. ├Äntre cel care vine la un eveniment sportiv ca s─â se simt─â ├«n comuniune, s─â tr─âiasc─â o bucurie sau o triste┼úe asumate, ┼či acela care ├«┼či dore┼čte animalic victoria favori┼úilor doar ca s─â-┼či ofere un drog pentru propria ratare, adev─ârul nu e deloc la mijloc. ├Än fine, ├«ntr-o ┼úar─â care nu face sport se instaureaz─â ├«ndeob┼čte dictatura unui singur sport. Chestiunea se ├«nt├«mpl─â pentru c─â cet─â┼úenii at├«rna┼úi de televizor nu vor a pricepe dec├«t cea mai simpl─â dintre discipline. Celelalte necesit─â un efort de cunoa┼čtere ┼či implicare pasional─â deloc lesne de realizat pe cale pur ra┼úional─â. La noi, fotbalul e st─âp├«nul absolut al inimilor, alte sporturi ├«┼či fac loc cu greu, eventual dac─â ob┼úin medalii la marile ├«ntreceri ┼či nici m─âcar atunci nu e sigur c─â vor ├«ntruni o audien┼ú─â decent─â. Exist─â o determinare dubl─â, ├«n sensul unui cerc vicios, ├«ntre cum este na┼úia ┼či ce devine sportul ei. Pentru c─â oamenii nu fac sport ajung s─â urm─âreasc─â un singur sport. Atunci marii difuzori ┼či organizatori au tendin┼úa s─â serveasc─â la maxim poporului sportul favorit, ceea ce va ├«mpiedica dezvoltarea gustului pentru alte discipline. Viitorul e capsulat. Nimic ├«n afar─â de fotbal "nu face banii",

Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ale lumii dou─â fe╚Ťe
Oamenii n-au fost, poate, mai răi sau mai buni în istoria lor, dar instrumentele prin care au exercitat răul au variat considerabil, adică s-au dezvoltat.
p 10 jpg
Unidimensionala banalitate
Dacă România l-a ales pe Iliescu președinte în 1990, de ce s-ar mai fi făcut vreodată alegeri?
29903084942 33e7aa40d1 c jpg
Despre conceptul de ÔÇ×r─âuÔÇŁ din perspectiva diverselor teorii filosofice
Răul metafizic precum și cel empiric sînt explicate prin patru mari tipuri de teorii.
32851415932 5b1b685b66 c jpg
Hater-ul de Internet și hater-ul sub acoperire
ÔÇ×HaterÔÇŁ-ul, o persoan─â m─âcinat─â de anxietate ╚Öi nemul╚Ťumiri, care ├«╚Öi g─âse╚Öte o personificare a anxiet─â╚Ťilor ╚Öi nemul╚Ťumirii ca poetul muza, a existat dintotdeauna.
1024px Don Chepito witnessing a boxing match between a black man and a white man MET DP869355 jpg
ÔÇ×S─â te dezl─ân╚Ťui ├«ntr-un mod controlatÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin MORO╚śAN
ÔÇ×E foarte bine s─â-╚Ťi dezvol╚Ťi furia, dar trebuie s-o folose╚Öti ├«n mod controlat, pentru c─â nu po╚Ťi s─â ├«ncalci regulile. ╚śi ├«n ring, ╚Öi ├«n via╚Ť─â s├«nt reguli de respectat.ÔÇŁ
p 1 jpg
O structură limbică arhetipală sau în miezul răului
Un copil nu are niciodat─â p─ârin╚Ťii pe care-i viseaz─â, doar copiii f─âr─â p─ârin╚Ťi au p─ârin╚Ťi de vis.
p 14 Parintele Rusu cu familia jpg
A fi cu ÔÇ×etichet─âÔÇŁ
Un grăunte de răutate adîncă, izvorîtă din crunta răzbunare și din trufia unui slujbaș plenipotent al statului, a schimbat pentru totdeauna biografia peste veacuri a părintelui Rusu Petre.
p 21 sus WC jpg
Cele dou─â fe╚Ťe ale sufletului
Oric├«t de mult ne-ar pl─âcea s─â fim doar buni n-o s─â ne ias─â, vom produce suferin╚Ť─â ╚Öi dac─â ne-am propus, ╚Öi dac─â nu.
p 21 jos jpg
Fe╚Ťe-fe╚Ťe ale r─âut─â╚Ťii
Cred c─â r─âutatea are o gr─âmad─â de fe╚Ťe, ceea ce o face, deseori, greu de identificat. Sau u╚Öor de confundat.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.