Sport la punctul mort

Publicat în Dilema Veche nr. 82 din 11 Aug 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nu s├«ntem un popor sportiv pentru c─â nu exers─âm sportul ┼či sportivitatea. F─âr─â acestea dou─â nu ne putem a┼čtepta dec├«t la g├«rbovirea accentuat─â a formei noastre fizice ┼či spirituale. Nu s├«ntem deci sportivi, dar ne place la nebunie sportul. Ce ├«nseamn─â asta? C─â s├«ntem telesportivi. Iat─â un soi de voyeurism, o deturnare grosolan─â a sensului originar al sportului, care nu face parte din clasa artelor, nu e destinat unora a c─âror oper─â e admirat─â de la rezonabila distan┼ú─â, ci oferit tuturor. Lipi┼úi de telecomand─â, am uitat c─â ├«n cele din urm─â performan┼úele pe care le vedem la al┼úii ar trebui s─â ne stimuleze mai mult dec├«t s─â ne distreze. ├Änt├«i de toate, sportul ├«nseamn─â a face sport, a sim┼úi legile lui, a-i ├«n┼úelege natura, a te sufoca m─âcar un pic la limita propriului organism, a transpira ┼či a te respecta ca animal. Dup─â care ajungem ┼či la sportul privit. Inversarea acestei ordini, p├«n─â la anularea primei componente, transform─â actul de urm─ârire inteligent─â ┼či co-sim┼úitoare a unei competi┼úii ├«n prilej de c├«rcoteal─â simpatic─â, ├«n cel mai bun caz, dac─â nu chiar ├«n oportunitatea de a-┼úi bate nevasta ori de a-┼úi azv├«rli pe fereastr─â televizorul. Dar nu e doar asta. Spectatorul care e complet pe dinafara fenomenului nu numai c─â judec─â orice dup─â ureche (chestiune scuzabil─â ├«n principiu, mai pu┼úin atunci c├«nd e vorba de domenii imediat accesibile, cum ar fi exersarea trupului), dar mai ┼či pune ├«n pericol viitorul a ceea ce s-ar numi pasionariatul unei na┼úiuni. ├Äntr-o lume cu dorin┼úe mici, nevoia de sport e uria┼č─â, iar exemplul s─âu tinde s─â ├«nlocuiasc─â minima cultur─â clasic─â de formare. Distribu┼úia lui Mutu ├«n rolul lui Winnetou e grotesc─â, dar nu e mai pu┼úin adev─ârat─â. Singura alternativ─â la asemenea devia┼úii e exemplul bun al sportului, saltul fiin┼úei c─âtre mai bine. Sportul ├«┼úi ofer─â o r─âsp├«ntie. Unii au ales s─â se mi┼čte ├«n vegeta┼úie. Noi am ales s─â veget─âm ├«n fa┼úa lui. A nu face sport duce inevitabil c─âtre un blocaj ├«n a privi sport. E simplu: cine nu ├«ncearc─â pe propria piele nu una, ci mai multe discipline, fie ┼či la limita de jos a amatorismului, nu va cultiva niciodat─â spiritul de cast─â al practicantului ┼či nu va gusta nicicum din mierea lucrurilor. Un asemenea om nu-┼či dezvolt─â o pasiune sportiv─â, ci un soi de excitare, melanj instabil al ├«ndemnului de turm─â, tradi┼úiei mediului ├«n care vie┼úuie┼čte ┼či propriilor frustr─âri. Pe la noi se zice c─â toat─â lumea a b─âtut o minge, dar asta nu mai e nici foarte exact, nici de ajuns. ├Än lipsa abunden┼úei de c├«mpuri vaste, por┼úionate ├«n terenuri pentru practican┼úi, mul┼úi copii se produc ├«n spa┼úiul str├«mt dintre blocuri. Pentru c─â n-ai unde s─â love┼čti s─ân─âtos mingea ┼či nici nu ├«┼úi vine s─â deposedezi prin alunecare pe asfalt, o asemenea cuv─â a talentului dezvolt─â mai degrab─â ┼čmecheria, trucurile ieftine, pasa cu c─âlc├«iul ├«nainte de aceea cinstit─â cu latul, fenta din corpul coco┼čat ├«n locul alerg─ârii atletice sau voleul moale, ca s─â-l "faci" pe adversar ┼či nici s─â nu spargi geamul vecinului de la parter. Ce devine pu┼čtiul strivit ├«ntre blocuri? Negre┼čit, suporter. Dar ce e un suporter? Cineva care ├«mprumut─â altcuiva speran┼úele de ├«mplinire ale propriei fiin┼úe. Suporterii s├«nt cei care tr─âiesc o bun─â parte din via┼ú─â prin procur─â. S├«nt ceea ce comic s-ar putea numi "performan┼úo-sensibili". Le plou─â sau le e soare dup─â cum echipa sau sportivul, cu care ┼úin, pierde sau c├«┼čtig─â. Ei s├«nt cu at├«t mai influen┼úabili, cu c├«t dragostea lor e mioap─â p├«n─â la orbirea total─â. P├«n─â aici, matricea e aceea┼či pentru orice fan din lume. Nuan┼ú─ârile intervin exact atunci c├«nd intr─â ├«n joc istoria sportiv─â a fiec─âruia dintre noi. Acela care se exerseaz─â fizic cu o seriozitate plin─â de pl─âcere se simte oarecum ├«nso┼úitor al aventurii favoritului sau admirator avizat al demersului sportivului profesionist. ┼×tie despre ce e vorba ┼či particip─â la fenomen cunosc├«ndu-┼či bine locul. Un asemenea suporter ├«┼či ┼úine mi┼čc─ârile suflete┼čti sub control at├«ta timp c├«t: 1) nu se investe┼čte total ├«n subiectul sus┼úinerii sale pentru c─â ├«┼či cheltuie parte din energie practic├«nd constant sportul respectiv ┼či 2) nu-┼či zeific─â ┼či nici nu-┼či sacrific─â favoritul, ┼čtie, din experien┼úa proprie, c─â succesul vine la cap─âtul unui complex de condi┼úii, ├«ntre care factorul "Celui de Sus" nu e cel de pe urm─â. Disperarea, ├«n acest caz, nu survine dec├«t ├«n condi┼úii extreme, pe c├«nd suporterul f─âr─â busol─â st─â mereu pe buza pr─âpastiei. Aici starea de nemul┼úumire vine ├«n trena celei de ne├«n┼úelegere. Burtos, ridat, ag─â┼úat bine de o bere, sau dimpotriv─â, uscat, ulceros ┼či patetic, omul acesta nu ┼čtie dec├«t s─â cear─â victoria ┼či s─â-┼či ├«ng─âduie manifest─ârile cele mai penibile ├«n absen┼úa ei. ├Än Sala Rapid exista mereu, ├«n st├«nga mesei presei, un grup de persoane ├«n v├«rst─â care, de la ├«nceputul ┼či p├«n─â la sf├«r┼čitul unui meci, nu se ocup─â dec├«t cu ├«njuratul oricui ├«i venea la gur─â, ziari┼čti, arbitri, adversari sau proprii juc─âtori, c─ârora le inventau vini inimaginabile. C├«nd ├«nscria echipa lor, mo┼čule┼úii scoteau sunete bizare, amestec ├«ntre bucuria de-o clip─â ┼či veninul perpetuu. Cu to┼úii alc─âtuiau imaginea perfect─â a rat─ârii oric─ârei vie┼úi duse ├«n necuno┼čtin┼ú─â de cauz─â. Dintr-o atare irosire se nasc violen┼úele ┼či schismele ├«ntre galerii ┼či echipe. Cele dou─â entit─â┼úi s├«nt oricum din ce ├«n ce mai ├«ndep─ârtate pe m─âsur─â ce jocul e tot mai pu┼úin o joac─â ┼či tot mai mult un business. La cap─âtul zilei, fanul bezmetic se treze┼čte cu steagul ┼čifonat, vopseaua curs─â pe fa┼ú─â ┼či plin pe din─âuntru, pe drept sau nu, de sentimentul tr─âd─ârii. Pe vremuri, grupuri ale suporterilor au salvat - ├«n Anglia, de exemplu - cluburi de la faliment, pun├«nd m├«n─â de la m├«n─â. Ast─âzi unui "tifos" ├«i e greu s─â se salveze pe sine. Acest gen de pasionariat nu poate fi sus┼úinut. ├Äntre cel care vine la un eveniment sportiv ca s─â se simt─â ├«n comuniune, s─â tr─âiasc─â o bucurie sau o triste┼úe asumate, ┼či acela care ├«┼či dore┼čte animalic victoria favori┼úilor doar ca s─â-┼či ofere un drog pentru propria ratare, adev─ârul nu e deloc la mijloc. ├Än fine, ├«ntr-o ┼úar─â care nu face sport se instaureaz─â ├«ndeob┼čte dictatura unui singur sport. Chestiunea se ├«nt├«mpl─â pentru c─â cet─â┼úenii at├«rna┼úi de televizor nu vor a pricepe dec├«t cea mai simpl─â dintre discipline. Celelalte necesit─â un efort de cunoa┼čtere ┼či implicare pasional─â deloc lesne de realizat pe cale pur ra┼úional─â. La noi, fotbalul e st─âp├«nul absolut al inimilor, alte sporturi ├«┼či fac loc cu greu, eventual dac─â ob┼úin medalii la marile ├«ntreceri ┼či nici m─âcar atunci nu e sigur c─â vor ├«ntruni o audien┼ú─â decent─â. Exist─â o determinare dubl─â, ├«n sensul unui cerc vicios, ├«ntre cum este na┼úia ┼či ce devine sportul ei. Pentru c─â oamenii nu fac sport ajung s─â urm─âreasc─â un singur sport. Atunci marii difuzori ┼či organizatori au tendin┼úa s─â serveasc─â la maxim poporului sportul favorit, ceea ce va ├«mpiedica dezvoltarea gustului pentru alte discipline. Viitorul e capsulat. Nimic ├«n afar─â de fotbal "nu face banii",

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.