Sponsorizare în condiţii de criză

Aura CORBEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 281 din 5 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Mai mult ca oricînd relaţia UNITER cu sponsorii este extrem de importantă. Cu toţii parcurgem o perioadă de reaşezare a relaţiilor de orice fel şi încercăm să ne susţinem reciproc la nivel de comunicare culturală şi realizare a evenimentelor culturale prin adaptarea şi utilizarea ca mijloace de prezentare, promovare " instrumente de lucru bazate pe tehnologii de comunicare modernă. Sponsorii reprezintă pentru UNITER " ca organizaţie profesională de creatori independentă, apolitică şi neguvernamentală " acei parteneri permanenţi fără de care nu putem funcţiona. Intervenţia lor s-a datorat personalităţilor culturale implicate în proiectele noastre. Garanţia realizării proiectului cultural a fost pentru început asigurată de imaginea artiştilor implicaţi. În timp, realizarea permanentă a activităţilor culturale la dimensiunea prezentată, respectarea clauzelor contractuale, realizarea tuturor activităţilor proiectelor, realizarea promovării conform negocierilor, asigurarea transparenţei la nivel financiar şi încheierea fiecărui proiect/program prin prezentarea decontului financiar şi de imagine conform contractului au fost argumente care au determinat fidelizarea acestor parteneri/sponsori. Valoarea proiectului cultural a fost argumentul care a convins întotdeauna sponsorii. Asocierea cu evenimentul cultural care a stimulat aşteptarea profesioniştilor din spaţiul cultural şi a publicului, precum şi capacitatea UNITER de a realiza evenimentele la dimensiunea proiectată au determinat această legătură corectă, profesională cu sponsorii. Atragerea sponsorilor este un proces de durată, care necesită o analiză din partea noastră vizavi de ceea ce reprezintă sponsorul ca identitate, de ceea ce ne poate oferi şi cum putem să legăm corect evenimentul de numele, sigla, viziunea, aşteptările lui. Analizăm, căutăm, citim, colectăm informaţii despre activitatea posibilului partener, după care pregătim dosarul nostru şi avansăm în demersul de contactare, stabilirea discuţiilor, prezentarea proiectului şi a dosarului de presă. Uneori se întîmplă să-i cunoaştem atît de bine încît aflăm mai multe despre ei, decît ştiu unii dintre partenerii (sau concurenţii lor) de business. Sponsorii au nevoie de o "garanţie" a intervenţiei lor: atît Uniunea, cît şi sponsorii către care am mers au fost deschişi discuţiilor, găsind împreună cele mai bune soluţii pentru a regla această "afacere" culturală. Pentru că sponsorizarea nu este mecenat: trebuie să fim realişti, pragmatici, în ceea ce priveşte acest parteneriat financiar. Şi, în acest sens, să ne punem mereu întrebarea: "ce primim?" / "ce oferim?". Chiar şi speranţele trebuie orientate cu pragmatism. Am învăţat, de pildă, să ne bazăm numai pe promisiunile ferme şi să nu ne facem iluzii legate de "sponsorii potenţiali": pentru un proiect cultural trimitem cam 60-70 de solicitări de sponsorizare; ni se răspunde la mai puţin de jumătate dintre mesajele trimise, şi numai în jur de 20% dintre răspunsuri sînt pozitive! Programarea evenimentelor pentru perioada crizei economice (2009) a fost pregătită încă din a doua jumătate a anului trecut. Cu toţii ne-am pregătit de criză, redimensionînd corect proiectele; am redus cheltuielile încercînd să păstrăm aceeaşi valoare culturală cu care ne-am obişnuit publicul şi partenerii. Şi am vorbit, deschis, despre această criză, şi sponsorilor noştri. Toate programele, toate compartimentele activităţii sînt afectate. Cînd vorbim de Gala UNITER, de campania "Artiştii pentru Artişti", de Gala Tînărului Actor şi de Festivalul Naţional de Teatru, vorbim de patru proiecte mari, recunoscute şi acceptate ca proiecte culturale de interes naţional şi internaţional. Dimensiunea lor artistică şi, în mod implicit, dimensiunea lor financiară au atins un anumit standard pe baza evoluţiei conceptelor şi a parteneriatelor publice şi private pentru aceste evenimente. Spaţiul teatral solicită, la nivel de cost pe spectacol, sume importante. Un eveniment în care sînt implicaţi mii de artişti şi tehnicieni înseamnă şi costuri la acelaşi nivel. O dimensionare culturală la nivel de concept, cînd vorbim de proiecte culturale de interes naţional şi internaţional, nu este întîmplătoare. Ani de zile adaptezi conceptul artistic în dimensiunea ascendentă, pentru a încuraja un schimb cultural valoros. Faţă de anul 2008, bugetele proiectelor pentru 2009 au fost reduse cu peste 40%, atenţi fiind la deciziile luate la nivel naţional, local, regional ş.a.m.d. Refuzul unor sponsori de tradiţie de a ne mai susţine şi anul acesta nu ne-a surprins. Iar explicaţiile acestor refuzuri erau, şi ele, previzibile: legea sponsorizării, care în realitate nu motivează firmele să sprijine proiecte; situaţia generală proastă a marilor corporaţii cu filială în România (care estimează un an economic cu pierderi " deci nu au cum să sponsorizeze); au fost firme care ne-au încurajat să reluăm discuţiile în a doua parte a anului, cînd se presupune că situaţia economică va fi mai clară. Au rămas alături de noi sponsori care au considerat că pot să ne susţină în continuare, în pofida dificultăţilor. Cred că deja sînt prietenii noştri. În aceste condiţii, ne-am asumat un set de proiecte în regim de criză, am luat legătura cu sponsorii de tradiţie şi ne-am adresat şi altor posibili sponsori, plecînd de la discuţiile cu cei care sînt iubitori ai artei teatrale. Am înţeles şi am agreat ofertele financiare posibile, am înţeles refuzurile motivate şi temporare şi am reuşit, pentru prima parte a anului, să realizăm evenimentele planificate. Mai mult ca oricînd am simţit nevoia de a comunica şi de a încerca să înţelegem împreună şi noi, şi sponsorii, realitatea economică, pentru a găsi soluţiile optime de depăşire a crizei financiare şi de a anula un posibil blocaj la nivelul ofertei culturale. Aura Corbeanu este vicepreşedinte executiv al UNITER " Uniunea Teatrală din România.

Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.

Adevarul.ro

image
Destinul trist al Prinţesei Aiko a Japoniei, numită „Cea mai singură prinţesă din lume"
Fiica Împăratului Naruhito trăieşte izolată şi, deşi unii cred că are o existenţă privilegiată, viitorul nu sună bine, în niciuna dintre variantele acceptate de Palat.
image
Un șofer care a sărit la bătaie cu bâta, pus la respect de victimă VIDEO
În baza datelor strânse de polițiști, șoferul a fost reţinut, urmând a fi prezentat magistraţilor cu propunere legală.
image
Cele mai bune trei alimente pe care să le consumi dimineața. Sunt sățioase și nutritive
Micul dejun nu este o masă obligatorie, nu este necesară tuturor. De fapt, e chiar mai indicat să sari peste micul dejun decât să consumi ceva nesănătos. Ideal este să începi ziua cu ceva ușor, nutritiv și sățios.

HIstoria.ro

image
Apogeul și căderea lui Ernest Urdăreanu, favoritul regelui Carol al II-lea
Odată cu sfârșitul domniei Regelui Carol al II-lea, și-au pierdut pozițiile de la Curte și marii săi demnitari. Urdăreanu însă a fost singurul dintre aceștia ales de fostul suveran pentru a-l însoți într-un exil care s-a dovedit definitiv.
image
Prosecco și Macarons, două produse care au cucerit întreaga lume și altele din bucătarie
Radio România Cultural și Revista Historia, prin vocea Danielei Ivanov, vă aduc un proiect cultural inediat „Povești parfumate”.
image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.