Specia-fanion a Dunării

Radu SUCIU
Publicat în Dilema Veche nr. 743 din 17-23 mai 2018
Specia fanion a Dunării jpeg

„Dintre toate speciile de pești care trăiesc în apele Mării Negre şi ale afluenților ei, cele care compun familia Acipenserizilor – sau sturionii – sînt cele mai interesante atît din punct de vedere științific, cît şi chiar din cel economic practic“ – așa și începe Grigore Antipa, în Fauna Ichtiologică a României publicată în anul 1909, capitolul referitor la sturioni. Deși au trecut de atunci aproape 110 ani, importanţa comercială şi științifică a sturionilor nu s-a diminuat, ci a crescut: sturionii produc cel mai scump aliment de origine animală de pe Terra, un kilogram de caviar de morun sălbatic atingînd pe piața de delicatese din New York, în anul 2010, prețul de 20.000 de dolari.

În anul 2010, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN) a clasificat majoritatea speciilor de sturioni din bazinul Mării Negre şi al Dunării ca fiind specii periclitate critic, iar în februarie 2016, Reuniunea Interministerială a Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR) a declarat la Viena sturionii ca „specii-fanion“ ale Dunării.

Ce înseamnă, de fapt, specii periclitate critic şi specii-fanion, cine sînt sturionii şi de ce li se acordă atîta atenție?

Sturionii sînt un grup de specii de pești extrem de vechi. Pe Terra există azi doar în mările şi fluviile din emisfera nordică. Paleontologii au descoperit fosile, cu forma şi structura aproape identică cu a sturionilor de azi, în straturi geologice vechi de cca. 200 de milioane de ani. Cum de au putut fi atît de siguri că e vorba despre aceleași animale? Pentru că sturionii sînt pești cartilaginoși. (Din aceeași grupare fac parte şi rechinii, pisicile de mare şi alte specii de pești care au supraviețuit pînă azi.) Deși nu au schelet osos, sturionii au corpul protejat de cinci rînduri de scuturi osoase, iar asemenea scuturi osoase s-au păstrat, ca fosile, în straturile geologice. De ce au nevoie de scuturi osoase cînd ei trăiesc în apă? Pentru că în cea mai importantă etapă a vieții lor, cînd trebuie să se reproducă, majoritatea celor 27 de specii de sturioni călătoresc din mări sau oceane pentru a-şi depune icrele în fluviile unde s-au născut. Toți sturionii sînt specii de pești de apă dulce care s-au adaptat la mări și oceane. Această adaptare s-a produs în ultimii 200 de milioane de ani, odată cu scăderea nivelului oceanului planetar, formarea continentelor și a mărilor interioare.

Pentru ca stadiile timpurii de viață (icre fecundate, embrioni liberi şi larve) să supraviețuiască, sturionii s-au adaptat să depună icrele în locuri cu fund pietros, unde au nevoie de cele două rînduri de scuturi osoase de pe burtă pentru a se proteja. Mai mult, în călătoria lor către locurile de reproducere din fluvii, sturionii întreprind unele dintre cele mai lungi migrații. Uneori sînt nevoiți să treacă prin cataracte, cum erau cele din defileul Porțile de Fier de pe Dunăre. Or, pentru a trece de asemenea cataracte pline de stînci, unde apa fluviului curge cu viteze foarte mari, sturionii şi-au dezvoltat un incredibil sistem de ancorare. Deși sînt pești cartilaginoși, primele radii sau raze din înotătoarele de la piept sînt din os, iar articulația care le susține de corp are particularitatea că, odată răsfirate, radiile nu mai pot fi îndoite în față, iar peștele se fixează cu ele printre pietrele de pe fund. Așa se poate odihni pentru a continua să se „cațere“ pe stîncile peste care apa curge vertiginos. Este un fel de „alpinism subacvatic“.

Pentru că sînt pești care trăiesc la toate vîrstele doar pe fundul apei şi preferă totdeauna apele adînci, sturionii au dezvoltat în abdomen o vezică înotătoare care comunică cu esofagul printr-un tub (ductus pneumaticus). La fel ca un submarin – sau mai degrabă submarinul la fel ca sturionii –, ei elimină aer şi se scufundă la mari adîncimi fără prea mare efort. Din motive care țin de strategia lor de supraviețuire – şi după 200 de milioane de ani putem spune că sînt maeștri ai supraviețuirii –, sturionii nu ies aproape niciodată la suprafața apei. Poți să trăieşti o viaţă întreagă la malul Dunării fără să vezi vreodată sturioni, care nu pot fi prinși cu undița. Excepție face o singură specie din Dunăre, cega, care trăiește, se reproduce şi se hrănește toată viața în apă dulce, fără să migreze în mare. Cega poate fi prinsă pescuind la fundul apei cu momeală vie (efemeridele), iar pescarii amatori de pe Prut, Tisa, Mura, Drava, Sava sau Mureșul inferior știu asta de mult timp.

15578809066 jpg jpeg

Doar patru specii

De ce, cînd şi unde migrează sturionii? La aproape toate speciile de pești, o parte importantă din icrele fecundate depuse de femele sînt consumate de alte specii de pești. Unele specii își îngroapă sau își păzesc icrele pînă la eclozare. Așa fac, spre exemplu, somonii din America de Nord sau Orientul Îndepărtat şi somnii din Dunăre. Sturionii au dezvoltat o strategie integrată de supraviețuire a stadiilor timpurii de viață: ei depun icrele pe fundul pietros pentru a se lipi de pietre şi a nu fi purtate de ape sau prădate de guvizi. După eclozare, embrionii liberi ai sturionilor au strategii de supraviețuire diferite. În Dunăre, cei de morun se ascund în crevase, unde așteaptă să li se formeze înotătoarele, tubul digestiv şi vezica înotătoare, pentru a putea înota suficient de bine şi a scăpa de guvizi. Cei de păstrugă şi de nisetru se ridică în curentul apei imediat după eclozare și se răspîndesc în fluviu. Strategia lor este de tipul „scapă cine poate“.

Care sînt speciile din Dunăre şi de pe coasta românească a Marii Negre? Istoric, am avut șase specii. Morunul, nisetrul, șipul şi păstruga erau aşa-numitele specii migratoare anadrome. Înainte de construcția primului baraj de la Porțile de Fier (1974), migrau pentru reproducere pînă în Ungaria și Slovacia, uneori chiar pînă la Viena. Din cauza folosirii capcanelor cu garduri din bîrne, numărul celor care ajungeau atît de departe s a redus enorm înainte de anul 1900. (Vezi gravura care arată o asemenea capcană din bîrne instalată la Tufești, în amonte de Brăila.) Cega și viza însă rămîneau în Dunăre toată viața, deși migrau pentru reproducere și pentru hrănire. Azi mai trăiesc în Dunăre doar patru specii: morunul, nisetrul, păstruga şi cega.

De ce era și este nevoie de migrații? Puii de sturioni au nevoie să găsească zone cu fund nisipos mîlos unde trăiesc viermi, crustacee și larve de insecte. La vîrsta de o lună, puii de morun încep să se hrănească în Dunăre cu larve şi cu puii altor specii de pești, fiind singurii sturioni de la noi cu gura foarte mare care ajung în Marea Neagră să vîneze, precum rechinii, bancurile de scrumbii, stavrizi şi hamsii. Puii de morun își formează destul de repede o adevărată „armură“ de scuturi osoase, avînd vîrfurile din mijloc fosforescente şi extrem de tăioase. (Vezi puii de morun şi de păstrugă capturați la la Stația de Monitorizare a Peștilor Migratori de la Isaccea.)

Iată de ce sturionii sînt o specie-fanion. Cît despre starea lor actuală, de ce sînt o specie periclitată critic, poate într-un articol viitor. 

Radu Suciu este cercetător ştiinţific, fondator şi conducător al Grupului de Cercetare a Sturionilor din cadrul Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare a Deltei Dunării din Tulcea (www.ddni.ro, rosturgeons.wordpress.com).

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

Nicolae Balcescu jpg
Satira de excepție a lui Nicolae Bălcescu despre corupția din România. „Neam de curci” VIDEO
De Ziua Națională a României, Antena 1 a difuzat emisiunea „România, Râzi cu RoaST!”, în cadrul căreia un actor cunoscut l-a interpretat pe marele istoric Nicolae Bălcescu.
Luis Suarez FOTO EPA EFE jpg
Scandal uriaș după Ghana-Uruguay. Ce au făcut colegii lui Suarez în timp ce acesta plângea în hohote
E scandal imens după meciul Ghana - Uruguay de la Cupa Mondială 2022. Selecţionerul Uruguayului a sugerat că arbitrul german Daniel Siebert este de vină pentru eliminarea echipei sale de la CM 2022, informează DPA.
Congres AUR - George Simion - 27 mar 2022 / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
AUR cere ca România să nu mai ajute R. Moldova
Alianța pentru Unirea Românilor a adoptat în cadrul Congresului organizat la Alba Iulia o rezoluție prin care cere unificarea României și R. Moldova. Șeful formațiunii a susținut însă că România ar trebui să oprească ajutorul îndreptat către vecini.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.