Societatea civilă şi eu

Publicat în Dilema Veche nr. 572 din 29 ianuarie - 4 februarie 2015
Societatea civilă şi eu jpeg

Ieşind din definiţii, din studii şi din sfera comentariilor, cine este societatea civilă, la firul ierbii? Cine sînt beneficiarii şi cine – voluntarii? Ce a schimbat în viaţa oamenilor existenţa unei societăţi civile? 

● Ştefan MAKO, Casa Jurnalistului, colaborator în cadrul raportului FreeEx – „Libertatea presei în România“, realizat de ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei 

Cred că este important să existe sprijin de genul acesta, mai ales pentru jurnaliştii care nu provin din organizaţii mari, cu resurse financiare. În cazul meu, pe lîngă sprijinul colegilor din breaslă, sprijinul de la FreeEx a însemnat vizibilitate internaţională, obligînd autorităţile cel puţin să promită că vor lua măsuri. Bineînţeles, ştim că atunci cînd vine „valul de indignare“, autorităţile zic orice, doar ca să-şi spele puţin mîinile. Este important însă ca presiunea societăţii civile să rămînă constantă pînă la obţinerea unor rezultate concrete.  

● Ejnid JIHAD, persoană privată de libertate la Penitenciarul Craiova, voluntar în cadrul proiectului „Ecovoluntariat în penitenciare“, Asociaţia MaiMultVerde

Personal, sînt convins că, prin implicarea mea şi a celorlalţi, putem demonstra că sîntem oameni care am greşit, că regretăm şi vrem să ne reparăm greşelile, făcînd ceva bun şi util pentru oamenii din comunitatea respectivă. Aceasta ne va ajuta, pe de o parte, să ne reintegrăm mai repede în viaţa socială, să ne simţim mîndri că facem parte din comunitate. Pe de altă parte, sper că îi va face mîndri şi pe membrii comunităţii că pot să ne primească din nou printre ei.  

● Andreea MUREŞAN, managing partner Integra HR, membru al grupului de lucru pentru combaterea violenţei în şcoli, iniţiat de PATRIR – Institutul Român Pentru Acţiune, Instruire şi Cercetare, în cadrul proiectului „Participare la Luarea Deciziilor. Reducerea Violenţei în Şcoli“ 

În calitate de viitoare mamă, îmi doresc pentru copiii mei să se dezvolte într-un mediu educaţional mai paşnic. Sînt nemulţumită de gradul ridicat de violenţă existentă în şcoli şi, din discuţiile pe care le am cu prietenele mele, care sînt deja mame, aflu exemple de violenţă existentă în mediul şcolar şi mi se pare foarte trist că unii copii sînt agresaţi şi sînt prea puţine măsuri care se iau în momentul de faţă, care să fie eficiente şi să contribuie la starea de bine a copilului. Acesta este motivul pentru care doresc să contribui la schimbarea unor lucruri în această direcţie şi am decis să mă implic în proiectul desfăşurat de PATRIR. Cred în obiectivele proiectului şi sînt dornică să particip la prevenirea violenţei în şcolile în care vor fi educaţi copiii mei, şi văd că fac acest lucru alături de oameni interesaţi de acest subiect, oameni care vin din diferite medii organizaţionale, instituţii de învăţămînt, specialişti în educaţie informală, instituţii ale mediului public şi privat. Consider că diversitatea expertizei persoanelor implicate aduce un plus de valoare proiectului şi împreună învăţăm cum să facem lucrurile diferit şi să contribuim la crearea unui mediu educaţional mai paşnic.  

● Alexandra HUSTIU, participantă la training-ul „Mecanisme de influenţare a procesului decizional la nivel local şi central“, organizat de Romanian Youth Movement for Democracy, în cadrul proiectului „Cetăţeni Activi pentru Bacău“

De fiecare dată cînd călătoresc în alt oraş, realizez cîte poveşti spune respectivul oraş. Şi mă întristez, căci înţeleg că şi Bacăul ar putea spune multe, însă nu s-a ocupat nimeni de asta. Cu siguranţă, au existat multe alte priorităţi. Am studiat la Universitatea din Bacău, care de curînd a primit numele lui Vasile Alecsandri, un poet emblematic al oraşului. Am apreciat extraordinar de mult iniţiativa domnului profesor Dănilă de a mai reda oraşului un alt edificiu de valoare din patrimoniul nostru cultural – casa lui Vasile Alecsandri, care ar putea găzdui un centru de tineret pentru generaţia tînără, motiv pentru care cursul de advocacy a venit ca o soluţie salvatoare: am aflat care sînt instrumentele necesare pentru a reuşi să demarăm o campanie de conştientizare în acest sens (practic, în ce constă procesul de advocacy) şi care sînt mecanismele de influenţare a procesului decizional la nivel local (procesul de lobby): Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată în 2013. Acum, nu ne rămîne decît să ne apucăm de treabă. Şi să reuşim.  

● Alina MILCOV, voluntar al Societăţii Academice din România, în proiectul „Dezvoltarea capacității de monitorizare a bunei guvernari prin Alianta pentru o Romania Curata"

Am decis să mă implic în proiecte de voluntariat care au drept rezultat o Românie curată, în care legea se aplică la fel pentru toţi, instituţiile statului răspund cererilor cetăţenilor în timpul legal, banii publici sînt cheltuiţi corect, într-un mod transparent, şi corupţia să dispară. Acum sînt implicată într-un proiect pentru constituirea unei baze de date cu toate instituţiile statului, pentru ca orice român să primească, potrivit Legii 544, un răspuns la cererile adresate autorităţilor, şi mai ales să îl primească în termenul legal.  

● Elena RADU, voluntar ACCEPT, în cadrul proiectului „Acces la justitie si remedii adecvate pentru persoanele care sint victime ale discriminarii"

Sînt voluntară în cadrul Asociaţiei ACCEPT, de aproape doi ani de zile. Pentru cei care nu ştiu, este prima asociaţie pentru drepturile persoanelor LGBT (persoane lesbiene, gay, bisexuale, transgender) din România. Am decis să mă implic în activitatea acestei asociaţii pentru că fac parte din rîndul persoanelor LGBT. Ceea ce m-a determinat să devin voluntară în acest domeniu a fost incidentul din februarie 2013, de la Muzeul Ţăranului Român, cînd proiecţia unui film din cadrul Lunii Istoriei LGBT a fost sabotată de intervenţia unui grup de persoane homofobe. În acel moment, cînd citeam despre ceea ce se întîmplase, mi-am dat seama că oricînd aş putea fi în locul acelor oameni din sală. Şi atunci am hotărît să fac ceva, chiar dacă nu ştiam exact ce anume. Era şi prima oară cînd auzeam de ACCEPT. Dincolo de participarea la activităţile şi acţiunile organizate de asociaţie, am ales să dau mai departe informaţie. În orice alt grup m-aş afla, la facultate, la locul de muncă sau în grupul de prieteni, aduc în discuţie acest subiect şi încerc să le ofer oamenilor informaţiile de care au nevoie pentru a-şi chestiona stereotipurile şi prejudecăţile.  

● Raul PINERVAN, din comuna Păuliş, judeţul Arad, membru al grupului de iniţiativă locală înfiinţat prin proiectul „Participare la puterea a 3-a“, implementat de Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni 

După proiect, am rămas un grup de oameni, lideri locali, care continuăm să ascultăm vocile oamenilor, după care facem toate demersurile pentru a le rezolva problemele. Sîntem un grup informal de 10-15 persoane. Nucleul solid este format din patru-cinci persoane, care se implică mai mult... 

Voiam să lucrăm la fierul ierbii, să vedem care sînt problemele reale ale oamenilor. Dar nu ale anumitor grupuri, ale oamenilor din comunitate. O idee care a încîntat mai ales pe cei tineri este o pistă de biciclete între satele Sîmbăteşti şi Păuliş. Pentru că sînt două sate mari, între care nu există transport în comun şi legea nu permite mersul cu bicicleta pe DN7, am hotărît să facem o astfel de pistă. Am identificat mai multe surse de finanţare şi am venit cu solicitări către Primărie. Le-am arătat care sînt cele trei metode de unde ar putea obţine finanţare. Primarul a fost încîntat. A spus că se pune în discuţie în şedinţă, să vadă ce se poate face. Nu poate să fie fericire individuală fără fericirea tuturor. 

Am realizat că, dacă vrem să avem o comună frumoasă şi un mediu plăcut, să beneficiem de toate serviciile, trebuie să ne strîngem şi să ne spunem puterea, să se audă vocea noastră. Pentru o viaţă mai bună, la standarde moderne. Bunăstarea – ăsta ar fi principalul nostru motiv. 

index jpeg 2 webp
Pantofii lui Van Gogh
Este înțelegerea pașnică, în febrila încrîncenare de a nu mai vrea să înțelegi nimic.
p 10 jpg
Boema ca o operă
În opera lui Puccini, marile încercări ale vieții (iubirea și moartea, boala, prietenia) sînt livrate în forma lor epurată, căci personajele le trăiesc boem.
p 11 desen de J  J  Grandville jpg
Paris, ultimii boemi
Cum recunoști azi un boem, la Paris?
image png
În stație la Boema
Pentru Ozun, „stația” boemei trece, așadar, fără să lase urme nici măcar în amintire.
image png
Îndreptar boem
Să reținem amprenta lăsată de acești grozavi pictori asupra istoriei artei, asupra dumneavoastră, asupra mea.
p 13 jpg
Trei roluri ale boemei în cultura română
Fără îndoială, boema e una dintre puterile literaturii și artei asupra societății.
p 14 jpg
Boemul, un desuet?
De aceea, viața boemă a fost și fericit asociată cu aristocrația interioară și eleganța profunzimii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.