ÔÇ×Social media s├«nt lebede negreÔÇť - interviu cu Teodor BACONSCHI

Publicat în Dilema Veche nr. 603 din 3-9 septembrie 2015
ÔÇ×Social media s├«nt lebede negreÔÇť   interviu cu Teodor BACONSCHI jpeg

Recenta dumneavoastr─â carte, Facebook. Fabrica de narcisism, trateaz─â, eseistic, tema socializ─ârii online, cu toate tarele pe care aceasta le poate avea. Foarte mul┼úi avem o poveste a cre─ârii contului de Facebook. Care este povestea dvs.? Cum ┼či de ce a┼úi devenit ÔÇ×membruÔÇť al re┼úelei? 

Re┼úin doar o etap─â ini┼úial─â de frond─â. Mi se p─ârea o chestie de adolescen┼úi, nepotrivit─â cu omul de 50 de ani. Aveam prejudec─â┼úi chiar ├«nainte de a ┼čti despre ce-i vorba. Am ┼či subestimat, din ignoran┼ú─â, relativa complexitate a re┼úelei. Credeam c─â este o variant─â pu┼úin mai dezvoltat─â de mesagerie. Dup─â ce am devenit membru (apropo, comunitatea a dep─â┼čit deja 1,5 miliarde), nu am avut entuziasme de neofit. H├«r, m├«r, deschideam pagina sporadic. Abia starea de maxim─â dezam─âgire (unii ├«i spun depresie) prin care am trecut ├«n vara lui 2014, dup─â e┼čecul la europarlamentare, m-a ÔÇ×pus pe g├«nduriÔÇť. So┼úia mea m-a ├«ndemnat s─â scriu o nou─â carteÔÇŽ A┼ča m-am lecuit de mizantropie ┼či pesimism radical, redevenind, ca s─â zic a┼ča, un membru util al societ─â┼úii. ┼×i un expert autodidact ├«n Facebook: dovad─â st─â chiar interviul de fa┼ú─â, nu? 

Crede┼úi c─â societatea modern─â sufer─â de narcisism sau de nevoia de a fi conectat─â, ├«n permanen┼ú─â, la informa┼úie? Exist─â frica individului de a fi l─âsat ├«n afara cercului informa┼úional? 

Nevoia de informa┼úie ┼či nevoia de oglindire se poten┼úeaz─â reciproc. E un dozaj obscur, un ve┼čnic dezechilibru, pentru c─â adesea ne masc─âm narcisismul ├«n c─âutarea de informa┼úii ┼či invers. Dac─â am face seara evaluarea rece a informa┼úiilor pe care le-am ob┼úinut peste zi, ne-am lua cu m├«inile de cap: peste 80% e

┼či peste 80% din masa de date n-a putut fi stocat─â, din pricina abunden┼úei, a avalan┼čei. Obezitatea fizic─â e dublat─â de aceast─â bulimie informa┼úional─â. Omul acesta de secol XXI ÔÇô cu ecran ┼či tastatur─â ÔÇô e un soi de sclav infantil al propriilor fantasme inutile social ┼či generatoare de spirale ale frustr─ârii. Deci, de violen┼ú─â poten┼úial─âÔÇŽ Deocamdat─â, statul democratic e tolerant cu fenomenul ecraniz─ârii sociale, dar s-ar putea ca asta s─â road─â democra┼úia ┼či autoritatea public─â mai r─âu dec├«t o revolt─â ├«n pia┼úa public─â. ├Än democra┼úiile mature, cenzura e tot mai pu┼úin tolerat─â chiar ┼či ca idee abstract─â. M─â uitam zilele astea, dup─â adoptarea unei legi revizuite privind igiena public─â antitotalitar─â: a fost un delir pe Facebook, zeci de mii de oameni s-au prezentat ca martiri, de┼či nimeni nu-i persecutaÔÇŽ Neput├«nd, de fapt, cenzura nimic, statul postmodern nu va putea trimite ├«n re┼úea o poli┼úie a Facebook. Ce va urma? Nimeni nu ┼čtieÔÇŽ 

Vorbind despre informa┼úie, re┼úelele de socializare permit un drum foarte scurt de la petrecerea unui eveniment la promovarea interna┼úional─â a acestuia. De la Prim─âvara Arab─â la recentele noastre alegeri preziden┼úiale, re┼úelele de socializare au jucat un rol indiscutabil ├«n mobilizarea maselor. Cum comenta┼úi rolul re┼úelelor de socializare ├«n aceste cazuri? 

Presupun c─â

nu pot scoate la iveal─â dec├«t germenii preexisten┼úi ai unor tendin┼úe fatal antamate. S├«nt acceleratori, factori de developare (ca ├«n fotografia clasic─â). ├Än anumite cazuri, viralizarea poate genera anarhie, erori masive de percep┼úie, st─âri de confuzie emo┼úional─â irecuperabile. ┼×tim c─â am intrat ├«n secolul maselor (secolul XXI) ┼či c─â masificarea continu─â. Toat─â lumea face facultate, master, ├«n cur├«nd doctorat. Toat─â lumea se pricepe ┼či se exprim─â. Vorba lui Asimov, culeas─â de pe Facebook: antiintelectualismul societ─â┼úii de azi se bazeaz─â pe g├«ndul c─â democra┼úia echivaleaz─â ignoran┼úa cu ┼čtiin┼úa. Nu-i adev─ârat, dar mai conteaz─â adev─ârul?

sînt lebede negre, care pot provoca

tot soiul de mini- sau maxi-cataclisme aleatorii. Zic aleatorii pentru c─â nu cred ├«n sociologia factorului viral pe Internet: nu exist─â re┼úet─â. Eu simt, dimpotriv─â, ac┼úiunea cvasi-magic─â a unor categorii (ne┼čtiin┼úiificeÔÇŽ) precum inteligen┼úa emo┼úional─â colectiv─â. Sufletul mul┼úimiiÔÇŽ S├«nt metafore operative care traseaz─â un destin social imprevizibil. Cred c─â manipulatorii, marii de┼čtep┼úi cinici de la butoane, nu au un viitor profesional garantat. 

Se spune c─â re┼úelele sociale au devenit un nou motor al societ─â┼úii civile. ├Än Rom├ónia, de exemplu, exist─â numeroase cazuri ├«n care masele s-au mobilizat pentru ap─ârarea unor cauze privitoare la ÔÇ×via┼úa cet─â┼úiiÔÇť. Este, ├«ns─â, un motor lipsit de pericole? ┼×i m─â refer la cazul ┼ú─ârii noastre, ├«n care societatea civil─â abia se construie┼čte. 

S─â facem pu┼úin─â istorie recent─â. Societatea civil─â e o no┼úiune aterizat─â ├«n agora abia ├«n 1990. P─ârea anecdotic sortit─â s─â-i disting─â pe ÔÇ×civiliÔÇť de ÔÇ×militariiÔÇť sistemului represiv comunist (armat─â, Securitate, Mili┼úie etc). Dup─â instalarea ├«n pluripartitism, societatea civil─â a fost procustian silit─â s─â se confunde cu ONG-urile, care ÔÇô da┼úi-mi dvs. contraargumente ÔÇô au avut surse financiare (adesea) dubioase. ├Än acest fel, ├«n loc s─â fim, to┼úi cet─â┼úenii f─âr─â func┼úii ├«n stat,

am devenit ÔÇ×popula┼úieÔÇťÔÇŽ Taman de ce se temea Noica atunci c├«nd dispre┼úuia, din poiana alpin─â, ÔÇ×Germania untuluiÔÇť. S├«nt

o cristelni┼ú─â ├«n care societatea civil─â poate rena┼čte, ca din apele unui botez democratic? ├Äntr-o anumit─â m─âsur─â, da. Dar r─âul s-a l─â┼úit ┼či aici: trolii de pe FaceBook s├«nt ÔÇ×postaciiÔÇť de pe forumuriÔÇŽ Din perspectiva acestei analize mai cur├«nd sumbre, da, pot spune c─â Facebook e cel mai pu┼úin aservit mediu social. Chiar dac─â zece site-uri montate de unde trebuie cu grenade informa┼úionale pot face agenda c├«torva milioane de naivi. De ce naivi? Pentru c─â nu se prea ├«ntreab─â de ce au ajuns s─â comenteze tocmai acele ÔÇ×┼čtiriÔÇť ┼či nu altele! 

Revenind la cartea dvs., afirma┼úi, la un moment dat, c─â virtualul poate avea efecte de drog. De ce crede┼úi c─â societatea modern─â recurge la aceast─â dependen┼ú─â? Din joac─â, din singur─âtate, din plictiseal─â? 

Toate trei au importan┼úa lor cresc├«nd─â. Economia bazat─â pe ter┼úiar, eficient─â, post-industrial─â, e o uzin─â de r─âgaz. Cu ce s─â-l umpli? Nu merge s─â str─âba┼úi globul cu chartere 12 luni pe an. Facebook ┼či restul noilor media ne umplu timpul, ne las─â impresia comunic─ârii cu al┼úii ┼či abolesc distan┼úele. Oricum, mi-e team─â c─â fixarea pe zid, cu ochii la Newsfeed, nu combate plictiseala. ┼×i s├«nt mereu fascinat de puterea diabolic─â a aglutin─ârii tematice aleatorii: pisicu┼úe, mor┼úi, bacalaurea┼úi ┼či ├«nsur─â┼úei al─âturi de bolnavi cronici, accidente mortale asociate unor azurii poze de vacan┼ú─â. Babilonie curat─â! Sper s─â nu ni se urce definitiv la cap. 

Vorbind despre ÔÇ×urcatul la capÔÇť, crede┼úi c─â exist─â o etichet─â a socializ─ârii online? 

Etichet─â atotconstr├«ng─âtoare, nu. Tot cu cei ┼čapte ani de acas─â lucr─âm. Vezi imediat un om fin, educat, manierat, politicos, a┼ča cum te tr─âsne┼čte (ca un subra┼ú nesp─âlat) mitocanul, cocalarul ┼či nesim┼úitul. Apropo: ┼čti┼úi de ce-┼či ridic─â mitocanul maioul ca s─â i se vad─â burta? Ca s─â dea drumul la aer condi┼úonatÔÇŽ  La urma urmei, nu ┼čtiu cine are c├«┼čtig de cauz─â. V─âd oameni care corecteaz─â de zor gre┼čelile de ortografie, a┼ča cum v─âd sute de post─âri agramate, care primesc laicuri ┼či emoticoane rozaliiÔÇŽ 

Dac─â e s─â imagina┼úi un scenariu ├«n care Facebook-ul ar fi existat acum 50 de ani, despre ce crede┼úi ca am fi discutat, azi, ├«n acest interviu? 

P─âi, dac─â am fi fost tot la locul faptei, acum 50 de ani, n-am fi putut discuta dec├«t despre Facebook-ul capitali┼čtilor: la noi, a┼ča o dr─âcie ar fi fost deopotriv─â absent─â ┼či interzis─âÔÇŽ  

a consemnat Stela GIURGEANU  

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.