Snobii din cărţi - o specie cu viaţă lungă

Alina PURCARU
Publicat în Dilema Veche nr. 414 din 19 - 25 ianuarie 2012
Snobii din cărţi   o specie cu viaţă lungă jpeg

E plin─â literatura de snobi, ┼či s─â ├«ncerci s─â-i aduci pe to┼úi ├«n acela┼či B├«lci al de┼čert─âciunilor ar ├«nsemna s─â te ├«nhami la o istorie teribil de stufoas─â: o carte groas─â a tuturor vanit─â┼úilor ┼či vanito┼čilor, despre care cred c─â, bine f─âcut─â, ne-ar face pe foarte mul┼úi dintre noi s─â ne t─âv─âlim ├«n hohote de r├«s, s─â ro┼čim, vinova┼úi, sau s─â ridic─âm fin din spr├«ncean─â, ca ┼či cum n-am pricepe despre cine ar putea fi vorba. Unii s├«nt comici, al┼úii s├«nt pur ┼či simplu enervan┼úi, unii ÔÇô idio┼úi de-a dreptul (dar c├«t de reu┼či┼úi!).

Diferen┼úele care izoleaz─â specia ┼či o cam fac de ru┼čine, ├«ntre noi fie vorba, se arat─â tocmai din compara┼úia cu adev─âra┼úii distin┼či, aristocra┼úi ori ca stare, ori ca gust, cu care s├«nt ┼či pu┼či, de cele mai multe ori, ├«n contrast. Acum aproape dou─â secole, discut├«nd despre dandysm ┼či despre prin┼úul ├«ncoronat al acestei specii, inclasabilul George Brummell, Barbey dÔÇÖAurevilly tran┼ča ferm distinc┼úia ├«ntre cele dou─â grupuri ┼či le fixa, implicit, limitele, valabile ┼či azi, inclusiv ├«n fic┼úiune: ÔÇ×Dandysmul e profund ca ├«nsu┼či geniul s─âu.
Maimu┼ú─âreala nu ├«nseamn─â asem─ânare. Po┼úi mima o aur─â sau po┼úi lua o poz─â, cum ai fura forma unui frac; dar comedia e obositoare, iar masca e crud─â, ├«ngrozitor de purtat, chiar pentru cei hot─âr├«┼úi s─â conspire ├«mpotriva dandysmului, dac─â ar fi cazul. Cu at├«t mai mult pentru dr─âg─âla┼čii no┼čtri tineriÔÇť.

Walk of fame: de la Rebecca Sharp la Rebecca Bloomwood

ÔÇ×Dr─âg─âla┼čiiÔÇť au trecut din via┼ú─â ├«n literatur─â cu o u┼čurin┼ú─â uluitoare, ┼či de ei s-au ocupat scriitori ┼či scriitoare care numai de ÔÇ×dr─âg─âl─â┼čeniiÔÇť nu s-au ┼úinut (nu m─â refer aici, evident, dec├«t la ce au scris, biografiile s├«nt, slav─â Domnului, alt─â poveste). De la ru┼či la Balzac ┼či Thackeray ÔÇô care le-a dat oficial un nume, prin Cartea snobilor, ┼či un loc numai al lor, ve┼čnicul B├«lci al de┼čert─âciunilor, peste care troneaz─â neobosita Rebecca Sharp ÔÇô sau domni┼čoara Jane Austen, care a ┼úinut o cronic─â at├«t de alert─â a eforturilor la care s-au ├«nh─âma at├«tea mame dornice s─â-┼či vad─â fetele m─âritate ┼či la mansion-ul lor, c├«t mai departe de cottage-ul p─ârintesc, la Dorothy Parker, o monden─â ea ├«ns─â┼či, sau la ireveren┼úioasa Katherine Mansfield, snobii au intrat asiduu ├«n romane ┼či povestiri, iar modernitatea nu le-a ├«nchis por┼úile. C├«t despre postmodernitate, ea le prie┼čte ca nici o alt─â epoc─â. V─â ├«ndoi┼úi? S─â arunc─âm o privire scurt─â c─âtre o extrem─â, ┼či s─â rostim ├«mpreun─â un cuv├«nt de mai mare sfiala, lucios, dulce, cu arome fusion: chick lit. Ve┼úi vedea cum ia foc viesparul din redac┼úile de reviste pentru femei ├«naintea vreunei prezent─âri de mod─â, directorii de publicitate ┼či shopaholicele turbate dup─â un alt cuv├«nt, nume propriu ┼či Sesam al tuturor fanteziilor fashioniste: Manolo (Blahnik, pentru nepasiona┼úi). Mai aduc ca prob─â o singur─â replic─â, cit├«nd din Rebecca Bloomwood, eroina patentat─â de Sophie Kinsella ÔÇô care a v├«ndut deja milioane de romane ├«n lumea ├«ntreag─â: ÔÇ×Doamne, ce cool e Milano. Nu e om pe l├«ng─â care s─â trec ┼či s─â nu aib─â ochelari de soare ┼či geant─â de firm─â, chiar ┼či b─ârba┼úiiÔÇť. ┼×i dac─â ad├«ncimea unor atari observa┼úii a reu┼čit s─â fac─â chick lit-ul tabu pentru foarte mul┼úi dintre dumneavoastr─â, r─âsfoi┼úi f─âr─â fric─â, de curiozitate m─âcar, un roman care n-a f─âcut nici o v├«lv─â la noi, dar care vi se va lipi de degete: Snobii, de Julian Fellowes (Editura Nemira), o radiografie a high-life-ului britanic la care aspir─â v├«rfurile middle-class-ului ┼či care intr─â ├«n panoram─â odat─â cu Edith Lavery, fiica unei snoabe acerbe din clasa de mijloc. Fidel─â credin┼úei c─â ÔÇ×via┼úa unei femei se poate schimba din temelii cu ajutorul inelului potrivitÔÇť, ├«i suce┼čte min┼úile timidului ┼či ├«ngr─âm─âditului Charles (cum altfel), conte de Broughton, ┼či intr─â pe o alt─â orbit─â, satisf─âc├«ndu-┼či o mai veche fantezie, deductibil─â dintr-o formul─â cu valoare de axiom─â pentru foarte mul┼úi: ÔÇ×├Ämi place la nebunie s─â p─âtrund acolo unde altora le este interzisÔÇť.

Testul cozile de frac, plus c├«te ceva despre coteria oxfordienilor 

Nici nu s-ar fi g├«ndit seriosul domn Carlyle, pe vremea c├«nd ridiculiza cochet─âria dandy-lor ├«n Sartor resartus, c─â o maxim─â invocat─â de el ├«ntr-un capitol alocat credin┼úelor acestei preten┼úioase coterii va c─âp─âta puteri absolute ├«n saloanele mondenilor din viitor: ÔÇ×Siguran┼úa const─â ├«n cozile de r├«ndunic─â ale fraculuiÔÇť. C├«t adev─âr, dac─â e s─â ne g├«ndim doar la Gatsby, magnatul orbitor de bogat din romanul lui Fitzgerald, care, prezent├«ndu-┼či noua garderob─â iubitei din tinere┼úe, Daisy Buchanan, ├«i spune, emo┼úionat, dar ┼či plin de el: ÔÇ×Am pe cineva ├«n Anglia care-mi cump─âr─â haine. ├Ämi trimite ce alege el la ├«nceputul fiec─ârui sezon, prim─âvara ┼či toamna!ÔÇť. ├Än societatea ÔÇ×aurit─âÔÇť ├«n care Gatsby s-a impus prin puterea averii nou dob├«ndite, ÔÇ×cozile de r├«ndunic─âÔÇť s├«nt esen┼úiale ┼či, pentru cine ┼čtie codul de acces, un croi prost tr─âdeaz─â dramatic o origine proast─â. Tom Buchanan, so┼úul lui Daisy, prin nimic mai rafinat, ci doar mai fidel conven┼úiilor, nu se las─â ├«n┼čelat ┼či miroase c─â misteriosul Gatsby nu ┼či-a f─âcut studiile la Oxford. Dup─â ce? Tot dup─â celebrele cozi invocate de seriosul victorian pomenit mai devreme: ÔÇ×La Oxford! (...) Pe dracu! Nu vezi c─â poart─â haine roz?ÔÇť. 

C─â tot a venit vorba de Oxford, chiar conservatoarea Virginia Woolf, prea pu┼úin tentat─â s─â fac─â cronic─â de moravuri, pomene┼čte ├«ntr-un eseu (ÔÇ×Turnul ├«nclinatÔÇť) despre snobismul pu┼úinilor ferici┼úi care, ├«ntre cele dou─â r─âzboaie, tr─âiau acolo ca-n Arcadia. Ea citeaz─â c├«teva versuri din Louis MacNeice, scriitor care, dup─â etapa privilegiat─â ├«n celebra Castalie, unde s-a ├«ndeletnicit cu latina, greaca, logica ┼či metafizica, se apuc─â ┼či scrie versuri despre inechitatea social─â: ÔÇ×E at├«t de greu s─â ├«┼úi ├«nchipui / O lume ├«n care cei mul┼úi s─â poat─â izb├«ndi / F─âr─â a cobor├« nivelul traiului intelectual / Lipsindu-se de tot ce pre┼úuiesc doar rafina┼úiiÔÇť.
 
┼×i pentru c─â tot am ajuns la subcapitolul rafinamente de litera┼úi, mi-e greu s─â nu reproduc un mic fragment dintr-o povestire de Katherine Mansfield, ÔÇ×BeatitudineÔÇť, ├«n care Eddie, un poet delicios, care nu-┼či face specia de ru┼čine, are o partitur─â scurt─â, dar memorabil─â: ÔÇ×M─â ├«ntreb dac─â ai citit noul poem al lui Bilk, ┬źTable dÔÇÖh├┤te┬╗, spuse Eddie cu voce ├«nceat─â. E admirabil, a ap─ârut ├«n ultima antologie. N-ai cumva un exemplar? A┼č vrea s─â ┼úi-l ar─ât. ├Äncepe cu un vers incredibil de frumos. ┬źDe ce-i nevoie mereu de sup─â de tomate?┬╗ (...) E un adev─âr at├«t de profund, nu g─âse┼čti? Supa de tomate e ceva cumplit de eternÔÇť.  Observa┼úiile poetului rimeaz─â f─âr─â disonan┼úe cu alte comentarii ale oaspe┼úilor, unii mai distin┼či ca al┼úii, dintre care cel mai sonor e  f─âcut de cineva pasionat de designul de interior: ÔÇ×┼×tii, drag─â, so┼úii Jacob Nathan mi-au cerut s─â le decorez o camer─â. M─â tenteaz─â teribil o combina┼úie ├«n stil pe┼čte pr─âjit, cu spetezele scaunelor ├«n form─â de tigaie ┼či cartofi pai broda┼úi pe perdeleÔÇť.

Din salon ├«n salon 

Dintr-o antologie a conversa┼úiilor de salon (sau de bal, recep┼úie, sindrofie ori ÔÇ×evenimentÔÇť, ├«n func┼úie de epoc─â) nu au cum s─â lipseasc─â replicile schimbate ├«n apartamentul newyorkez ├«n care Truman Capote organizeaz─â o petrecere la care str─âluce┼čte Holly Golightly ┼či, omisiune a omisiunilor, aluziile, apropourile sau direct judec─â┼úile emise ├«n saloanele ├«n care Proust ├«┼či aranjeaz─â personajele. Cuplul Verdurin e antologic, dar potrivit judec─â┼úilor m─âtu┼čii povestitorului, Swan ├«nsu┼či ar fi cam snob: femeia e dezam─âgit─â s─â citeasc─â ├«n ziar c─â ÔÇ×domnul Swan era unul din obi┼čnui┼úii cei mai credincio┼či ai pr├«nzurilor de duminic─â ale ducelui de X... al c─ârui tat─â ┼či unchi fuseser─â b─ârba┼úii de stat cei mai ├«nsemna┼úi ai domniei lui Ludovic-FilipÔÇť. Aleg├«ndu-┼či leg─âturi din afara castei c─âreia ├«i apar┼úinea prin na┼čtere, Swan se f─âcea vinovat de o declasare care sup─âra ordinea lumii bunei doamne, care, ├«ntre altele, ├«ntrerupsese leg─âturile cu un prieten, fiu de notar, pentru c─â se c─âs─âtorise cu o principes─â ┼či... dec─âzuse ÔÇ×de la rangul respectat de fiu de notar, la rangul unuia dintre acei aventurieri, fo┼čti lachei sau b─âie┼úi de grajd, despre care se spune c─â se bucuraser─â de intimitatea unor regineÔÇť.

N-a┼č vrea s─â ├«nchei modesta mea panoplie, cu totul personal─â ┼či  miniatural─â, f─âr─â a pomeni numele preferatului, personaj alunecos ┼či lipicios c─âruia, cu durere ├«n v├«rful degetelor, va trebui s─â-i at├«rn de coad─â tinicheaua r─âsun─âtoare a clasei ├«n care i-am ├«ngr─âm─âdit ┼či pe ilu┼čtrii lui confra┼úi, ├«n┼čirui┼úi mai sus: Felix Krull, escrocul lui Thomas Mann. Printr-un capriciu al sor┼úii, fiul histrionic al unui produc─âtor de ┼čampanie proast─â, picaro pervers, insinuant ┼či cameleonic, ajuns chelner ├«ntr-un hotel de lux din Paris, face schimb de identitate cu marchizul de Venosta, vl─âstarul unei familii cu un arbore genealogic de c├«teva sute bune de ani, care ├«┼či poart─â cu discre┼úie titlul ├«n castelul str─âmo┼česc din Luxemburg. Re┼čedin┼úa seniorial─â ar─âta ÔÇ×absolut la fel ca un castle englezesc, din cele pictate pe farfuriiÔÇť, dar Krull nu se las─â intimidat ┼či intr─â ├«n rol oferindu-ne c├«teva momente rarisime. Krull e o raritate, ├«l pun la final ┼či nu-l mai comentez. ├Änchei, ├«n schimb, invit├«nd-o pe ispr─âvniceasa Chiri┼úoaia, ├«nso┼úit─â de monsiu ┼×arl─â, s─â fie vesel─â ambasadoare a tuturor snobilor din literatura noastr─â, l─âsa┼úi de ast─â dat─â pe dinafar─â, ┼či s─â ne aminteasc─â, ├«ntr-un final ├«ndulgent, c─â ÔÇ×a┼ča e lumea, o comedieÔÇť, ┼či c─â ├«n ea literatura se simte, p├«n─â una-alta, destul de bine, ┼či ├«n provincie, ┼či peste hotare. 

Alina Purcaru este jurnalist─â. 

Foto: Andrei PUNGOVSCHI

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.