Slow is Beautiful
Aş fi putut scrie o emoţionantă lamentaţie despre cum trăim noi într-o cultură al cărei criteriu estetic-existenţial este viteza, despre cum vieţile noastre accelerează pînă la comprimare între un reminder şi un deadline ca în celebra nuvelă a lui Dino Buzzati, despre cum, captivi între ecranul televizorului şi monitorul PC-ului, navigăm solitari pe un ocean de imagini şi informaţii (de care nu avem nevoie) cu o viteză egală conexiunii de Internet, avînd drept extensii ale corpului o tastatură şi un bluetooth " condiţie mecanomorfă care ne face permanent disponibili de muncă; aş fi putut scrie despre cum toate noile forme de comunicare (e-mail, messenger, blogging, sms) au devenit un fel de divertisment de sine cronofag şi/sau despre cum somnul şi mîncatul au ajuns să ne stingherească într-o viaţă atît de scurtă în care avem/ni se impune/consimţim că sînt atîtea de făcut (prin urmare ne "alimentăm" corpul cu fast-food şi consumăm energizante), dar, făcînd eu deja toate acestea inclusiv pentru a pregăti tema revistei, am adunat cîteva date şi informaţii pe care am să le expun, în loc de alt argument: ● Mişcarea Slow Food (www.slowfood.com) militează încă din 1989 pentru eco-gastronomie: hrană proaspătă, organică şi locală, în pas cu anotimpul, păstrarea tradiţiilor culinare, agricultură sănătoasă, produse realizate pe plan local de mici întreprinzători şi mese luate pe îndelete în compania prietenilor şi a familiei. ● Societatea pentru Decelerarea Timpului (www. zeitverein.com), cu sediul la Klagenfurt " Austria, a înaintat o propunere Comitetului Olimpic Internaţional pentru a-i premia cu aur pe atleţii care obţin cel mai scăzut timp în competiţie. ● Spre deosebire de deceleratori, adepţii Mişcării pentru Simplitate Voluntară (www.simpleliving.net) sînt mai puţin atraşi de scrupule politice sau legate de mediul înconjurător, idealul lor fiind să renunţe la bani în schimbul timpului; numărul adepţilor acestei mişcări în Europa depăşise deja 16 milioane în 2007. ● Manifestul mişcării Citta Slow (www.citta-slow.com) conţine 15 angajamente, precum: reducerea zgomotului şi a traficului, creşterea spaţiilor şi a zonelor pietonale, susţinerea magazinelor locale, a pieţelor şi a restaurantelor care promovează produsele fermierilor regionali, promovarea tehnologiei care protejează mediul, dezvoltarea spiritului ospitalier şi a bunei vecinătăţi ş.a. ● Thomas E. Low, arhitect şi urbanist din Carolina de Nord, a scris manifestul mişcării Slow Urbanism (www. terrain.org/essays/13/low.htm) în jurul ideii de a face cît mai plăcută viaţa în comunităţile urbane. ● Inspirat de exemplul unei fertilizări încrucişate prezentat într-un manual al mişcării Slow Food şi de filozofia Tantra, consultantul de marketing Alberto Vitale s-a gîndit că principiul conform căruia dacă îţi acorzi timp sporeşti plăcerea poate fi mutat din bucătărie în dormitor şi a fondat Slow Sex, "mişcarea pentru decelerarea sexuală" (www. slowsex.it). ● În comitatul Lancashire din Anglia, din 2001 există programul Vitezomanilor Anonimi în cadrul căruia poliţia locală oferă o alternativă celor surprinşi depăşind cu mai mult de 80 km/h limita de viteză admisă: ori participă la un curs de o zi, ori plătesc amenda şi pierd puncte " peste o mie de şoferi optează lunar pentru acest program. ● Cu sprijinul diverselor grupuri în favoarea dormitului " printre care World Napping Organization (www. wannabebig.com/training/the-art-of-napping) şi Portuguese Association of Friends of the Siesta " s-a ajuns ca în fabricile americane Yarde Metals personalul să fie încurajat să aţipească în pauze, iar funcţionarii publici ai oraşului Vechta din Germania să fie îndemnaţi să doarmă după masa de prînz în scaunele special aduse de acasă. ● În 2001, Nestle Rowntree a devenit prima firmă din Marea Britanie care a introdus ziua de vineri fără e-mail-uri, iar Ernst & Young, firma de contabilitate, a comunicat angajaţilor săi că nu mai e necesar să-şi verifice căsuţa vocală şi e-mail-ul în week-end. ● În fiecare an, începînd din 1995, grupul TV Turnoff Network (www.tvturnoff.org) încurajează populaţia să închidă televizorul timp de o săptămînă în luna aprilie. Cum în fiecare an peste 10 milioane de oameni participă la acţiune, anul acesta s-a mai adăugat o săptămînă: perioada 20-26 septembrie. ● Considerînd că o bună parte din muzica clasică este interpretată într-un ritm mult mai rapid decît a fost compusă de Bach, Haydn, Mozart, Beethoven, Schubert, Chopin, Brahms, Mahler, Mendelssohn, dar şi alţii, un grup de cîteva sute de muzicieni au fondat mişcarea Tempo Giusto (www.tempogiusto.de) cu scopul de a convinge dirijorii, orchestrele şi interpreţii din toată lumea să reducă ritmul în care cîntă muzica clasică. ● La sfîrşitul anului 2002, Maurice Holt, profesor la Universitatea Colorado din Denver, a publicat un manifest pentru o mişcare mondială numită Slow Schooling (www. slowmovement.com), fiind de părere că ritmul mai lent stimulează cu adevărat gîndirea, aprofundează studiul şi ajută la o mai eficientă stabilire a conexiunilor. Finlanda, ţara cu sistemul de învăţămînt cel mai lejer, este în topul statisticilor mondiale referitoare la performanţele educaţionale. Aşadar, pare că ceva se întîmplă în lume. Eu unul sper că toate acestea sînt începutul unei frumoase lentori. (M. C.)
