Sinteza unui fenomen

Publicat în Dilema Veche nr. 133 din 10 Aug 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

* Opinia public─â rom├óneasc─â percepe fenomenul migra┼úionist ├«n primul r├«nd ca o migra┼úie pentru munc─â. ├Än propor┼úie major─â, se consider─â c─â migran┼úii ob┼úin c├«┼čtigurile b─âne┼čti din munc─â, numai o mic─â parte a opiniei publice apreciind c─â ace┼čtia c├«┼čtig─â bani din furt ┼či cer┼čit. * Migra┼úia pentru munc─â a capitalului uman din Rom├ónia, mai ales a genera┼úiilor tinere, va fi forma predominant─â, dar "gestionat─â" prin practicarea unor restric┼úii ┼či controlul trecerii frontierelor. * Raportul migra┼úie legal─â-migra┼úie ilegal─â evolueaz─â ├«n favoarea primei forme, dar va fi influen┼úat─â ├«n continuare de politicile statelor de destina┼úie. * Prin prisma fenomenelor demografice, contingentul popula┼úiei de 15-23 ani se va reduce sim┼úitor (cu cca 1,2 milioane, p├«n─â ├«n 2015-2020); totu┼či, din punct de vedere al emigra┼úiei creierelor, Rom├ónia va r─âm├«ne ca o zon─â de interes ridicat pentru marile firme transna┼úionale sau pentru cercetarea ┼čtiin┼úific─â interna┼úional─â. * ├Än viitor, Rom├ónia se poate transforma ├«ntr-o ┼úar─â de imigra┼úie, dar av├«nd un contingent important de popula┼úie autohton─â aflat─â la munc─â ├«n str─âin─âtate. Modelul emigra┼úiei se schimb─â ├«n continuare: * Zonele de plecare se disipeaz─â pe m─âsura reducerii importan┼úei criteriului de etnicitate. C├«┼čtig─â teren emigra┼úia orientat─â pe considerente de leg─âturi familiale - rude mai ├«ndep─ârtate sau prietenie. * Criteriul distan┼úei devine minor, fapt pentru care fluxurile spre continentele mai ├«ndep─ârtate c├«┼čtig─â teren. S├«nt preferate zonele cu perspective mai mari de realizare profesional─â ┼či condi┼úii relativ facile de integrare ├«n noile comunit─â┼úi (politicile din ultimii ani, promovate de Canada ┼či SUA, pentru atragerea tinerilor famili┼čti). * Se accentueaz─â tendin┼úa de emigra┼úie a tinerilor/familiilor tinere care ├«n prealabil au dob├«ndit o oarecare "experien┼ú─â migratorie", cum ar fi studii ├«n str─âin─âtate, specializare, munc─â temporar─â peste grani┼ú─â etc. Migra┼úia pentru munc─â * Va fi fluctuant─â, factorii ce vor defini intensitatea ┼či caracteristicile sale fiind determina┼úi ├«n primul r├«nd de situa┼úia pie┼úei muncii din ┼ú─ârile de destina┼úie ┼či doar ├«n mic─â m─âsur─â de "op┼úiunea" ofertei din ┼úar─â. * Politicile statelor primitoare fac practic imposibil─â atingerea unui nivel "critic, de alarm─â" al prezen┼úei lucr─âtorilor rom├óni pe pia┼úa UE. * Se estimeaz─â o continu─â ├«ns─ân─âto┼čire/├«mbun─ât─â┼úire a comportamentului ┼či atitudinii lucr─âtorului rom├ón migrant, dar ┼či o atitudine mai ferm─â privind antidiscriminarea, inclusiv ├«n ceea ce prive┼čte securitatea social─â. Sursa: Sinteza lucr─ârii Pre-Accession Impact Studies II - Fenomenul migra┼úionist din perspectiva ader─ârii Rom├óniei la UE, Institutul European din Rom├ónia, 2004

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.