Sîntem o naţie de mironosiţe?

Florin BUHUCEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 678 din 16-22 februarie 2017
Sîntem o naţie de mironosiţe? jpeg

La finele anilor ’90 am devenit homosexual. Mă rog, e un fel de-a spune. S-a aflat însă public, carevasăzică. Am trimis cîteva articole la un număr de publicații (prima a fost Dilema, la invitația lui Alex. Leo Șerban), arătînd că pedeapsa cu închisoarea (de la 1 la 5 ani) pentru homosexualitate nu e tocmai o soluție. Nici pentru noi, nici pentru Biserica Ortodoxă în hotărîrea-i nestrămutată de a-și arăta dragostea pentru cei ca mine, bărbați și femei de orientare homosexuală. După publicarea, cred, a două articole pe această temă, am primit ordin de evacuare fără drept de apel. Mai întîi din facultatea de teologie ortodoxă unde studiam în acei ani, apoi din organizația de caritate în care lucram pentru mai binele cîtorva familii sărace, sfîrșind cu încheierea abruptă a unor relații de prietenie și de familie.

Astăzi îmi zic, consolator, că nici nu era de așteptat să fim tratați altfel ca gay sau lesbiene pentru simplul motiv că societatea acelor ani credea că facem rău. Iubeam un alt bărbat, tulburam deci ordinea macrocosmică și buna rînduială a societății de tranziție. Într-una din publicațiile sale, ASCOR profețea că eliminarea legislației anti-gay va precipita a doua venire a lui Iisus. Existența noastră publică ne transforma în sabotori ai valorilor şi tradițiilor neamului și Bisericii din care făceam totuși parte. Homosexualitatea nu era pe atunci o simplă orientare sexuală, ci răul moral și spiritual care urma să deșire sistematic fibra morală a României. Această inocentă teorie, întreținută sistematic de către BOR, organizații-satelit și Parlament, a făcut  ca zeci de oameni să înfunde pușcăriile după 1990, pe baza faimosului articol 200. Pentru unii dintre noi, idealul acelor primi ani de post-comunism era să nu facă pușcărie.

După 2002, odată cu eliminarea articolului 200 din Codul Penal, s-ar zice că am intrat în rîndul lumii. Unde mai pui că România a reușit să adopte o legislație antidiscriminare. Adicătelea, ne puteam apăra drepturile dacă puteam dovedi că eram discriminați la locul de muncă, la școală, în instituții publice ori private. Mentalitatea generală a rămas pe mai departe ostilă. Dacă e să ne uităm la rapoartele periodice ale Fundamental Rights Agency a Uniunii Europene, rămînem țara cu cei mai mulţi cetăţeni care nu vor să aibă de-a face cu homosexualii și romii. Persoanele transgender nici măcar nu sînt luate în discuție, fiind tratate pe mai departe drept mutanți, creaturi hibride, cu o identitate ambiguă și cam bizară. Ce anume face totuși să băltim în această stare de dispreț social față de cei care nu sînt după chipul şi asemănarea majorității populației?

Într-un dialog recent cu un distins teolog și apărător public al valorilor Coaliției pentru Familie, am aflat că nu dispunem totuși de ansamblul calităților umane care definesc România profundă. Nu intrăm în categoria „prea bun, prea ca la țară“. Să fie homosexualitate și la noi, fie, însă doar sublimată. Și doar dacă nu ne vede lumea în stradă, ca să nu aibă vreun șoc estetic. Dacă Platon reușea să-și sublimeze năravurile homosexuale, noi de ce n-am putea, mă rog? Unde mai pui că nici nu sîntem cine știe ce experți în știința conjugală și de creștere a copiilor. Mai rău, producem confuzie. Nu se poate imagina, și basta, o familie formată din două femei cu al lor copil adolescent. Nu și nu, căci junele nu ar ști cum să-și numească mamele. Asta dilemă pentru România! Problema majoră a societății noastre nu ține de cîți copii sînt părăsiți ori bătuți de părinții lor biologici, cît de greu e să-i crești fără un sprijin real din partea statului, cîte fete adolescente nasc și sînt mame. Aș, problema e că unora le lipsește imaginația (și curiozitatea) de a afla cum se raportează la ai săi părinți fiul ereticei familii.

Da, nu credem că „a fi“ familie înseamnă necesarmente „a avea“ copii. Drept e, nu avem aceleași rituri simbolice precreștine de a cumpăra ori de a răpi mireasa, nu intrăm în hora îmbisericită a lui „Isaia dănțuiește“, nu valorizăm puritatea miresei virgine și tevatura din jurul nopții nupțiale care e de dorit cu sînge. Da, unii dintre noi avem copii și-i creștem responsabili. Și ca noi mai sînt în această țară europeană multe alte familii, cît se poate de heterosexuale, care nu sînt căsătorite, din varii motive. Avem, de asemenea, mulți tineri care trăiesc și formează familii de facto. Dintotdeauna în istorie, însă, au existat și familii care nu sînt formate din soți căsătoriți. Nu puțini dintre români trăiesc azi în aceste familii ce nu sînt întemeiate pe baza căsătoriei. Lor cine le apără drepturile? 

Florin Buhuceanu este directorul aso­ciației ACCEPT.

Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet
p 13 foto Alex Galmeanu jpg
image png
Despre dinozauri şi mamifere conectate (şi tatuate)
De pe margine, cei care privesc melancolic şi neputincios sînt doar dinozaurii.
image png
30 de ani mai tîrziu
Mă atrag tîrgurile cu vechituri într-un fel de neînțeles.
WhatsApp Image 2023 11 22 at 10 28 30 jpeg
Ceea ce nu poate reda o fotografie
Și cît de greu ar fi azi să-ți imaginezi încarnarea unei legături printr-un tom de hîrtie?
image png
image png
Schiță pentru o etică a recunoștinței
Gratitudinea e o recunoaștere a felului misterios în care ni se întîmplă binele.
image png
Recunoștința, darul „învățăceilor”
Ceea ce primesc eu de la „învațăceii” mei este extrem de prețios.

Adevarul.ro

image
Un bărbat din Cluj care visa să construiască o cabană a rămas fără bani: Cu ce sumă au dispărut meseriașii
Indivizii i-ar fi promis bărbatului că pot să-i construiască o cabană. După ce au primit banii, aceștia s-au făcut nevăzuți.
image
Victoria lui Putin pare posibilă pentru prima dată de când a declanșat războiul în Ucraina
Pentru prima dată de când Vladimir Putin a invadat Ucraina, la 24 februarie 2022, pare că e posibil să obțină o victorie, scrie The Economist.
image
Ce efecte pot avea suplimentele cu magneziu asupra somnului
Magneziul este un mineral care se găsește în mod natural în organism și susține diverse funcții vitale, cum ar fi sistemul cardiovascular, regenerarea musculară și producerea de energie. Magneziul susține, de asemenea, procesul de relaxare.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic