„Sîntem în faza unui joc de sumă nulă între UE şi Rusia“

Publicat în Dilema Veche nr. 521 din 6-12 februarie 2014
„Sîntem în faza unui joc de sumă nulă între UE şi Rusia“ jpeg

- interviu cu Oleksiy SEMENIY -

Este unul dintre cei mai articulaţi analişti de politică externă din Ucraina, consultant pentru „United World“ International Foundation on International Affairs din Ucraina. Oleksiy Semeniy a participat la ambele ediţii ale Forumului Civic România – Ucraina, atît la Bucureşti cît şi la Kiev, şi e interesat activ de relaţia dintre UE şi Kiev.

Cum a început şi unde a ajuns Maidanul? Cît mai e vorba despre UE, cît este politică, cît revoltă. Ce vor cetăţenii de pe baricadele din centrul Kievului?

Prima săptămînă a fost despre UE. Pe 29 noiembrie 2013, cînd decizia lui Ianucovici de a nu semna Acordul de Asociere cu UE a fost luată la Vilnius, au apărut primele proteste, paşnice, ale unor tineri care nu voiau să fie asociaţi cu nici un partid politic şi doreau să-şi exprime dezamăgirea faţă de această decizie a guvernului.

Lucrurile s-au schimbat cînd, în noaptea de vineri spre sîmbătă, oamenii din Piaţă, în majoritate tineri, cam pînă la 1000 de persoane, au fost bătuţi de forţele de securitate. Unii au fost urmăriţi, fugăriţi şi prinşi la peste un kilometru de locul protestului. De atunci, lucrurile au explodat şi, foarte rapid, au apărut fotografii de la violenţe, multe relatări în presă, iar protestul a început să ia alte direcţii. Oamenilor, tinerilor care fuseseră în Piaţă pînă atunci li s-au alăturat şi lideri politici. Alături de aceştia au venit şi alţi cetăţeni care erau efectiv revoltaţi, şocaţi de ceea ce li se întîmplase tinerilor în noaptea în care au fost evacuaţi de forţele de ordine. Abia în duminica acelei săptămîni (începutul lui decembrie 2013, n.n.) oamenii au fost chemaţi pe Maidan şi aproximativ 300-400 de mii de persoane au venit în centrul Kievului, revoltate de violenţele împotriva tinerilor. Forţele de ordine au vrut şi atunci să-i evacueze pe oameni sub pretextul tradiţiei de a împodobi pomul de Crăciun în centrul oraşului. Dar din după-amiaza acelei duminici, Maidanul a început să fie ocupat. Nici liderii aşa-numitei opoziţii nu se aşteptau ca să apară atît de multă lume.

Cum vedeţi acum condiţionalităţile despre care Bruxelles-ul a vorbit multă vreme, pentru semnarea Acordului de Asociere?

Voi spune foarte deschis şi foarte cinic. Ianucovici a jucat practic jocul ce i-a fost propus. Jocul UE nu a fost mai puţin cinic. Existau o serie de condiţii care trebuiau îndeplinite de Ucraina, de la sfîrşitul lui 2012, aşa cum arată concluziile Consiliului European de atunci, aşa cum a fost stipulat, în februarie anul trecut, la summit-ul UE – Ucraina, aşa cum apărea pe lista lui Fule (comisarul UE pentru Extindere, n.n.). Toată chestiunea semnării Acordului de Asociere s-a învîrtit în jurul condiţionalităţilor. Şi dacă UE a constatat că nu s-a făcut ce era de făcut, atunci ce s-a întîmplat în noaptea de la Vilnius? Nu mai era nici o condiţie, ci doar acel „Semnează!“. Sau ce s-a întîmplat la Vilnius a fost un joc? Înţeleg că, pentru multe decizii, UE are nevoie de consens, că este greu să aibă întotdeauna o opinie unitară. Dar cînd ai ajuns la un consens trebuie să fii consecvent.

Punctul de pornire acesta a fost: nu avem plan B, acestea sînt condiţiile pentru Ucraina. Cel mai bine ar fi ca experţii şi consilierii care au lucrat la această agendă UE şi la negocieri să îşi limpezească minţile, să înţeleagă ce este Ucraina, ce este cu Ianucovici, ce e cu opoziţia.

Cei care au pregătit aşa-numitele negocieri trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru că au greşit nu doar faţă de Ucraina, ci şi faţă de UE. Pentru că e evident că s-a greşit. Îşi va pierde cineva job-ul pentru acest rezultat? UE trebuie să înţeleagă că s-au făcut greşeli şi toată linia negocierilor a dus la rezultatul care s-a văzut la summit-ul de la Vilnius şi care este negativ. Aşadar, nu cred că Uniunea Europeană şi experţii ei şi-au făcut bine temele. Ar fi trebuit să studieze mai cu atenţie nu doar profilul lui Ianucovici, ci şi cine sînt oamenii din jurul lui, cine e partenerul cu care negociezi, cine reprezintă aşa-numita opoziţie, care este istoria recentă şi multe altele. Evident, multe lucruri au fost demarate, dar, după cum arată rezultatul, ele nu au fost prea bine făcute.

Vedeţi Bruxelles-ul pregătit pentru Ucraina, într-un viitor apropiat? Lucrează la o nouă abordare, mai pragmatică pentru Kiev şi pentru Parteneriatul Estic?

Da şi nu. Ceva trebuie schimbat în primul rînd în relaţia Bruxelles-ului cu Rusia. De altfel, abordarea experţilor UE la nivel înalt nu s-a schimbat nici în ultima perioadă, cînd Ucraina devenise importantă pentru Parteneriatul Estic. În 2011 şi 2012, în ciuda discuţiilor legate de Parteneriat, Ucraina nu era o miză sau, mai exact, nu era încă atît de sus pe agendă. Negocierile s-au purtat într-un soi de ignoranţă faţă de factorul Rusia, prezumţia era că Rusia nu va interveni, că nu se va pune problema aşa, că avem exemplul Georgiei etc. Iată unde sîntem. Sîntem în faza unui joc de sumă nulă între UE şi Rusia. Soluţiile „win-win“ încă se lasă aşteptate, iar acest joc de sumă nulă, în cazul Ucrainei, este contraproductiv şi ne afectează.

Credeţi că vecinii europeni importanţi ai Ucrainei vor mai avea entuziasmul şi ambiţia de a sta alături de această ţară în a o sprijini în drumul său spre Europa? Există aşteptări în acest sens? De la Polonia, de la România, de exemplu?

Au fost multe poveşti cu Făt-Frumos şi zîne, unele dintre ele promovate chiar de experţii europeni, despre care vorbeam mai devreme. Avem nevoie în Ucraina de clarificări interne. Ar trebui să ajungem la un consens majoritar în interiorul ţării cu privire la ce vrem de la UE – vrem integrarea, vrem să rămînem unde sîntem, avem alte opţiuni? Aceste lucruri trebuie bine definite, ce vrem şi de ce avem nevoie, ce este în interesul nostru. Apoi, trebuie evaluate celelalte opţiuni, trebuie evaluate costurile fiecărei variante, iar dacă există o majoritate pentru o anume preferinţă, ne-o permitem? O putem explica partenerilor noştri, vecinilor noştri? Aşadar, sînt întrebări importante care nu au un răspuns clar în momentul de faţă.

Le spun de trei ani partenerilor noştri europeni: dacă sînteţi serioşi în privinţa Ucrainei, trebuie să înţelegeţi şi să clarificaţi două chestiuni esenţiale, la nivel strategic: perspective clare de integrare şi ridicarea vizelor. Aceste probleme trebuie definite în termeni de alb şi negru, şi chiar am fost destul de provocator, în această privinţă, spunîndu-le partenerilor europeni că trebuie să ştim clar ce înseamnă opţiunea UE – include o perspectivă clară de aderare? Nu condiţii. Doar opţiune clară: da sau nu. Chiar şi un „nu“ ar fi o opţiune pentru că este un răspuns clar. Ei bine, nu e deloc aşa. Declaraţiile continuă să rămînă la nivel diplomatic, optimiste, dar foarte confuze: este timp, sînt anumite condiţii, uşa e încă deschisă, uşa e acum mai puţin deschisă decît a fost înainte etc. Şi nu am apucat să vorbim de bani. A doua problemă care trebuie clarificată e legată de vize. Există anumite semnale din partea populaţiei, există şi printre cei de pe Maidan oameni dezamăgiţi de politica UE, de abordarea UE faţă de Ucraina. Am sesizat astfel de sentimente acolo. Avem, din 2007-2008, Planul pentru liberalizarea vizelor şi negocierile pentru vizele pe termen scurt, dar în nici una dintre privinţe nu sînt progrese prea mari, dimpotrivă. Condiţiile pentru a obţine viza Schengen, de către ucraineni, s-au înrăutăţit în ultimii doi-trei ani. Te poţi juca cu aceste subiecte, dar nu pentru mult timp. Pe de o parte, există declaraţiile oficiale din partea UE: da, vă vrem, vă sprijinim, sîntem aproape, de partea voastră, dar cînd oamenii se duc să obţină vize pentru spaţiul Schengen se lovesc de o birocraţie incredibilă şi de piedici. De exemplu, cetăţeni care au avut viză pe doi sau trei ani, cînd fac o nouă cerere, primesc doar vize pe termen scurt, cîteva săptămîni, cu o singură intrare. 

Kiev, 23 ianuarie 2014 

a consemnat Bianca TOMA 

Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.

Adevarul.ro

image
„Capra cu trei iezi“, locul 1 pe Netflix. Publicul fie îl iubește, fie îl urăște: „Un film ce n-ar fi trebuit să existe“ FOTO
La fel ca alte pelicule românești lansate pe platforma de streaming, producția horror „Capra cu trei iezi“ a împărțit telespectatorii în două tabere.
image
Cele mai romantice zodii. Te vor face să te simți cea mai iubită persoană
Oricine își dorește să iubească și să fie iubit, însă unele persoane sunt capabile să ofere iubire peste imaginația partenerului. Nativii acestor patru semne zodiacale sunt considerați cei mai romantici.
image
Vremea se schimbă radical: un val de aer polar lovește România. Ce ne așteaptă: unde se anunță viscol și îngheț
Schimbare radicală a vremii. De astăzi, aerul tropical din nordul Africii va fi înlocuit treptat de o masă de aer rece, polar, dinspre nordul Europei. Se anunță frig neobișnuit, îngheț la sol și ninsori.

HIstoria.ro

image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.