Singur─âtatea personal─â ┼či cea social─â

Raluca POPESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 248 din 18 Noi 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Schimb─ârile din ultimele decenii ├«n societatea occidental─â au n─âscut ideea c─â ne afl─âm ├«n fa┼úa unei noi civiliza┼úii, diferit─â de cea industrial─â ┼či denumit─â postindustrial─â, postmodern─â. Noul tip de societate se caracterizeaz─â prin pluralitate, dezordine ┼či fragmentare, iar aceast─â stare de dezorganizare nu reprezint─â o etap─â, ci chiar echilibrul pe care a reu┼čit s─â-l ating─â societatea contemporan─â. La nivel valoric, s-a constituit o filozofie a libert─â┼úii ┼či experiment─ârii, bazat─â pe toleran┼ú─â. ├Än planul biografiei personale, oamenii s├«nt condu┼či doar de alegeri libere, s├«nt "singuri" ┼či responsabili ├«n deciziile lor. Via┼úa lor a devenit autonom─â, autoconstruit─â ┼či autoreflexiv─â. Individul devine elementul central al vie┼úii sociale. Via┼úa pe cont propriu a devenit o op┼úiune deschis─â tuturor. Realizarea idealului unei existen┼úe independente ┼či individualizate poate s─â coincid─â ├«ns─â cu traiul ├«n singur─âtate. ├Äntr-o societate aflat─â ├«n mi┼čcare rapid─â, ├«n care lucrurile se schimb─â ├«n mod repetat, ├«n care indivizii pleac─â din ce ├«n ce mai departe de p─ârin┼úi ┼či de valorile tradi┼úionale, ├«┼či schimb─â de c├«teva ori pe parcursul vie┼úii domiciliul, locul de munc─â sau specializarea, prietenii sau chiar confesiunea religioas─â, ├«n care familia este desp─âr┼úit─â de c─âmin ┼či comunitate, oamenii devin tot mai singuri. S├«nt singuri ├«n alegerile lor, ├«n via┼úa de zi cu zi. Singur─âtatea a devenit un stil de via┼ú─â: tot mai mul┼úi oameni locuiesc singuri (├«n Norvegia, Finlanda sau Danemarca, cca 37% dintre gospod─ârii s├«nt reprezentate de persoane singure), tr─âiesc f─âr─â un partener (├«n Olanda numai o cincime din popula┼úie consider─â c─â este nevoie de o rela┼úie stabil─â pentru a fi fericit), ├«┼či petrec timpul liber apel├«nd la servicii pentru persoane singure (cluburi, excursii). Singur─âtatea are tot mai multe forme: so┼úi sau so┼úii care pleac─â s─â munceasc─â departe de familie, p─ârin┼úi care ├«┼či cresc singuri copiii, b─âtr├«ni care tr─âiesc uita┼úi de familie. Un alt fel de singur─âtate, gravit├«nd ├«n jurul locului de munc─â este ├«ncurajat de tot mai multe dintre marile companii prin posturi ├«n care individul lucreaz─â pe termen scurt ├«n diferite col┼úuri ale lumii, ├«┼či petrece majoritatea timpului la serviciu, ajung├«nd s─â depind─â de companie ├«n mai toate sferele vie┼úii sale, de la serviciile de s─ân─âtate p├«n─â la oportunit─â┼úile de petrecere a timpului liber. Singur─âtatea contemporan─â ca stil de via┼ú─â este ├«ns─â una printre ceilal┼úi sau ├«mpreun─â cu ceilal┼úi, o singur─âtate aglomerat─â. Chiar dac─â locuiesc singuri, nu se mai c─âs─âtoresc, au parteneri intimi seriali ┼či de scurt─â durat─â, ├«┼či cresc singuri copiii, au rela┼úii mai slabe cu familia sau rudele mai ├«ndep─ârtate, contemporanii no┼čtri s├«nt ├«nconjura┼úi de prieteni, de prieteni ai prietenilor, de colegi, de indivizi cunoscu┼úi ├«nt├«mpl─âtor, eventual ├«ntr-un loc pentru oameni singuri. Rom├ónii r─âm├«n famili┼čti... Rom├ónii nu valorizeaz─â singur─âtatea ├«n nici una dintre formele discutate anterior. Conform datelor de la recens─âm├«nt, persoanele singure reprezint─â mai pu┼úin de o cincime (18,9%) dintre gospod─ârii, iar alte aranjamente nefamiliale - 1,8%. Comparativ cu celelalte ┼ú─âri europene, ├«n Rom├ónia gospod─âriile de tip familial s├«nt mai r─âsp├«ndite, iar ├«n cadrul acestora, multe s├«nt familii pe mai multe genera┼úii. Cuplurile c─âs─âtorite s├«nt predominante: trei sferturi dintre gospod─âriile familiale din Rom├ónia. Pentru rom├óni, familia ocup─â primul loc ├«n ierarhia de valori ┼či este domeniul care continu─â s─â ofere indivizilor cea mai mare satisfac┼úie, urmat de munc─â ┼či de religie. Ata┼čamentul fa┼ú─â de o rela┼úie stabil─â r─âm├«ne ├«n continuare foarte ridicat, comparativ cu celelalte ┼ú─âri europene: 84% dintre rom├óni consider─â c─â o rela┼úie stabil─â este necesar─â pentru a fi fericit. Alternativele familiale - celibatari sau familii monoparentale - nu s├«nt larg r─âsp├«ndite: numai 11,7% dintre familii s├«nt monoparentale, comparativ, de exemplu, cu Estonia, ├«n care una din patru familii este monoparental─â. ├Än Rom├ónia noile orient─âri valorice bazate pe autoexprimare, autorealizare, autonomie, putere, concentrare asupra sinelui, hedonism, deschidere la schimbare, flexibilitate, toleran┼ú─â s├«nt prea pu┼úin r─âsp├«ndite. Numai 5% dintre rom├óni puteau fi caracteriza┼úi drept postmateriali┼čti ├«n 2005. Societ─â┼úile nordice ┼či cele vestice ├«nregistreaz─â valori mult mai ridicate: Anglia - 24%, Suedia - 23%, Germania - 20%, Olanda - 19%, Italia - 19% (folosind scala de m─âsurare a orient─ârilor valorice a lui Inglehart - Bogdan Voicu ┼či M─âlina Voicu, Valori ale rom├ónilor 1993-1996, Institutul European, 2007). Rom├ónia este mai degrab─â o ┼úar─â conservatoare ├«n mentalit─â┼úi. La nivel european, prezint─â printre cele mai sc─âzute valori la toate aspectele legate de toleran┼ú─â. Religiozitatea ridicat─â (Rom├ónia fiind printre pu┼úinele ┼ú─âri din Europa ├«n care gradul de religiozitate este ├«n cre┼čtere), nivelul sc─âzut de educa┼úie pe ansamblul popula┼úiei, ponderea mare a ruralului ├«n care predomin─â valori de tip tradi┼úional, ├«ncrederea sc─âzut─â ├«n oameni, capitalul social rela┼úional redus reprezint─â explica┼úii pentru atitudinea conservatoare a rom├ónilor. O ├«ncredere sc─âzut─â ├«n institu┼úii Rom├ónii au mai pu┼úine pun┼úi c─âtre ceilal┼úi, c─âtre grupuri, c─âtre institu┼úii, s├«nt mai izola┼úi ┼či mai slab conecta┼úi la via┼úa social─â. S├«nt mai ├«nchi┼či ├«n familie ┼či comunitate ┼či mai pu┼úin deschi┼či c─âtre exterior. Rela┼úiile, cuno┼čtin┼úele utile s├«nt mai degrab─â rare. Conform datelor din Barometrele de Opinie Public─â (Funda┼úia Soros), cu excep┼úia rela┼úiilor pe care se pot baza pentru ├«ngrijire medical─â (30% din popula┼úie declar├«nd c─â au astfel de rela┼úii), numai 1 din 10 rom├óni are cuno┼čtin┼úe care ├«l pot ajuta ├«n rezolvarea altor situa┼úii de interac┼úiune cu autorit─â┼úile sau de facilitare a accesului la un loc de munc─â, credite sau afaceri. Rom├ónii au o ├«ncredere mai sc─âzut─â ├«n oameni ┼či ├«n institu┼úii. Gradul de implicare ├«n problemele comunit─â┼úii, de participare la via┼úa comunit─â┼úii este redus. Asocia┼úionismul ┼či voluntariatul s├«nt printre cele mai sc─âzute, la nivel european. Conform datelor European Values Survey, mai pu┼úin de 1 din 10 rom├óni a desf─â┼čurat activit─â┼úi voluntare ├«ntr-o asocia┼úie (cu excep┼úia partidelor politice sau sindicatelor), comparativ, spre exemplu, cu aproape jum─âtate dintre olandezi (Bogdan Voicu, Penuria Pseudo-Modern─â a Postcomunismului Rom├ónesc, Expert Projects, 2005.) Singur─âtatea contemporan─â e paradoxal─â, o singur─âtate personal─â, a vie┼úii pe cont propriu, dar o singur─âtate printre ceilal┼úi, ├«n care rela┼úiile, de┼či adesea ├«nt├«mpl─âtoare, temporare ┼či slabe, te conecteaz─â mai bine la lumea exterioar─â ┼či ofer─â mai multe posibilit─â┼úi. Rom├ónii s├«nt, din acest punct de vedere, mai singuri dec├«t majoritatea ┼ú─ârilor europene. Lipsi┼úi de re┼úele sociale, de rela┼úii utile, neimplica┼úi ├«n activit─â┼úi voluntare sau ├«n alte forme de participare social─â, s├«nt izola┼úi, nu au ├«ncredere ├«n ceilal┼úi sau ├«n institu┼úii, s├«nt lipsi┼úi de oportunit─â┼úi, spa┼úiul lor de alegeri fiind limitat. S├«nt mai pu┼úin singuri ├«n via┼úa personal─â, dar s├«nt mai singuri social.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.