Singur acasă I şi II

Publicat în Dilema Veche nr. 111 din 15 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pînă pe la 9-10 ani, cea mai mare pedeapsă inventată vreodată mi se părea aceea de a fi lăsată singură acasă: toate zgomotele să se liniştească brusc şi oamenii dragi să se evapore odată cu trîntirea porţii de tablă. Nu suportam gîndul că m-aş putea trezi într-o dimineaţă, m-aş da jos din pat şi n-aş descoperi în bucătărie sau în curte o faţă cunoscută. De asta, odată, cînd m-au lăsat într-o vacanţă de iarnă, la una dintre mătuşile din Ardeal, a ieşit destul de nasol. Nu-mi ştiau meteahna cu "mi-e urît" şi oamenii şi-au văzut liniştiţi de treburile importante din zori, cum ar fi dusul laptelui de la bivoliţele din gospodărie la lăptăria din sat (un fel de centru de colectare). Altfel, foarte drăguţi şi grijulii - îmi făceau toate voile, îmi dădeau o grămadă de bani să mănînc tot orezul cu lapte din farfurie -, dar ce să te faci cu aşa un cusur major: plecau în fiecare dimineaţă de-acasă ca nu cumva să rămînă cu găleţile nepredate la oră fixă! În primele zile, linişte şi pace, dar în a treia m-am trezit cu noaptea-n cap. Am ieşit ca o vijelie din casă şi aşa, adormită şi desculţă, îmbrăcată doar cu pijamaua cu răţuşte portocalii, am început să-i strig cît mă ţinea gura: "tuşa Niţă, unchiule Victor!". Zăpadă, frig, chiar n-a mai contat! Totul se-ntîmpla ca prin vis şi mica fachiră n-a mai simţit deloc frigul. Trebuia să scap cît mai repede de liniştea casei, chiar dacă fuga aceea m-ar fi putut omorî. Nu s-a întîmplat doar pentru că o vecină de-a mătuşii mele m-a salvat la timp, înainte să-ngheţ definitiv. M-a pescuit de pe drum şi m-a dus ca pe un pui de bodaproste la căldură. Înfofolită în pături şi cojoace, m-a culcat în patul din bucătărie. Printre mirosuri calde şi voci de oameni străini, care intrau sau ieşeau pe uşă, am dormit cel mai dulce somn din cîte-mi aduc aminte. Nu trebuie să mai spun că rudele noastre s-au speriat atît de tare încît, în tot timpul cît am mai stat în iarna aia la ei, m-au păzit cu schimbul, după ce au instalat un scaun lîngă pat... Bieţii de ei nu avuseseră niciodată copii, dar cred că s-au împăcat de atunci mult mai bine cu gîndul ăsta. Au mai trecut nişte ani şi familia căpătase altă obsesie . în ceea ce mă priveşte. Tam-nesam aduceau vorba despre cum alte odrasle de vîrsta mea citeau nu ştiu ce chestii sofisticate şi că numai eu o să rămîn de căruţă şi tot felul de prostii din astea, pe care ţi le spun oamenii mari ca să te impresioneze. Nu înţelegeau un lucru simplu: cînd eşti copil nu ai niciodată timp să te joci destul! N-a mers chestia cu cititul, nici cu vorba bună, nici cu cea dură, pînă într-o zi cînd mi s-a lipit de degete o carte groasă, Singur pe lume a lui Hector Malot. Prima, de altfel, pe care am citit-o în viaţa mea cap-coadă! Se întîmplase ceva, cuvintele săreau din pagină, nu mai apucam să le număr ca altădată, cu rigla. Cîteva zile am plîns şi am rîs în hohote, fără să mă mai intereseze nici un moment dacă mai e sau nu cineva prin preajmă. Mă mutasem cu totul între copertele negre şi cartonate, scăpasem definitiv de spaima paralizantă că aş putea rămîne singură acasă. Din contră, am început să-mi doresc cu ardoare lucrul ăsta şi mi-am dat seama, de-abia în adolescenţă, că, din păcate, nu se prea întîmpla niciodată să se care cu toţii. Aşa că, nu-mi rămăsese decît să experimentez faza căpoasă, infatuată a singurătăţii. Texte, blablauri cum că eu nu-mi imginez viaţa altfel decît de una singură şi... un debuşeu numai bun de trofeu: nenumărate drumuri la munte. Uneori cu cîţiva amici, alteori solo. Nu făceam nimic important, mă căţăram prin nişte locuri imposibile, ajungeam să-mi ţiuie urechile de-atîta linişte, ca apoi să scriu în tot felul de caiete toate lucrurile astea stupide. De fata aia, care se trezea devreme şi se urca în nu ştiu ce personal jegos, cu rucsacul în spate, mi-e acum puţin frică! Singurătatea de-acum e una aşezată, mic burgheză şi seamănă mai degrabă cu înotatul într-un bazin imens. Fac nenumărate ture pînă cînd toţi muşchii mi s-au încălzit, dar cînd mă uit la ceas, îmi dau seama că n-au trecut, de fapt, decît cîteva minute. Foarte puţine. Îmi vine să rîd şi o iau de la capăt. Ana Maria SANDU

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

studenti foto pixabay
Top 10 domenii în care se pot angaja tinerii absolvenți. De ce salarii pot beneficia
Peste 130.000 de studenți termina facultatea în fiecare an. La aceștia se adaugă cei care sunt încă pe băncile universitatilor și sunt dispuși să muncească pentru a acumula experiență.
Alexandru Arsinel Arhiva Adevarul (9) JPG
Reacții la moartea lui Arșinel. Geambașu: S-a legat cu lanțuri de scaun și poziție
Moartea lui Alexandru Arșinel este deplânsă pe Facebook de colegi de breaslă și politicieni. Actorul a murit joi, 29 septembrie, la vârsta de 83 de ani.
Nord Stream FOTO Shutterstock
Nord Stream AG a spus când vor începe să evalueze daunele aduse Nord Stream 1
Operatorul Nord Stream 1 va începe evaluarea după primirea autorizațiilor oficiale relevante.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.