Sindromul Paris

Publicat în Dilema Veche nr. 1011 din 24 august – 30 august 2023
image

Parisul este unul dintre cele mai emblematice orașe ale omenirii, atrăgînd zeci de milioane de turiști în fiecare an. În 2022, numărul estimat a fost de 44 de milioane. 

Fiind promovat ca orașul iubirii, mai toți turiștii vin vrăjiți de această aură, atrași de o sumedenie de clișee care învăluie capitala Franței. Și tocmai această așteptare provocată de clișee poate cauza o experiență traumatică: orașul perfecțiunii pe care turiștii îl au în minte se suprapune brusc peste realitatea străzilor înghesuite, nu întotdeauna impecabil de curate, și chiar peste atitudinea uneori arogantă a francezilor (care refuză de multe ori să vorbească în engleză, deși cunosc prea bine limba). Dezamăgirea este uneori atît de mare încît poate provoca o bizară tulburare psihologică, trecătoare, denumită sindromul Paris. 

Sindromul Paris a fost identificat pentru prima dată la mijlocul anilor 1980 de un psihiatru japonez, Hiroaki Ota, care a descoperit că turiștii din Japonia sînt cei mai afectați de această tulburare – sindromul poate provoca atacuri de panică, de multe ori caracterizate prin halucinații sau chiar atitudini agresive față de parizieni. Potrivit lui Ota, cauza principală a acestor cazuri este dezamăgirea: turiștii care se află pentru prima oară la Paris vin cu niște așteptări prea mari și descoperă la fața locului că Parisul nu este acel oraș perfect de carte poștală de care s-au îndrăgostit.

Bineînțeles, există mulți specialiști care nu sînt de acord cu acest diagnostic. Într-un interviu pentru Daily Mail, profesorul de psihologie Craig Jackson, de la Universitatea din Birmingham City, care a studiat afecțiunea, a declarat că psihiatrii și psihologii nu pot fi de acord cu privire la ceea ce este, de fapt, sindromul Paris. „Nu este o afecțiune psihiatrică pe deplin recunoscută, cum ar fi schizofrenia sau depresia, fiind mai degrabă o colecție de simptome subiective. Cei afectați se simt sau acționează în mod neobișnuit, modificîndu-și personalitatea, atunci cînd experimentează medii noi. Simptomele sindromului Paris sînt, în același timp, comportamentale, psihologice și fizice.”

Potrivit lui Jackson, simptomele pot include senzații ciudate, cum ar fi halucinații sau trăiri senzoriale augmentate: „Indivizii se pot simți destul de diferiți de ei înșiși, dar în același timp se pot simți vag conștienți că experimentează o parte diferită a lor. Unii descriu momentul ca pe o trăire ciudată, asemănătoare unei lovituri în moalele capului care îi face să-și piardă cunoștința. Alții au declarat că, deși știu ce se întîmplă în jurul lor, totul le pare ireal, ca și cum devin un fel de spectatori ai propriilor corpuri. Pentru alții, simptomele pot fi atît de covîrșitoare, încît nici nu mai sînt conștienți de ceea ce li se întîmplă. Martorii și partenerii de călătorie îi descriu adesea ca fiind complet diferiți de eul lor obișnuit, ceea ce poate fi destul de înspăimîntător uneori”.

Există și cazuri în care simptomele se agravează. Potrivit lui Jackson, unii turiști suferă chiar de convulsii sau simptome similare cu atacurile de panică, avînd nevoie de spitalizare și sedare pentru a-și putea reveni. Alții o iau razna de-a binelea, imaginîndu-și că se află într-o situație periculoasă – există cazuri cînd turiștii care au experimentat sindromul Paris au atacat parizienii.

Potrivit Reuters, în 2006, ambasada Japoniei la Paris a trebuit să repatrieze cel puțin patru vizitatori, inclusiv doi care credeau că era supravegheată camera lor de hotel, existînd un complot împotriva lor.

Alte cazuri extreme ale celor care suferă de sindromul Paris au fost raportate de ziarul francez  Journal du Dimanche. Un turist devenise convins că este Ludovic al XIV-lea, Regele Soare, iar altul, că este atacată cu microunde, emise din Turnul Eiffel. 

Comentînd cazurile, psihologul Yousef Mahmoudia din Paris a declarat că aproximativ o duzină de turiști japonezi au nevoie de tratament un an întreg după ce vizitează capitala Franței. Potrivit lui Mahmoudia, șocul care declanșează aceste tulburări este cauzat de așteptările turiștilor care intră în conflict cu realitatea străzilor murdare din Paris, a zgomotului și a parizienilor pe care îi percep ca neprietenoși. „O treime dintre pacienți își revin imediat, o treime suferă recăderi, iar restul au psihoze.”

Pentru Daily Mail, profesorul Craig Jackson a declarat că, deși experții nu reușesc să cadă de acord cu privire la cauzele sindromului Paris, majoritatea recunosc că acesta este influențat de diferențele individuale, cum ar fi personalitatea, sănătatea mintală sau chiar experiențele trecute.

În unele cazuri, poate fi influențat și un de șoc cultural acut – o culminare a efectelor cauzate de oboseala călătoriei, diferențele de limbă sau culturale sau situații în care destinația este semnificativ diferită de ceea ce se aștepta persoana respectivă. Jackson a adăugat că este posibil ca turiștii să se confrunte cu stări similare atunci cînd vizitează alte orașe emblematice, precum Londra.

Dar sînt cu adevărat turiștii japonezi mai predispuși la acest sindrom? „Îmi pot imagina că este perfect plauzibil, mai ales pentru turiștii care provin din culturi mult mai politicoase și mai reținute, să fie confrunți dintr-o dată cu realitatea vieții din capitalele europene. Șocul cultural ar putea fi destul de înspăimîntător și alarmant.”

Sindromul Paris poate lovi, așadar, și la Londra, Roma, sau Berlin. Însă au fost cazuri cînd această tulburare a fost resimțită în galeriile de artă și chiar și în natură, pe vîrful unui munte sau în plin deșert – locuri și obiective cunoscute doar cu mintea.

Impactul pe care realitatea îl are asupra minții subjugate de imaginație poate declanșa, uneori, trăiri haotice, augmentate, dezamăgiri sau, din contra, bucurii covîrșitoare, pe care nu le putem gestiona și care ne fac să ieșim din matcă. 

Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet
p 13 foto Alex Galmeanu jpg
image png
Despre dinozauri şi mamifere conectate (şi tatuate)
De pe margine, cei care privesc melancolic şi neputincios sînt doar dinozaurii.
image png
30 de ani mai tîrziu
Mă atrag tîrgurile cu vechituri într-un fel de neînțeles.
WhatsApp Image 2023 11 22 at 10 28 30 jpeg
Ceea ce nu poate reda o fotografie
Și cît de greu ar fi azi să-ți imaginezi încarnarea unei legături printr-un tom de hîrtie?
image png
image png
Schiță pentru o etică a recunoștinței
Gratitudinea e o recunoaștere a felului misterios în care ni se întîmplă binele.
image png
Recunoștința, darul „învățăceilor”
Ceea ce primesc eu de la „învațăceii” mei este extrem de prețios.

Adevarul.ro

image
Cum arată inchisoarea unde este încarcerat Cherecheș, cea mai modernă din Bavaria. Nimeni nu poate evada FOTO
Cătălin Cherecheș a fost dus de către autoritățile germane într-un penitenciar de maximă siguranță, cel mai modern din Bavaria, cu tehnologie modernă anti evadare.
image
Primul tren electric cumpărat de România în ultimii 20 de ani va ajunge tractat la Curtici. Pe ce rute va circula
Primul tren electric nou, din cele 37 contractate de România cu producătorul Alstom, va ajunge în țara noastră pe 2 decembrie. Trenul se va opri la Curtici, apoi va pleca spre București.
image
„Crăciunul african” din Oltenia, pentru care s-au cheltuit sume aiuritoare. Explicația primarului: „S-o dăm pe partea de Europe Style”
O fotografie postată pe Facebook, în care, în parcul amenajat pentru Crăciun, alături de pomul de Crăciun se observă o girafă, un elefant și un tigru realizate din instalații luminoase, a stârnit mare interes. Primarul, chiar cel care a postat fotografia, a explicat cum s-a optat pentru acest decor.

HIstoria.ro

image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic
image
Muzica elitelor otomane
Muzica clasică otomană reprezintă o muzică orientală cultă, una a elitelor, practicată la Curtea sultanului otoman, cu diferite ocazii. Ea apare ca muzică de Curte a conducătorilor politici din Orientul Apropiat și Mijlociu, fiind o muzică echivalentă a muzicii simfonice din vestul Europei.
image
Unirea Bucovinei „în vechile ei hotare” cu România
Dezmembrarea Austro-Ungariei a permis și românilor din Bucovina să dispună așa cum doresc de propria soartă.