Sindromul Grinch

Publicat în Dilema Veche nr. 976 din 22 decembrie – 28 decembrie 2022
image

Sindromul tahicardiei ortostatice posturale (POTS) este o afecțiune caracterizată printr-o creștere anormal de mare a ritmului cardiac la ridicarea în picioare. Simptomele pot include amețeli, ceață cerebrală, vedere încețoșată, slăbiciune, oboseală, dureri de cap, palpitații ale inimii, intoleranță la efort, greață, ajungîndu-se pînă la stări de confuzie, tremurături sau chiar leșin. Afecțiunea, ale cărei cauze nu sînt pe deplin cunoscute, este determinată de o creștere bruscă a pulsului, urmată de o scădere direct proporțională a tensiunii arteriale, mecanisme care provoacă o irigare insuficientă a inimii cu sînge – drept care mai este denumită și Sindromul Grinch, după binecunoscutul personaj creat, în anii ’50, de scriitorul american Theodor Seuss Geisel, acea creatură morocănoasă și mereu iritabilă, care avea „o inimă de două ori mai mică” decît a oamenilor.

Bineînțeles, fiind vorba despre o afecțiune medicală, nimeni n-ar vrea să sufere de un asemenea sindrom. Totuși, dacă e să vorbim despre afecțiunile sociale ale vremurilor noastre, lucrurile se mai schimbă – căci de cîțiva ani, pe fundalul unui trend al nemulțumiților, a apărut și această voluptate de a afișa, cît mai public, un comportament de Grinch. 

Precum personajul ficțional, bombănitorii disprețuiesc Crăciunul, acuzîndu-l, în primă instanță, de consumerism. Apoi îl iau la pigulit, comentînd ironic vitrinele împodobite, decorațiunile urbane sau luminițele atîrnate prin copaci – toate acestea, spun ei, fiind de un kitsch colosal, care le lezează sensibilitatea artistică. Urmează acuzele privind injoncțiunile sociale pe care această sărbătoare le presupune căci, susțin ei, trebuie să faci cumpărături, trebuie să faci vizite, să mănînci și să bei peste măsură și, cel mai oribil dintre toate, să faci cadouri, o corvoadă inimaginabilă, căci cadourile sînt inutile – ei, de pildă, n-au primit niciodată un cadou frumos. Unii Grinch, mai elaborați, ajung pînă la argumente ideologice precum incorectitudinea politică (legată, de data aceasta, de simbolurile religioase, care pot leza alte credințe) sau omorîrea planetei, din cauza brazilor tăiați.

Prima oară cînd am cunoscut un asemenea Grinch era prin facultate și țin minte că, aflînd că „urăște” Crăciunul, m-am speriat, apoi m-am întristat, crezînd că această declarație tranșantă este de fapt un mecanism de apărare contra singurătății, de genul strugurilor prea acri. Nu era cazul, nu era o persoană care suferea de depresie sau de singurătate, ci de o acută lipsă de personalitate, pe care și-o masca prin extravaganțe inventate. Avea o nevoie acută de a părea „altfel” decît restul, mai interesantă, mai aparte, mai... vedetă. Căci, fără a confunda depresia de sărbători – care este o afecțiune patologică reală și care rămîne de cele mai multe ori tăcută – cu tînjirea după atenție, vom observa că majoritatea celor care își trîmbițează, ca pe o virtute, disprețul față de Crăciun au nevoie să dea impresia că ei se situează deasupra plebei. Acea plebe care, potrivit lor, nu vede, orbită în goana după cadouri și vrăjită de slogane publicitare, adevărul despre această iluzie a bucuriei care e Crăciunul. 

Curios e că acești bombănitori nu se manifestă de Paște, afirmînd că aceasta este o sărbătoare mult „mai sobră și mai decentă” – deși toate argumentele lor anti-Crăciun pot fi în egală măsură valabile și de sărbătorile pascale: consumerismul, corectitudinea politică și chiar ouăle de ciocolată, acel instrument diabolic de marketing al consumerismului, care, la fel ca brazii de Crăciun, omoară planeta (potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Manchester și publicat în revista Food Research Internațional, care a analizat amprenta de carbon a ciocolatei și celelalte efecte ale ouălor de ciocolată asupra mediului, de la ingrediente și procesul de fabricație la ambalajele de poleială, transformate în deșeuri, toate au un impact devastator asupra mediului).

Dar probabil că există o explicație de ce Grinch apare de Crăciun și nu de Paște. Lăsînd la o parte esența religioasă a acestor sărbători, care ne spune că Paștele este, din punct de vedere al credinței creștine, mai important decît Crăciunul, miezul Crăciunului este, de fapt, despre capacitatea noastră de a ne dărui celor din jur. Este sărbătoarea bucuriei pur umane care îți umple inima atunci cînd reușești să faci fericit pe altcineva. Dar, cum Grinch este o creatură cu o inimă de două ori mai mică decît a unui om, probabil că nu are această capacitate, drept care o neagă și altora. Iar această înverșunare îi face pulsul să crească brusc, în timp ce tensiunea arterială îi scade, iar inima sa mică nu mai primește suficient sînge. Amețește, obosește, devine confuz, iar incapacitatea sa de a se bucura de viață, cum o fac ceilalți, îl irită în așa măsură încît nu mai face nimic altceva decît să bombăne. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Bela Karoly FOTO Facebook/ Comitetul Olimpic și Sportiv Românj pg
A murit Bela Karolyi. Antrenorul Nadiei Comăneci avea 82 de ani. „Un mare impact şi o mare influenţă asupra vieţii mele”
Bela Karolyi, antrenorul Nadiei Comăneci, a murit vineri, 15 noiembrie, la 82 de ani.
alibec bataie kosovo jpg
Eugen Ionescu stând la birou   portret alb negru GettyImages jpg
Eugen Ionesco și absurdul din Diaspora înainte de ’89: condamnat în România, sărac în Franța
Plecat în Franța împreună cu familia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Eugen Ionesco a fost salahor într-o fabrică de vopseluri.
Agim Ademi federatia Kosovo jpg
Silviu Purcarete by Peter Uhan jpeg
INTERVIU Silviu Purcărete, regizor: „În comunism funcționa un fel de autocenzură: încercai să găsești un compromis prin care să spui ce voiai“
Ascunse în spatele replicilor bine tâlcuite și al recuzitei atent realizate, mesajele spectacolelor de teatru au trecut de multe ori nebăgate în seamă de comuniști – nu toți însă au fost dispuși să facă un compromis, iar pentru asta au plătit un preț mare.
shutterstock 1352925575 jpeg
Povestea Castelului Sturdza din Miclăușeni care a supraviețuit războaielor și comunismului
Pe colinele molcome ale Moldovei, la limita dintre județele Neamț și Iași, pe teritoriul comunei Butea, se ascunde în pădure o bijuterie arhitecturală unică: un castel neogotic ale cărui ziduri au rezistat în ciuda războaielor, invaziei sovietice, incendiilor și comunismului.
calarasi finantare pentru reabilitarea sistemului de irigatii foto anif.ro
INTERVIU Cum ar deveni eficiente și sustenabile vechile sisteme de irigații din comunism: „Pot fi combinate cu diverse tehnologii specifice”
Cu peste 20 de ani de experiență internațională practică în facilitarea dezvoltării și implementării politicilor privind resursele și serviciile de apă în țări subdezvoltate, Håkan Tropp explică pentru „Weekend Adevărul” cum pot fi eficiente sistemel de irigații existente.
Abdulrazak Gurnah foto AFP jpeg
Abdulrazak Gurnah, Premiul Nobel pentru Literatură: „Ce ironie profundă că tocmai politicienii cu părinți imigranți închid ușa țării pentru noii imigranți“
Marele scriitor Abdulrazak Gurnah, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a acordat un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul”, interviu în cadrul căruia a vorbit și despre cum a fost pentru el la început scrisul un act privat de terapie.
cancer Colorectal
Cancerul asociat cu abuzul de antibiotice în unele studii științifice. Motivul
Cel mai frecvent tip de cancer în România este cancerul colorectal, care include atât cancerul de colon, cât și pe cel de rect. Cunoașterea factorilor de risc este esențială.