Simptomul interdicţiei

Br├«ndu┼ča OR─é┼×ANU
Publicat în Dilema Veche nr. 249 din 25 Noi 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Sintagma "fruct oprit" semnaleaz─â, ├«n primul r├«nd, interdic┼úia ob┼úinerii unei pl─âceri. Dac─â interdic┼úia este una ┼či bun─â, adic─â un "nu" e un "nu", c├«t prive┼čte fructul, paleta este larg─â, ba chiar, teoretic, infinit─â. Infinitatea teoretic─â a fructului interzis vine din urm─âtorul fapt: pentru o anumit─â persoan─â, un anumit lucru poate avea o anumit─â semnifica┼úie. Uneori, semnifica┼úia este aceea┼či cu a altora. Las discu┼úia pe marginea simbolismului biblic (pomul cunoa┼čterii) ├«n seama speciali┼čtilor ├«n acest domeniu. Alteori, ea este privat─â ├«ntr-un asemenea grad ├«nc├«t, ascuns─â ├«n incon┼čtient, se las─â decodificat─â doar printr-o psihanaliz─â. La nivel manifest, vizibil, fructul oprit apare sub forma a ceea ce se nume┼čte simptom: compromisul enigmatic dintre o dorin┼ú─â ┼či ap─ârarea ├«mpotriva acesteia. Rezult─â un fel de stru┼úoc─âmil─â ce ├«l intrig─â pe ├«nsu┼či posesorul ei, datorit─â caracterului ciudat ┼či str─âin prin care ├«i contrazice imaginea despre sine. Exist─â un exemplu simplu ├«n literatura clasic─â psihanalitic─â. O t├«n─âr─â solicit─â ajutor pentru a se debarasa de o nepl─âcut─â contractur─â la bra┼ú, pe care nu o poate corela cu vreun factor obiectiv ┼či care ├«i apare ├«n mod n─âr─âva┼č, ilogic, c├«nd ├«i e lumea mai drag─â. Asocia┼úiile libere conduc, ├«ncet-├«ncet, la o scen─â ├«n care se afl─â ├«mpreun─â cu mama sa ┼či simte furie fa┼ú─â de aceasta. Furia o face s─â vrea s─â o lovesc─â. Iat─â fructul! Cine nu a remarcat cu c├«t─â satisfac┼úie ├«┼či lovesc uneori copiii juc─âriile sau d─âr├«m─â, dintr-o mi┼čcare bine ┼úintit─â, frumosul castel pe care tocmai l-au construit, cu trud─â? A┼čadar, fiica ├«┼či mobilizeaz─â bra┼úul, ├«n proiectul urgent de a-┼či nimici mama frustrant─â. Numai c─â... urgen┼úa r─âzbun─ârii are acela┼či num─âr de apel cu o alta: urgen┼úa p─âstr─ârii iubirii materne. Poate ea s─â dea fr├«u liber ┼či s─â-┼či culeag─â fructul agresivit─â┼úii? Da, r─âspunde bicepsul ei (fin, dar ager) c├«nd, dintr-odat─â, prime┼čte o veste proast─â de la departamentul economiei afective: sigur, confirm─âm c─â se poate, ├«ns─â cu pre┼úul recesiunii sentimentelor materne. Enorm cost pentru o clip─â de pl─âcere! Consiliul interior se regrupeaz─â. Deci, nu. Da capo. Da┼úi pe "off". Numai c─â dorin┼úa era deja pe "on", iar mintea omului nu este, oricum, computer. (Apropo, se fabric─â robo┼úi care imit─â z├«mbetul uman. Oare va ap─ârea, vreodat─â, computerul cu incon┼čtient? Se va g─âsi cineva care s─â glumeasc─â astfel, pe linia obiectelor tr─âsnite, precum ibricul cu coad─â ┼či cioc pe aceea┼či parte?) A┼ča c─â "vreau" ┼či cu "ba nu mai vreau" se ciocnesc pe autostrada dorin┼úelor care, ├«n acest caz, are o singur─â band─â, pentru ambele sensuri. Mi┼čcarea e oprit─â din fa┼č─â, dar apuc─â s─â se exprime. (Sun─â complicat deoarece chiar este.) Iar toat─â aceast─â ciorov─âial─â intern─â se petrece fulger─âtor. Problema nu e dec├«t una. Conflictul a r─âmas, iar el se treze┼čte ori de c├«te ori are o ocazie similar─â, mai mult sau mai pu┼úin ├«ndep─ârtat─â de formatul ei originar. ├Än al doilea r├«nd, expresia "fruct oprit" mai sugereaz─â c─â dorin┼úa se intensific─â tocmai datorit─â interdic┼úiei. Oare Adam nu ar fi gustat din fruct dac─â ar fi fost liber s─â o fac─â? Greu de spus, imposibil de "aflat"... Mai limpede ne apare faptul c─â, at├«ta vreme c├«t fructul e oprit, dorin┼úa r─âm├«ne vie. Dac─â interdic┼úia este respectat─â (Lacan vorbe┼čte despre interiorizarea legii simbolice prin numele Tat─âlui), dorin┼úa de imposibil devine o ardere intern─â pe via┼ú─â. Cu func┼úie de motor, ea poate sus┼úine mecanismul de sublimare, care ├«nseamn─â... ├«mplinirea a ceea ce se poate din dorin┼úa c─âtre ceea ce nu se poate! Genul acesta de paradoxuri d─â cont de creativitatea omului. Winnicott a scris despre spa┼úiul mental tranzi┼úional, ceva resim┼úit de c─âtre copil ca fiind nici realitate, nici fic┼úiune. De aici, pl─âcerea ┼či libertatea jocului. Libertatea vine din atingerea cu fic┼úiunea (e doar ├«n mintea mea, ├«┼či spune copilul), iar intensitatea satisfac┼úiei vine din atingerea cu realitatea (e adev─ârat, ├«┼či spune el). De aceea, jocul este un "ca ┼či cum ar fi adev─ârat" care, dac─â e l─âsat s─â tr─âiasc─â odat─â cu copilul din noi, ne r─âm├«ne pentru totdeauna. El devine o resurs─â de bucurie la ├«ndem├«n─â, un soi de pom laic al cunoa┼čterii permise. ├Äntr-un alt exemplu, din literatura psihanalitic─â de dat─â mai recent─â, un b─âiat se joac─â de-a trenul, cu un scaun. Tat─âl ├«l vede ┼či-l ├«ntreab─â: "Ce este acesta, tren sau scaun?". O asemenea ├«ntrebare vine din ariditatea c├«mpului tranzi┼úional patern, care tolereaz─â greu un "ca ┼či cum". ├Än contextul discu┼úiei noastre, ├«ntrebarea poate c─âp─âta sensul interdic┼úiei: copile, nu ai voie s─â tr─âie┼čti ├«ntre dou─â lumi, trebuie s─â te hot─âr─â┼čti. Ori tren, ori scaun. Jocul se spulber─â. ├Änseamn─â c─â jocul, ca fruct oprit, ├«l va tenta ┼či mai mult pe fiu? M─â tem c─â nu, cel pu┼úin nu ├«n forma lui cea mai bun─â. Asociat ├«n mintea p─ârintelui cu vreo semnifica┼úie incestuoas─â sau distructiv─â - dou─â mari interdic┼úii pentru omul social -, jocul se transform─â ├«ntr-o primejdie: a nebuniei, pentru adultul angoasat, a pierderii iubirii tat─âlui sau a punerii acestuia ├«n pericol, pentru copilul interpelat. Cineva a ├«ntrebat despre "fructele oprite" din zilele noastre, cele cu semnifica┼úii comune, sociale. De pild─â, fumatul, odat─â interzis, devine, oare, ┼či mai atractiv? Obiectiv├«nd situa┼úia la maximum, un individ se apuc─â de fumat numai pentru c─â nu e voie? Fum─âtorul va fuma mai cu nesa┼ú sau mai mult pe unitatea de timp? Un prim r─âspuns, negativ ┼či facil, vine prin compara┼úie cu consumul de alcool. Alcoolul este at├«t de "la liber", ├«ns─â aproape nimeni nu-l trateaz─â cu indiferen┼ú─â din pricina asta. ├Än plus, el a fost at├«t de asociat cu imaginea comunic─ârii dintre oameni, ├«nc├«t urma┼čii lui Jung ar trebui s─â se ├«ntrebe dac─â nu cumva "paharul de vorb─â" s-a transformat deja ├«n arhetip! Un alt r─âspuns, mai dificil ┼či, ├«n general, cam enervant, este: depinde. E un r─âspuns tipic ├«n psihanaliz─â, dat fiind c─â ea se ocup─â cu individualitatea esen┼úial─â a omului. A┼čadar, depinde ce ├«nseamn─â fumatul pentru cineva ┼či ce loc ocup─â acest act ├«n economia afectiv─â a unui (singur) om. Dac─â, unei adolescente, tipul de care e ├«ndr─âgostit─â ├«n secret ├«i m─ârturise┼čte c─â, dup─â el, fa┼úa unei femei care fumeaz─â ├«┼či pierde din mister, se poate ca fata s─â arunce c├«t colo ┼úig─ârile, pe veci. Sau nu. Dac─â, tot unei adolescente (alta), aflate ├«n plin─â revolt─â-c─âut─âtoare de identitate, tat─âl ├«i interzice, ├«n treac─ât, s─â fumeze ├«n cas─â, nu-i exclus ca, dis-de-diminea┼ú─â, fiica s─â-l ├«nt├«mpine la micul dejun cu un nor dens de fum, pe m─âsura nu-ului ei protestatar. ┼×i tot a┼ča, ├«ntr-o multitudine de combina┼úii, ne ├«ntoarcem la infinitatea de care pomeneam la ├«nceput, a fructului oprit, g├«ndit, sim┼úit ┼či c─âutat ├«n fel ┼či chip, ├«n felul ┼či chipul ├«n care apar, la r├«ndul lor, dorin┼úa ┼či neacceptarea ei.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Accesul turi┼čtilor, interzis ├«n Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restric┼úii sunt ├«n vigoare pentru turi┼čtii care ajung ├«n Grecia, ├«ncep├ónd cu data de luni, 8 august. Autorit─â┼úile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
B─âtaie ├«n tren ├«ntre un controlor ┼či un c─âl─âtor f─âr─â bilet. Agresorul este c─âutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.